Predicții astrologice care au făcut istorie: Revoluțiile din 1989 (ep. 3)

de MALVINA IVANCIU

Una dintre ”orele astrale ale omenirii” a fost fără dar și poate anul 1989. Pentru noi, românii, sfârșitul anului 1989 a fost decisiv, dar pentru Europa a contat întreaga perioadă a acestor ani (1989-1991), când, într-o serie de țări din Europa de Est, regimul comunist a fost înlocuit cu cel democratic.

Acest moment a fost prevăzut de câțiva astrologi, în câteva moduri diferite.

În Franța, apare în 1951 o carte despre cicluri planetare a lui Michel de Socoa (”Marile conjuncții – bazele astrologiei mundane”), pe numele lui adevărat Luc Benoist, care, fără a insista prea mult asupra acestui moment, menționează totuși anul 1989 ca fiind foarte important: „Mai multe tradiții convergente ne fac să presupunem că sfârșitul secolului XX va vedea o reînnoire totală a figurii mondiale. Marea doriforie din Capricorn din 1989, care completează conjuncția lui Uranus cu Neptun în aceeași zodie în 1991, consituie un indiciu de mare importanță”.^[1]https://www.astresnet.org/spip.php?article180

El definea doriforiile drept: ”conjuncții excepționale unde Soarele se deplasează însoțit de un mare număr de planete, cel puțin cinci, în general șase sau șapte, unde aceste planete ocupă 20 de grade dintr-o zodie sau chiar o zodie întreagă”. Această definiție se depărtează de la conceptul elenistic original de doriforie, a cărui definiție era mai complexă și se referea la hărțile natale. Mai multe detalii despre acest concept găsiți în articolul scris de Mihaela Dicu pentru Astrele, Doriforiile, indicatori ai succesului.

Vedem că, deși Michel de Socoa a observat acest an, 1989, ca fiind remarcabil în istorie, el nu a dat niciun detaliu despre ce anume s-ar putea întâmpla atunci.

Un alt francez care a fost interesat de ciclurile planetare este destul de bine cunoscut la noi. Cărțile lui de astrologie circulau în cercuri restrânse chiar și înainte de revoluție. Este vorba de Andre Barbault și de interesul lui durabil pentru ciclurile planetare, despre care a scris în mai multe rânduri. În 1952, scrie despre acest an spunând că: „americanii și rușii sunt într-o cursă care se apropie de sfârșit, a cărei destinație finală va fi în 1988- 1989”.^[2]https://astrologynewsservice.com/news/distractions-dont-bother-this-astrologer/?utm_source=chatgpt.com

Ultimul, dar nu cel de pe urmă, este Armand Constantinescu. Astrolog român, autor al unui „Tratat de astrologie” care este cunoscut și folosit chiar și în zilele noastre deși a fost scris acum mai bine de 60 de ani, are o predicție despre această perioadă, care atrage atenția în mod special pentru că este de o factură foarte diferită de predicțiile francezilor.

În cartea „Cer și destin” (deci, cel târziu în 1953), în introducere, Armand Constantinescu vorbește despre câteva momente importante la nivel mundan, social, din câteva perioade din trecut. Apoi, face o scurtă referire la viitor: „În anul 1990, în ianuarie, apare altă figură cosmică neîntâlnită în arhivele istoriei, și anume, o adunare de opt planete în semnul Capricornului, fulgerată de un aspect disonant al planetei Jupiter în Rac. Omenirea va transforma în jurul acelei epoci organizarea ei, tinzând către Statele Unite ale Lumii.”

Constantinescu nu atrage atenția asupra anului 1989, ci asupra începutului anului 1990, și aceasta este doar din cauza inexactității efemeridelor care circulau în acea vreme (și Michel de Socoa, mai sus, făcuse o eroare în ceea ce privește pozițiile planetelor la acea dată). El avea o filiație astrologică germană (prin baronul Herbert Freiherr von Klöckler, care era mai înclinat către astrologie psihologică și avea o atitudine critică față de astrologia tradițională) și ori nu citise textele franțuzești, ori le citise dar nu îl influențaseră în considerațiile sale. Ceea ce mi s-a părut remarcabil este că Armand Constantinescu face predicția nu despre ceea ce s-a întâmplat în cursul anului 1989 (revoluțiile), ci despre ceea ce semnifică aceste revoluții pentru viitor. Adevărul este că doar în Romania revoluția împotriva comunismului a fost brutală, celelalte fiind tranziții mai degrabă decât revoluții. Și efectul ei a fost, într-adevăr, așa cum notează Constantinescu, că această cădere a „cortinei de fier” a fost esențială pentru formarea „Statelor unite ale lumii” – adică a Uniunii Europene, în 1992, la Maastricht.

Iată, deci, trei astrologi care au identificat sfârșitul anului 1989 și începutul anului 1990 ca fiind, cum spuneam la începutul articolului, o oră astrală a omenirii. Noi putem prezice viitorul; sau putem observa și analiza trecutul; dar, dintre cei care au fost martori la revoluția noastră din decembrie 1989, sunt și unii care cunoșteau astrologie și stiau trăsăturile astrologice ale acelui moment, ei fiind, spre deosebire de noi toți, în poziția remarcabilă de a „trăi astrologia”.

Bibliografie: „Cer și destin”, Armand Constantinescu, ed. AnandaKali, Sibiu, 1999

---

Rămâi conectat cu ”Astrele”!

Te abonezi gratuit și te anunțăm când publicăm o nouă ediție a revistei, articole și știri din comunitatea noastră. Te ținem la curent cu evenimentele organizate de AAR, precum și cu cele organizate independent de astrologii și partenerii noștri.