Sorin BratoveanuV.I.P.

Jorge Luis Borges – între fantastic și fascinația ideilor

de SORIN BRATOVEANU

Criticii din domeniul beletristicii, care sunt buni cunoscători ai literaturii argentiniene, au remarcat o înclinație către fantastic a scriitorilor de proză semnificativi din această țară. Nu este vorba despre despre genul științifico-fantastic, ci despre fantasticul pur, prezent în operele unor autori precum Adolfo Bioy Casares sau Ernesto Sabato. La această nedumerire, Sabato a oferit, în una dintre operele sale, o explicație plauzibilă: relieful argentinian este destul de plat, mai ales în partea de sud a țării, în Patagonia, iar această platitudine, această monotonie, era necesar să fie ”umplută” prin imaginație, astfel încât fanteziile scriitorilor au generat fantasticul literar. Alături de autorii menționați îl amintim, printre scriitorii argentinieni proeminenți, pe Jorge Luis Borges, care s-a afirmat ca prozator, poet, eseist și translator.

Scurtă biografie

La Buenos Aires, Zahir este o monedă obișnuită, de douăzeci de centavos; urme de cuțit sau de briceag întretaie literele NT, precum și cifra doi; data gravată pe fața opusă este 1929. (În Guzerat, către sfârșitul veacului al XVIII-lea, Zahir a fost un tigru; în Java, un orb de la moscheea din Surakarta, care a sfârșit prin a fi lapidat de credincioși; în Persia, un astrolab pe care Nadir șah l-a azvârlit pe fundul mării; în temnițele din Mahdi, pe la 1892, o mică busolă pe care o atinsese Rudolf Karl von Slatin, înfășurată într-o fâșie de turban; în moscheea din Cordoba, spune Zotenberg, o dungă în marmura uneia dintre cele două sute de coloane; în mahalaua evreiască din Tetuan, adâncul unei fântâni). Astăzi e treisprezece noiembrie; în ziua de șapte iunie, în zori, a ajuns în mâinile mele Zahirul; nu mai sunt cel de atunci, dar îmi stă încă în puteri să-mi amintesc – și, poate, chiar să relatez – cele întâmplate. Sunt încă, măcar într-o măsură, Borges.” Astfel începe povestirea ”Zahirul” a lui Jorge Luis Borges.

Jorge Francisco Isidoro Luis Borges Acevedo s-a născut pe 24 august 1899, la Buenos Aires, la ora 3:30 (oră locală). El este fiul lui Jorge Guillermo Borges Haslam și al Leonorei Acevedo Suarez (putem remarca tradiția spaniolă de a acorda copiilor numele de familie ale ambilor părinți, care s-a păstrat și în Argentina). Tatăl său era avocat și scriitor (a publicat romanul ”El caudillo” în 1921) iar mama sa avea origini direct spaniole, strămoșii ei fiind implicați în războiul de independență argentinian, dus împotriva imperiului spaniol. Din cuplul Borges a mai rezultat și o fetiță, Norah, care a devenit pictoriță.

La vârsta de 9 ani, Jorge Luis a tradus povestirea ”Prințul fericit” a lui Oscar Wilde din engleză în spaniolă, aceasta fiind publicată ulterior într-un ziar local. Până la 11 ani, micul Jorge a făcut studiile școlare acasă (ceea ce astăzi am numi ”home schooling”), devenind bilingv (stăpânea foarte bine spaniola și engleza). În locuința familiei exista o bibliotecă imensă, cu o mie de volume în limba engleză.

În 1914, familia Borges s-a mutat în Elveția, la Geneva, locuind apoi acolo timp de 10 ani. În această perioadă Jorge Luis și Norah au urmat studii secundare. Jorge a învățat și limba franceză, l-a citit pe Thomas Carlyle, filosofii germani (mai ales pe Arthur Schopenhauer) și romanul ”Golem” al lui Gustav Meyrink (care l-a influențat enorm). În perioada rezidenței europene, familia Borges a petrecut anumite perioade de timp și în Barcelona, Sevilla, Lugano, Majorca.

După revenirea în Argentina, în anii ’20, Jorge Luis a devenit un susținător și, totodată, exponent al curentului avangardist, și în special al ultraismului literar. Primul său poem a fost ”Imnul mării”, scris în stilul lui Walt Whitman. Cariera sa de scriitor a început prin publicarea de eseuri și poeme suprarealiste (cuprinse într-un volum intitulat ”Fervor de Buenos Aires”). În decada anilor ’30, Jorge Luis publica povestiri fantastice, recenzii de cărți fictive, eseuri filosofice, sub influența unor filosofi germani precum Edmund Husserl și Martin Heidegger. Lucrările sale erau pline de imaginație, inspirație, fantezie, emanând și o mare erudiție. El a devenit colaborator al revistelor literare ”Sur” (creată în 1931), ”El Hogar” și ”Revista Multicolor de Los Sabados”. În această din urmă revistă a publicat mai multe nuvele și povestiri, care au fost grupate în volumul ”Istoria universală a infamiei” (1935).

