Astrologia ca fapt social. Concluziile lucrării mele de disertație

de ANDREEA TALMAZAN

Când mi-a propus Diana să scriu despre cercetarea pentru lucrarea mea de disertație, am primit cu bucurie dar și cu ușoară anxietate. Ce să spun despre ea în câteva rânduri? Ce să extrag din complexitatea ei, să nu intru în detalii și să transform acest articol într-o altă lucrare? Cât de multe emoții aș retrăi din perioada în care am lucrat la cercetarea care va fi stat la baza articolului?

În cele din urmă, am ales să iau capitolul final, cel al concluziilor, și să îl adaptez. Știu că nu ar putea să satisfacă întru totul interesul pe care l-au manifestat câteva persoane care mi-au solicitat în privat să citească disertație. Dar, întrucât îmi propun să o public, am ales să o țin deocamdată în lucru. Am să pun, totuși, la final bibliografia pe care am studiat-o.

La înscrierea în cadrul programului de master „Etnologie, Antropologie Culturală și Folclor” din cadrul Facultății de Litere a Universității București, am prezentat un eseu cu o temă de cercetare despre astrologie. Tema pe care o discutasem cu ani înainte cu regretatul Vintilă Mihăilescu, într-o perioadă când pregăteam admiterea la doctorat sub coordonarea sa. Am fost plăcut surprinsă când am primit răspunsul comisiei de admitere la master, surprindere care a continuat pe parcursul celor doi ani de studii, pentru că tema nu a fost respinsă, ci primită cu o curiozitate încurajatoare.

Titlul lucrării este Astrologia ca fapt social și ea este un început în descrierea rolului pe care acest domeniu îl are în societate. În lucrare îl citam pe C.G. Jung, marele psihanalist care a scris mult despre astrologie, despre simbolistica ei și sensurile pe care elementele de astrologie le au în psihicul uman, precum și despre felul în care astrologia poate fi o unealtă în munca psihologilor și a medicilor cu pacienții lor.

Una dintre dificultățile pe care le-am avut a fost cea cu care se confruntă deseori cercetătorii din domeniul antropologiei care fac parte din comunitățile pe care le studiază. Este vorba despre importanța de a te disocia de rolul pe care îl ai în comunitate și de a intra în rolul antropologului, al cercetătorului. A fost necesar acest lucru pentru a putea consemna experiența cursului pentru a obține acreditarea de astrolog profesionist, precum și pentru a „traduce” ceea ce se întâmplă într-o ședință de consultație astrologică. Pentru ambele situații sunt recunoscătoare colegelor de curs care mi-au dat acordul să scriu despre ele, precum și doamnelor pe care le-am consiliat.

Astrologia nu este o practică de dată recentă, ea având rădăcini în istorie. Astrologia românească din secolele XVI-XVIII poate fi văzută ca o reflectare a relațiilor pe care domnitorii și învățații români le aveau cu mediul academic occidental al acelor timpuri. Manuscrisele tipărite care au început să circule pe teritoriul țărilor române la acea vreme erau și un mijloc de alfabetizare a țăranilor români. În ciuda condamnării credinței în astre și în ghicitori pe care Biserica și reprezentanții ei o exercitau constant, zodierii, cei care citeau în cărțile de zodiac, au găsit o cale de a introduce practicile bisericești în horoscopurile și previziunile pe care le făceau, ca sfaturi și ca metode prin care cei care îi consultau să preîntâmpine sau să rezolve problemele cu care se confruntau.

Zodierii proveneau din rândul țăranilor, fiind printre oamenii cu știință de carte. Aveau un rol special în comunitate și beneficiau de același respect pe care oamenii îl ofereau preotului, primarului sau învățătorului. În zilele noastre, astrologii sunt de cele mai multe ori persoane absolvente de studii superioare, de la profesori de matematică, doctori în chimie, până la lingviști sau psihologi. Rolul astrologului modern este similar cu cel al zodierului, un substitut pentru duhovnic sau psiholog, ca un mentor sau un îndrumător pentru cei aflați în momente de cumpănă.

