O samă de cercetări. Preambul

de DIANA SPINEAN

”Pentru cei care cred, nicio dovadă nu este necesară. Pentru cei care nu cred, nicio dovadă nu este posibilă”, spunea economistul Stuart Chase, punctând astfel două atitudini extreme și, din păcate, frecvent întâlnite.

Un îndemn potrivit astrologilor ar fi ”Crede și cercetează!”. Da, credem în Logos, credem că există ordine în univers, o corelație între Sus și Jos, o noimă în viețile noastre, și ne încredem în astrologie că poate revela această corelație plină de sens. Dar încrederea n-ar trebui să ne oprească să cercetăm!

Cei mai mulți dintre noi căutăm să înțelegem cum funcționează astrologia, cum poate fi ea explicată mai bine, și nu dacă funcționează. A cerceta dacă astrologia funcționează după criteriile științei tinde să cadă în seama scepticilor și a astrologilor cu o formare academică, preocupați de validarea ei de către comunitatea științifică. Pentru a putea înțelege astrologia în mod științific, aceștia insistă asupra unei metodologii care, practic, exclude atât astrologul, cât și clientul lui. Or, de multe ori, magia tocmai acolo se petrece, în cabinet, în contextul relației astrolog-client.

Pe de altă parte, instrumentarul statistic este indispensabil oricărei discipline și este important și pentru astrologi să-și testeze metodele și tehnicile de lucru. Astfel de demersuri au apărut în primele decenii ale secolului XX. O istorie a cercetării în astrologie este dincolo de scopul acestui articol dar un nume trebuie menționat și cunoscut de orice astrolog: Gauquelin.

Cele mai notabile și mai eroice investigații statistice în acest domeniu au fost conduse de psihologul francez Michel Gauquelin (1928 – 1991) și soția lui, Françoise (1929–2007), începând cu anii ’50. Munca lor fructuoasă, întinsă pe aproape cinci decade, a schimbat lumea astrologică și stârnește și astăzi dezbateri aprinse, atât între astrologi și oameni de știință, cât și în interiorul comunității astrologice – rezultatele soților Gauquelin ne-au arătat o față a astrologiei mai greu de recunoscut… După cum afirma cunoscutul sceptic Geoffrey Dean: ”Rezultatele negative ale lui Gauquelin i-au supărat pe astrologi, cărora le-a venit greu să le explice, iar rezultatele lui pozitive i-au supărat pe sceptici, cărora le-a fost la fel de greu să le explice. Au urmat 45 de ani de atacuri de ambele părți și o moștenire de puzzle-uri uluitoare atât pentru astrologie cât și pentru știință”.^[1]The Gauquelin work, Geoffrey Dean.

De atunci, cercetările lui Gauquelin au fost replicate de cel puțin 14 ori^[2]Evans 1976, Ferguson 1989, Müller 1986, 1990, 1991-94, Müller & Menzer 1994, Müller & Ertel 1994, Ertel 1988, 1995, 1998, Ertel & Irving 1996, Perradin 2006, Fuzeau-Braesch & Denis … Continue reading și, surprinzător sau nu, s-ar putea ca ele să ne apropie de astrologia antică! Unii dintre cei care i-au replicat cercetările susțin că rezultatele lui ar putea, de fapt, să valideze decanii și cel mai vechi sistem de case, cel pe zodii întregi (Whole Sign)^[3]Ken McRitchie, Terry McKinnell, Robert Currey demonstrează asta în mai multe ediții ale jurnalului Correlation..

Oricine se interesează serios de astrologie trebuie să cunoască nu doar premisele și istoria ei, ci să știe că există un corp impresionant de lucrări, peste o mie de studii empirice^[4]Conform Geoffrey Dean, coautor al Understanding Astrology. A critical review of a thousand empirical studies 1900-2020; vezi https://www.astrology-and-science.com/U-aino2.htm. conduse de cercetători și academicieni din toate colțurile lumii – de la detractori și sceptici, la simpatizanți și practicanți ai astrologiei. Astrologii trebuie să fie la curent și să cerceteze cu egală atenție rezultatele pro astrologie și rezultatele contra^[5]O bază de date cu articole de cercetare științifică în astrologie, administrată de sceptici ai astrologiei care se declară, însă, ”sensibili la meritele acesteia”, este Astrology and … Continue reading, pentru că învățăminte pot fi extrase din ambele!

Cele mai riguroase studii sunt prezentate și comentate în Correlation, publicație bianuală, în limba engleză, a Asociației Astrologice (AA) cu sediul în Londra. Revista acceptă articole despre cercetări empirice în astrologie, recenzii și texte care prezintă probleme de metodologie, conceptuale și filosofice legate de astrologie. În 2020, unul dintre reputații ei editori, Robert Currey, propunea o listă de peste șaizeci de cercetări serioase^[6]Lista poate fi consultată în Correlation vol. 32(2) 2020, pag. 9., doar din ultimii șaizeci de ani, care confirmă premisa fundamentală a astrologiei, aceea că există conexiuni între dinamica corpurilor cereşti şi caracteristicile vieţuitoarelor sau fenomenelor terestre.

Două dintre cele mai interesante cercetări în domeniile astrologiei relaționale și astro-genealogiei au fost comentate și în limba română, în revista Astrele, și ne face plăcere să vi le reamintim:

Investigația statistică condusă de astrologul francez Didier Castille pe 6.498.658 cupluri care au spus „Da” la starea civilă stă în centrul articolului Mihaelei Dicu, Cine cu cine se mai însoţeşte. Astro-căsătorii. Autoarea comentează într-un stil savuros corelaţiile care apar între zodia solară şi tendinţele maritale evidențiate de Castille.