Prin lucrarea ”Pierre Menard, Author of the Quixote” începe seria recenziilor sale ficționale, care ignorau în aparență adevărul (”Don Quijote” fiind romanul lui Cervantes), dar creau diverse speculații literar-filosofice legate de țări, contexte istorice, cultură locală etc. Borges a dezvoltat conceptul de ”roman hypertext”, dezvoltând o teorie a structurării universului sub forma unui roman. În 1941 a publicat volumul ”Grădina potecilor ce se bifurcă”. Din nefericire, începând din anii ’40 vederea sa a început să slăbească iar ocupația de scriitor a devenit tot mai dificilă pentru el, sau chiar imposibilă; până la finalul decadei anilor ’50, orbirea sa a devenit completă. După pierderea vederii, el a fost ajutat mult de mama sa, care i-a devenit secretar personal. Borges a refuzat să învețe citirea în limbajul Braille (special creat pentru nevăzători).

Din aceste motive, Borges a devenit lector public, pentru a se putea întreține. În ciuda dificultăților, a devenit președinte al Societății Argentiniene de Literatură și profesor de literatură engleză și americană la Asociația Argentiniană pentru Cultură Engleză. În 1955 a devenit director al Bibliotecii Naționale Argentiniene iar, din 1956 până în 1970, a fost profesor de literatură la Universitatea din Buenos Aires. Influențat de condiția sa de nevăzător, a publicat, în 1956, un volum de versuri intitulat ”Elogiul întunericului”. Chiar și în aceste condiții, el continua să publice volume de nuvele și povestiri fantastice.

La maturitate, Borges atinsese deja o notorietate mondială și a primit numeroase premii literare din diverse colțuri ale lumii (mai puțin Premiul Nobel pentru literatură, la care a fost totuși propus), inclusiv Legiunea de Onoare franceză. În plus, a primit titlul de ”Doctor Honoris Causa” din partea mai multor universități.

Din viața personală a lui Borges nu sunt cunoscute relațiile sale de cuplu neoficiale, din tinerețe. În 1967 s-a căsătorit cu Elsa Astete Millan (din dorința mamei sale de a fi îngrijit, ea însăși fiind foarte vârstnică) dar relația a rezistat doar trei ani. Din 1975 Borges a realizat deplasări internaționale însoțit de asistenta sa personală, Maria Kodama (o argentiniancă având origini japoneze și germane); cei doi s-au căsătorit în 1986 în Paraguay. În ultima parte a vieții, scriitorul avea dileme legate de o posibilă viață de după moarte sau despre existența lumilor paralele. Maria Kodama știa, din colaborarea lor, că Jorge Luis era agnostic (în fond, tot o formă de ateism).

Jorge Luis Borges a decedat pe 14 iunie 1986 la Geneva, suferind fiind de cancer la ficat. Pe 18 iunie a fost înmormântat, după o ceremonie religioasă derulată la catedrala protestantă Saint Pierre.

Abordare astrologică

”Am citit, zilele trecute, că omul care a poruncit să se ridice aproape infinitul zid chinezesc a fost acel Prim Împărat, Shih Huang Ti care, în același timp, a hotărât ca toate cărțile dinaintea domniei lui să fie arse. Faptul că amândouă aceste ample operații – cele cinci sau chiar șase sute de leghe zidite în piatră spre a-i stăvili pe barbari, și riguroasa abolire a istoriei, adică a trecutului – porneau de la unul și același ins, fiind, într-un fel, atributele lui, m-a încântat în mod inexplicabil și, totodată, m-a neliniștit. Cercetarea pricinilor acestei tulburări constituie temeiul rândurilor ce urmează.” (pasaj din ”Zidul și cărțile”, eseu din volumul ”Alte investigări” din 1952).

Borges s-a născut cu Soare în Fecioară și Ascendent în Rac. Soarele din Fecioară, aflat în conjuncție disociată cu Mercur, îl descrie pe tatăl său și preocupările intelectuale și literare ale acestuia. Luna din Berbec o descrie pe mama sa și originile ei – războinici și luptători pentru libertate. Jupiter al său din casa a IV-a semnifică mutarea domiciliului familial într-o țară străină.

