Cometele în vremuri de demult

de MIHAELA DICU

Ce sunt cometele

Cometele sunt corpuri mici de gheață, cu dimensiuni între sute de metri și zeci de kilometri, formate în primele etape ale sistemului nostru solar. Ele orbitează în jurul Soarelui, iar când se apropie prea mult de acesta, nucleul lor înghețat se încălzește, producând, prin sublimare, o coadă de praf care se poate întinde pe sute de milioane de kilometri. Această coadă devine vizibilă de pe Pământ datorită reflexiei luminii solare, iar uneori poate fi observată cu ochiul liber timp de zile, săptămâni sau luni.

Până în prezent, au fost descoperite și observate peste 4.500 de comete. Dintre acestea, doar câteva zeci au nume proprii, în principal, cele mai spectaculoase, vizibile de la sol cu ochiul liber, cele care au o orbită bine definită sau revin periodic și cele legate de descoperiri și evenimente notabile.

Top 3 cele mai faimoase comete

1.HALLEY

Faimoasă pentru reaparițiile regulate, la fiecare 76 de ani, Halley este singura cometă vizibilă cu ochiul liber ce poate fi observată de două ori într-o viață. Ultima sa apariție a fost în 1986, când a fost vizibilă timp de aproximativ două luni. Este așteptată să revină în 2061.

2. HALE-BOPP

Celebră pentru strălucirea și durata vizibilității sale, Hale-Bopp a fost una dintre cele mai strălucitoare comete ale secolului XX, vizibilă cu ochiul liber pentru aproape 18 luni, în 1996-1997. A fost observată de milioane de oameni din întreaga lume.

3. SHOEMAKER-LEVY 9

Cunoscută pentru impactul său spectaculos cu planeta Jupiter în 1994^[1]Pe parcursul a șase zile, între 16 și 22 iulie 1994, au fost înregistrate 21 de ciocniri distincte. Iată câteva: 16 iulie, 20:13 GMT – Primul impact al cometei cu Jupiter. 18 iulie, 07:33 … Continue reading, aceasta a fost prima cometă observată care s-a ciocnit cu o planetă din sistemul solar. Ciocnirea a fost monitorizată în direct și a oferit astronomilor date importante despre astfel de coliziuni și despre compoziția lui Jupiter.

COMETELE ÎN VECHIME

CHINA

Cele mai extinse înregistrări istorice ale cometelor sunt înregistrările antice chineze. Ele acoperă circa trei mii de ani. Astronomii chinezi numeau cometele beixing („stea stufoasă”, fără coadă) sau huixing („stea mătură”, cu coadă). Cozile cometelor sunt îndreptate în direcția opusă soarelui, au observat ei, cu multe secole înainte ca fenomenul să fie observat în Occident^[2]Cometele, care de fapt au toate coadă, pot fi descrise ca beixing atunci când sunt în opoziție și coada nu este vizibilă..  

La fel ca în restul lumii, și în China cometele au fost observate în detaliu datorită semnificației lor predictive. Aceste observații, însă, le sunt foarte utile astronomilor de azi. Precizia este suficientă pentru a permite calcularea datelor orbitale ale anumitor comete. Spre exemplu, orbitele antice ale cometei Halley au fost determinate folosind înregistrările chineze, lucru imposibil de realizat doar din datele moderne, din cauza apropierii cometei de Pământ în secolul al IX-lea. Astfel de apropieri modifică brusc orbita cometei, iar aceste modificări nu pot fi calculate cu acuratețe din observațiile moderne ale cometei.

Cartea de mătase

”Divinația prin Fenomene Astrologice și Meteorologice”, totuna cu ”Cartea de Mătase”, este un manuscris antic realizat pe mătase, creat de astronomii chinezi din dinastia Han de Vest (202 î.e.n. – 9 î.e.n) și descoperit în 1973 la necropola din Mawangdui (site arheologic situat în Changsha, capitala provinciei Hunan) . Cercetătorii consideră că textul este anterior anului 168 î.Hr., data atribuită necropolei. 

”Cartea de Mătase” este considerată a fi primul atlas complet de comete. Manuscrisul conține desenele și caracteristicile a 29 de comete. Descrierile includ numele cometei, note despre apariția ei și prevestirea asociată acesteia. Unele dintre ilustrații sunt în format extensibil sau tridimensional (în stilul pop-up). În anumite cazuri, paginile documentului au până la 1,5 metri lungime. Fiecare imagine a unei comete este însoțită de o prevestire, precum „moartea prințului”, „venirea unei epidemii” sau „trei ani de secetă”. Există și unele prevestiri de natură militară.