Urmărind teoria lui Durkheim, am văzut că astrologia este un fapt social, întrunind caracteristicile teoretice ale acestuia. Există o comunitate a astrologilor, organizată după principii și reguli, care reglementează calitatea și activitatea de astrolog, pe care membrii comunității le adoptă prin adeziune și cărora li se supun. Horoscopurile și analizele astrologice sunt, la rândul lor, o imagine a modului prin care oamenii trăiesc evenimentele astrologice ca pe niște legi și reguli ale universului cărora trebuie să li se supună. Munca astrologilor fiind în acest caz aceea de a traduce și a le transmite mai departe.

Perspectiva eticistă a antropologului, arată că astrologia, prin formele ei prezente în societate, este un obiect de cercetare important. Atât din experiența cursului de formare, cât și a consultațiilor astrologice sau a interacțiunii în cabinetul de psihoterapie, se poate observa că astrologia oferă un set de valori comportamentale, un cadru de interpretare a vieții. Ea are caracteristica unei autorități populare, oamenii pasionați de astrologie, practicanți sau beneficiari, fiind de acord că ceea ce limbajul astrologic oferă aparține naturii. Beneficiarii nu au nevoie de explicații savante pentru previziunile sau interpretările astrologice, ele având un sens care țin de simțul comun.

Astrologia nu este o altă religie ci o metodă prin care oamenii încearcă să se înțeleagă pe ei înșiși, așa cum am văzut și în lucrarea lui Nicholas Campion și după cum reiese și din prezentările consultațiilor astrologice. Sub presiunea lumii actuale, în care individul este bombardat cu informații, trăiește în mijlocul sau în proximitatea unor evenimente creatoare de haos, nevoia de sens al existenței individuale poate fi și este satisfăcută prin horoscopuri și ședințe astrologice. Aceste realități le-am arătat în capitolul Astrologia în vreme de război. Am analizat câteva postări și articole publicate înainte de invazia din Ucraina și reacțiile cititorilor la acestea. A reieșit că, nu atât confirmarea previziunilor este importantă cât, mai ales, sentimentul că există un sens pentru experiență. Și, tot în acest capitol, am descris felul în care astrologia este o metodă prin care necunoscutul devine cunoscut, iar acest lucru are ca efect diminuarea anxietății și a fricii. Astfel, putem spune că astrologia are o utilitate identitară. Beneficiarii își pun întrebări despre ei și despre sensul existenței lor, încep să se descopere și chiar reușesc să schimbe ceva în viața lor, fie comportamente, fie credințe și superstiții, fie perspectivele asupra rolului lor în lume.

În procesul de cercetare, un loc important, aș putea spune un rol cheie, l-a avut dedublarea pe care am fost nevoită să o exercit, între astrologul practicant și etnologul observator. Utilitatea rolului de insider s-a văzut în timpul cursului și al consultațiilor, când integrarea în context s-a făcut fără dificultate, oferind încredere interlocutoarelor mele. În rolul de outsider am intrat de fiecare dată când am luat notițe, am documentat, am interpretat și am scris despre experiențele trăite. Ca expresie conceptual-metodologică a acestei dedublări, am întrebuinţat distincţia emic – etic (una dintre metodele de cercetare specifice antropologiei) spre a releva, pe de o parte, conţinutul emic al înţelegerii populare a explicaţiilor sau corelațiilor astrologice şi al reprezentărilor personale despre sine și despre lume din această perspectivă iar, pe de altă parte, caracterul eticist al terminologiei profesionale astrologice și al noţiunilor teoretice ale etnologiei.

Astrologia este fără îndoială un sistem simbolic și discursiv. Oamenii iau ca pe un dat normativ nașterea lor într-un anumit moment care îi desemnează ca fiind nativii unei anumite zodii. Având această calitate astrologică, imaginea pe care o au despre sine și despre relația cu ceilalți și cu lumea este dominată de caracteristicile zodiei natale. Consultațiile astrologice au rolul de a le oferi beneficiarilor alte perspective asupra vieții, prin interpretările pe care le dau întregii hărți natale care înseamnă mai mult decât poziția Soarelui în zodii la momentul nașterii. Privind astfel, putem spune că practica astrologică are și o dimensiune prin care sunt revalorizate relațiile psihosociale. Oamenii schimbă modul în care se raportează la ceilalți dar și la propriul corp și la boală. Accentul cade pe calitatea relației pe care fiecare o are cu sine și cu lumea. Astfel, modul de a gândi, de a înțelege emoțiile, comportamentul, pot fi privite ca simptome cărora li se acordă atenție, sunt supuse unor analize în urma cărora capătă un sens. Rezultatul poate consta în schimbarea atitudinii în relațiile pe care omul le are cu sine, cu ceilalți, cu lumea și cu evenimentele.