Cercetarea efectuată de Bernadette Brady pe 1250 de perechi biologice părinte-copil a fost prezentată de subsemnata în articolul Dinamica familială în astrologie. Studiul evidențiază subtilitățile legăturii dintre hărțile părinților și cele ale copiilor lor, detalii pe care prima cercetare pe această temă (Gauquelin, anii ’60, aprox. 25.000 de nașteri) nu le putuse evidenția. Mai mult, cu acest studiu, Brady a testat și susține că a confirmat validitatea unor concepte astrologice: domiciliile și exaltările planetelor.

Așa cum era de așteptat, mențiuni despre Gauquelin apar în diverse articole și conferințe ale astrologilor români iar unii dintre ei au încorporat rezultatele lui în practica lor, cum ar fi sectoarele Gauquelin în studiile de astrologie vocațională^[7]Vezi Firicel Ciarnău, Sectoarele Gauquelin, conferință susținută în cadrul AAR, 2012..

Mai mult, astrologii români abordează și ei teme de cercetare și își prezintă anual rezultatele la conferințele AAR – pentru a-i descoperi, vă invităm să accesați rubrica Studii și Cercetări din revista noastră sau să explorați lista resurselor video ale AAR. Admirăm și aplaudăm faptul că unii dintre ei au avut curajul de a-și susține lucrările în mediul academic (sunt menționați mai jos cei ale căror lucrări ne-au fost aduse la cunoștință). Că ei au fost întâmpinați cu deschidere de către academicienii români, este încurajator pentru noi toți!

Cu acest preambul, deschidem seria de articole ”O samă de cercetări”, articole de tipul știați că…?, în care ne propunem să punctăm diverse rezultate din sfera cercetării astrologice. Nu intenționăm să le prezentăm în ordine cronologică și nici să urmăm o linie anume în menționarea lor, ci lăsăm curiozitatea să ne conducă pașii, cu speranța că informațiile aduse la lumină vă vor servi într-un fel sau altul sau, cel puțin, vă vor trezi interesul pentru lucrările de cercetare.

Vă invităm să citiți primul episod chiar în această ediție:

O samă de cercetări (ep. 1)

***

Profesioniști români care au susținut lucrări cu specific astrologic într-un mediu academic, în ordine cronologică:
(lucrările despre care s-a scris și în Astrele apar cu titlul scris cu albastru și puteți face click pentru a le consulta)

• Elena Manea și Gheorghe Soare, Studiul influenței câmpului de radiații electromagnetice al corpurilor cerești aparținând sistemului solar asupra gonadelor masculine prin reflectarea acestei influențe în patologia funcției sexuale, (Influența planetelor în insuficiența sexuală), lucrare susținută la o sesiune de comunicări științifice organizată de Institutul Național de Endocrinologie C.I. Parhon, București, 1997.
• Patricia Pop și Monica Vălenaș, Importanța diagnozei astrale în terapia tulburărilor de dinamică sexuală masculină – lucrare susținută la cea de a V-a Conferință Națională de Medicină a Sexualității, Sinaia, 2005.
• Adrian Cotora, Fundamentele astrologiei între traditio antiqua și hermeneutica polemică – lucrare de doctorat, Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca, 2009.
• Mihaela Dicu, Galopând printre astre. Centaurii în istoria culturală a astrologiei și astronomiei, lucrare susținută în cadrul atelierului Hippika – Calul în istoria omului, parte a Colocviului Internaţional Receptarea antichităţii greco-latine în culturile europene (ed. a VI-a) organizat de Societatea de Studii Clasice și Facultatea de Litere a Universității din Craiova, 2013; publicată în volumul Hippika – Calul în istoria omului, ediție îngrijită de Conf. Dana Dinu, Ed. Universitaria, 2014.
• Teodoru Octavian, Studiu privind identificarea predispoziţiilor psihomotrice pentru practicarea sportului prin metode alternative – lucrare pentru obținerea gradului I didactic, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2015.
• Alexandru Păunescu, Transferul în consultațiile astrologice – lucrare de licență, Facultatea de Psihologie, Universitatea ”Titu Maiorescu”, București, 2020.
• Andreea Talmazan, Astrologia ca fapt social – lucrare de disertație la masterat, Facultatea de Litere – Științe Culturale, Universitatea București, 2022.

De asemenea, articole cu specific astrologic au apărut în periodice academice, dintre care puteți citi în Astrele:

• Eneida și simbolistica zodiacală, de Adrian Cotora, articol apărut în ORMA. Revistă de studii istorico-religioase, nr. 1/2004
• Statutul Pământului în cosmologia platoniciană, de Adrian Cotora, articol apărut în ORMA. Revistă de studii istorico-religioase, nr. 10/2008
• Referințele astrologice ale lui Shakespeare și traducerea lor greșită în limba română, de Anca Simina Martin, articol apărut în revista Transilvania, volumul 1/2018

Ne-am bucura să aflăm și despre alte lucrări cu tematică astrologică susținute într-un mediu academic sau despre cercetări în astrologie pe care le-ați condus – dacă sunteți în această situație, contactați-ne la revista@astrele.ro cu un scurt rezumat al lucrării și un CV.