Soarele din Fecioară i-a adus lui Jorge Luis mari aspirații intelectuale (beletristică, filosofie, istorie, lingvistică etc.), cărora le-a dat curs și l-au făcut să devină un erudit, un adevărat cunoscător enciclopedic în domeniul cultural. Influența nativă de Fecioară a adus scrierilor sale literare o latură statistică, el făcând în unele eseuri un adevărat inventar al cunoștințelor sale (cum vedem la începutul ”Zahirului”). Resursele intelectuale ale lui Borges au fost din plin susținute și de prezența planetelor Neptun și Pluton în Gemeni. Gemenii sunt prin excelență o zodie a scriitorilor, a scrisului, a comunicării, iar Neptun plasat aici a generat terenul fertil pentru elaborarea unor texte pline de imaginație, inspirație, exotism (așa cum putem vedea și în pasajele mai sus citate). Pluton din Gemeni a adus, la rândul său, o influență plină de mister, erotism, și un potențial de a transforma chiar modul de a scrie literatură. Pluton și Neptun sunt regentați de Mercur, planeta scrisului, aflată în conjuncție cu Soarele (ceea ce îi conferă un statut de dominanță) și alimentează, astfel, talentul literar al lui Jorge Luis.

La conjuncția Soarelui cu Mercur se alătură și Venus, apărând astfel o triplă conjuncție. Având Soarele în Fecioară, Borges ar fi putut scrie texte științifice dar, prin influența venusiană, preocupările sale s-au focalizat pe domeniul literaturii artistice. De altfel, Venus este și regenta casei a III-a (a scrisului și comunicării) iar conjuncția ei cu Soarele i-a permis lui Borges să strălucească prin scrierile sale. Marte (care semnifică și puterea de muncă) din casa a III-a, regentat de Venus, i-a adus voința de a se afirma prin beletristică, precum și prin celelalte activități intelectuale pe care le-a avut: librar, bibliotecar, profesor, redactor la publicații artistice, traducător etc.

Ascendentul din Rac l-a condus, pas cu pas, către celebritate iar plasarea regentei Ascendentului, Luna, în casa a IX-a, a creat premisele pentru dobândirea unei notorietăți universale. Luna din Berbec ne arată că Borges a realizat o muncă de pionierat în domeniul ficțiunii, al manifestării imaginarului extravagant în literatură, deschizând porțile pentru scriitorii genului fantasy (de tipul lui J.R.R. Tolkien), și pentru curentul ”realismului magic” (care l-a avut ca exponent de frunte pe Garcia Marquez). Acest Ascendent indică o preocupare și un respect deosebit pentru istorie. Poemul său din 1929, intitulat ”Isidoro Acevedo”, este scris în onoarea unui bunic matern cu acest nume, care luptase în armata argentiniană ca soldat.

Jorge Luis a scris, la un moment dat: ”Mulți din oamenii din familia mea au fost soldați, ceea ce eu nu voi fi niciodată, și sunt rușinat, atât de devreme, pentru că sunt un cărturar și nu un om de acțiune.” El nu a putut fi tipul de bărbat dinamic, orientat către confruntări fizice, luptă, competiție dură, având pe Marte (planeta războiului) în Balanță (în exil), în casa a III-a (casă cadentă). În schimb, Saturn din Săgetător i-a permis o carieră în domeniul universitar, iar Uranus din Săgetător și casa a V-a i-a permis să includă o latură fantastică nelimitată și chiar extravagantă în creațiile sale artistice (povestiri, eseuri, poeme). Mijlocul Cerului din Taur vorbește despre o carieră durabilă în domeniul artistic (peste 60 de ani), iar conjuncția lui Venus (regenta MC) cu Soarele i-a adus multă strălucire și numeroase distincții și onoruri.

Problemele sale cu vederea sunt indicate de poziționarea luminătorilor. Luna este peregrină în Berbec, se află în opoziție cu propriul regent, Marte din Balanță, realizând și o cuadratură cu Ascendentul din Rac (pe care îl regentează).

Soarele este foarte aproape de cuspida Leu – Fecioară (poziție foarte vulnerabilă), în conjuncție cu regentul său, Mercur, pe care îl debilitează puternic prin combustie. În plus, Soarele este cuadratat de Uranus din casa a V-a.

Plasarea casei a VII-a în Capricorn semnifică exact cele două căsătorii de la bătrânețe. Casa a VIII-a (moartea) este plasată în Vărsător iar regenții, Saturn și Uranus, sunt plasați în Săgetător, indicând în mod precis boala fatală de ficat.

În încheiere, putem spune că J. L. Borges a fost un mare scriitor, un inovator, un deschizător de drumuri, care a lăsat în urma sa numeroase creații nepieritoare.

Share

Cookie-urile ne ajuta sa ne furnizam serviciile. Prin utilizarea serviciilor noastre si navigarea prin acest site va exprimati acordul cu privire la utilizarea cookie-urilor. Detalii

Cookie-urile ne ajuta sa ne furnizam serviciile. Prin utilizarea serviciilor noastre si navigarea prin acest site va exprimati acordul cu privire la utilizarea cookie-urilor.

Close