Un capitol din lucrare l-am dedicat modului în care astrologia apare în cabinetul de psihoterapie. Am inclus câteva trimiteri la modul în care psihanaliști celebri au scris despre astrologie sau, cum e cazul lui Freud, au interpretat conținuturi ale unei ședințe în care sunt prezente elemente de astrologie (vezi cazul Hilda Doolite din Freud neortodox). Deseori astrologia este folosită ca o cale prin care persoanele se descriu afirmând că sunt nativi ale unei zodii sau ale alteia. Se întâmplă acest lucru și pentru că multe cunosc interesul meu pentru astrologie și un analist ar putea spune că încearcă să mă seducă. Ceea ce nu este exclus dar nu este un impediment. Este, să spunem, parte dintr-un transfer pozitiv. Se întâmplă deseori să mi se spună că m-au ales tocmai pentru că am această deschidere față de astrologie.

Lucrarea se deschide cu un eseu intitulat Omul în căutarea Centrului său, în care am argumentat că interesul pentru astrologie este o nevoie naturală a omului de a-și (re)găsi sacralitatea vieții. Am făcut apel la semnificațiile simbolurilor universale care sunt centrul și cercul, la viziunea lui Eliade despre sacru și nevoia de sacru. Am arătat că astrograma este o mandală care respectă funcțiile acesteia și oferă un sens omului căreia îi este dedicată.

Frica de necunoscut și de viitor este o constantă în evoluția umană, în ciuda dezvoltărilor tehnologice uimitoare din ultimele decenii. O constantă este și mentalitatea conform căreia destinul îi este scris omului încă de la naștere, o credință încă întâlnită în societatea noastră. Dar, nu în ultimul rând, constantă este și fascinația pe care cerul înstelat – și necunoscut marii părți a umanității – o exercită asupra omului, fascinație care pare să treacă din veac în veac, ca un cod din ADN.

Aşa cum scria Profesorul Gheorghiţă Geană, citându-l la un moment dat pe Mihai Eminescu: „Cel mai sigur indiciu al presiunii cosmice care apasă sufletul omenesc este fiorul de care oamenii se simt într-un fel sau altul cuprinşi în faţa cerului înstelat; a cerului în regim nocturn […] […] puzderia de stele ale nopţii îl absorb [pe om] spre orizonturile telescopice. […] Iar privirea sare de la o stea la alta, pierzându-se în nemărginire: «Un cer de stele dedesupt, / Deasupra-i cer de stele… >>; și fiorul e gata.”^[1]Gheorghiţă Geană, „Cerul înstelat deasupra mea” (Krisis, nr. 5, 1997, pp. 94-97)

BIBLIOGRAFIE

• Bălăceanu-Stolnici, Constantin, Berescu, Magdalena, Gândirea magică – Geneză și evoluție, 2009, Editura Nemira, București
• Blaga, Lucian, Trilogia Valorilor, 2014, București, Editura Humanitas, București
• Campion, Nicholas, Astrologie și cosmologie în religiile lumii, 2018, Editura Pro Cultura, București
• Chelcea, Septimiu, Tehnici de cercetare sociologică, suport curs Școala Națională de Studii Politice și Administrative, București, 2001
• Chevalier, Jean, Gheerbrant, Alain, Dicționar de simboluri – Mituri, vise, obiceiuri, gesturi, forme, figuri, culori, numere, 2009. Editura Polirom, Iași.
• Delumeau, Jean, Frica în Occident (secolele XIV-XVIII). O cetate asediată (orig. 1978, trad. românească 1986), Vol. I, Ed. Meridiane, 1986, București,
• Eliade, Mircea, Imagini și simboluri, 2019, București, Editura Humanitas
• Idem, Sacrul și profanul, 2000, București, Editura Humanitas
• Freud, Sigmund Opere esențiale vol. 2, Editura Trei, București, 2010
• Fromm Eric, Limbajul uitat – O introducere în înțelegerea basmelor și miturilor, 2019, Editura Trei, București
• Gay, Peter, Freud. O viață pentru timpul nostru, 2012, Editura Trei, București
• Geană, Gheorghiţă, „Cerul înstelat deasupra mea”, publicat în Krisis, nr. 5, 1997
• Idem, Complexul problematic emic-etic în volumul „Tendințe în filosofia științelor umane”, Editura Academiei Române, București, 2008
• Iluț, Petru Abordarea calitativă a socioumanului – concepte și metode, Editura Polirom, Iași, 1997
• Juliard, Andre (1997), „Urgia sorților. Vrăjitoria zilelor noastre în Franța” în volum coordonat de Robert Mechembled Magia și vrăjitoria în Europa din Evul Mediu până astăzi, 1997, București, Editura Humanitas
• Jung, C. G., Opere Complete,vol.1, Arhetipuri și inconștientul colectiv, Editura Trei, București, 2003
• Jung, C.G., Opere Compete, vol. 9/2 Aion. Contribuții la simbolistica Sinelui, 2005, Editura Trei, București
• Jung, C. G., Psihologie și alchimie, Editura Universitas/Teora, București, 1998
• Kluckhohn, Clyde, “Universal Categories of Culture”, în A.L. Kroeber (ed.), Anthropology Today, Chicago: University of Chicago Press, 1953
• Kluckhohn, Florence R.,“Dominant and Variant Value Orientation”, în Clyde Kluckhohn, H. A. Murray, D.M. Schneider (eds.), Personality în Nature, Society and Culture, New York: Knopf, 1953
• Lavenda, Robert H., Schultz, Emily A., Concepte-cheie în antropologia culturală, Editura Hecate, București, 2018
• LeCron Foster, Mary,„Symbolism – the foundation of culture”, în volumul Tim Ingold (ed.), Companion Encyclopedia of Anthropology, Routledge, London, 2003
• Lohser, Beate, M. Newton, Peter, Freud neortodox – Așa cum se vede de pe divan, 2020, Editura Trei, București
• Meister, Marianne, Cheia către propriul EU. Cunoaște-te pe tine însuți prin astrologia psihologică abisală, 2021, Editura Trei, București
• Mihăilescu, Gabriel, Vechi texte românești de prevestire: Rojdanicul în Analele Universității din București. Limba și literatura română, LIX, 2010, Editura Universității din București, București.
• Mihăilescu, Vintilă,Antropologie – 5 introduceri, Iași, Editura Polirom, 2009
• Ofrim, Alexandru, Cheia și Psaltirea, 2001, Editura Paralela 45, București.
• Otescu, Ion, Credințele țăranului român despre cer și stele, București, Editura Paideia, 2002
• Pike, Kenneth, Language în Relation to a Unified Theory of the Structure of Human Behaviour, Summer Institute of Linguistics, 1954
• Riemann, Fritz, Astrologie și psihoterapie, București, Editura Trei, 2008
• Spradley, James P., Participant observation, New York: Holt, Rinehart and Winston, 1980.
• Știucă, Narcisa, Cercetarea etnologică de teren, astăzi, Editura Universității, București, 2007

Resurse online

http://citeseerx.ist.psu.edu/viewdoc/download?doi=10.1.1.719.8791&rep=rep1&type=pdf
https://s3.amazonaws.com/arena-attachments/745814/e47ccf96d74aa1d7202e480e57c47667.pdf
https://www.uwtsd.ac.uk/staff/nicholas-campion/
https://www.aar.org.ro/membri/membri-de-onoare/
https://www.alegsaprevin.ro/despre-noi/colaboratori/tana-rosca
https://www.aar.org.ro/membri/firicel-ciarnau/
https://www.facebook.com/mihaela.dicu
https://www.facebook.com/photo/?fbid=5654985884527878&set=a.950222631670917
https://www.facebook.com/photo/?fbid=805432927063986&set=a.574992613441353
https://www.facebook.com/photo/?fbid=10224621495779713&set=a.1312902697526
https://adevarul.ro/international/in-lume/previziunile-samanilor-2022-nu-arata-razboi-ucraina-1_61cea9b45163ec4271297c7d/index.html
https://www.astrele.ro/2022/01/31/va-fi-sau-nu-va-fi-razboi-in-ucraina-astrotalk-cu-mihaela-dicu-si-dan-ciubotaru
https://www.astrele.ro/2022/02/25/despre-invadarea-ucrainei-putin-si-zelenski

---