De exemplu:  ”o stea lungă a apărut în est, atât de lungă încât se întindea pe tot cerul; după treizeci de zile a dispărut. Prevestirea a fost că: acesta este Stindardul lui Chiyou^[3]Ființă mitologică în antichitatea chineză. Între altele, un zeu al războiului.; când este văzut, conducătorul va ataca cele patru zări. Drept urmare, armata i-a pedepsit timp de câteva decenii pe cei numiți cei Patru Yi [barbarii].”

Efectul razelor cometelor asupra împăraților chinezi

Conform teoriei Wu Xing (sau a celor Cinci Agenți: Foc, Apă, Lemn, Metal, Pământ) cometele semnifică un dezechilibru între yin şi yang. Din această cauză, apariția lor ar anunța întotdeauna dezastre și alte evenimente negative.

Conform altor credințe, apariția unei comete era un avertisment, un semn pentru împărat că trebuie să arate că este bun, sobru și ponderat și că trebuie să purceadă la reformarea administrației naționale cu probleme și la adoptarea unor schimbări în bine, înainte ca iminența calamităților să îl copleșească.

Vechiul ”Tang Shu” (editat în perioada 907-959 e.n.) relatează următoarea întâmplare:

În 635, în timpul domniei împăratului Taizong din dinastia Tang, pe cer a apărut o cometă care a fost vizibilă timp de unsprezece zile. Împăratul Taizong și-a întrebat astrologii despre natura acestui „spirit malefic”. Unul, mai înțelept, i-a spus: „Dacă împăratul nu domnește cu bunătate, atunci nici măcar apariția unor animale rare și de bun augur, precum chi lin (unicornul) și pasărea Phoenix, nu îi va fi de folos. Totuși, dacă domnia împăratului este fără reproș, ce rău ar putea aduce un semn rău? […] În mod clar, cometa nu este o problemă de îngrijorare.”

Pe de altă parte, împăratul Wenzong al dinastiei Tang (a domnit între 809–840) pare să fi fost foarte afectat de apariția cometei Halley. În anul 837^[4]În anul 837, Cometa Halley a trecut la o distanță de doar 0,03 unități astronomice (4,5 milioane de kilometri) de Pământ, cea mai apropiată trecere de până atunci., cometa a apărut pe cerul de est, cu o coadă lungă de aproximativ douăzeci de grade. Înspăimântat, împăratul a concediat patruzeci și opt de artiști ai curții. După două luni, cometa era tot vizibilă, iar coada ei se întindea pe cincizeci de grade. Tot mai speriat, împăratul a anunțat anularea fastuosului banchet Chuchiang (organizat pentru cei care treceau examenele civile imperiale). În seara în care a fost dat ordinul, coada cometei s-a extins la șaizeci de grade, iar împăratul a redus dieta curții imperiale cu o zecime. Când coada a ajuns să se întindă pe șaptezeci de grade, împăratul a grațiat deținuți, a desființat garda regală și s-a mutat din sala principală a palatului. Spre ușurarea lui, în cele din urmă, cometa Halley a dispărut.

În timpul dinastiei Song (960-1279), reacțiile împăraților la aparițiile cometelor au devenit aproape o rutină. De fiecare dată când era vizibilă Cometa Halley, împăratul se muta din sala principală a palatului, reducea dieta obișnuită a curții imperiale, acorda amnistii, trimitea misiuni speciale pentru a verifica aplicarea justiției în țară sau le cerea administrațiilor locale să sugereze ce măsuri trebuie luate pentru a fi cât mai de folos populației.

Din câte se vede, cometele pot să aibă și efecte pozitive și poate că n-ar fi rău ca, atunci când apare o cometă, mai-marii zilelor noastre să ia exemplu de la vechii împărați chinezi…

MESOPOTAMIA

Tăblița K8538

Sir Austen Layard (5 martie 1817 – 5 iulie 1894) a fost un arheolog, expert în civilizația asiriană și în scrierea cuneiformă, istoric de artă și diplomat englez. S-a născut la Paris și a crescut în Italia. Este celebru pentru săpăturile arheologice efectuate la Nimrud și Ninive, unde a descoperit palatul regal, iar în 1851, Biblioteca Regală a lui Assurbanipal (cca. 685 – cca. 631 î.e.n), ultimul mare rege al Imperiului Neo-Asirian.

Una dintre tăblițele cu cuneiforme din Biblioteca lui Assurbanipal se află la British Museum, înregistrată cu numărul K8538. Numită și ”Planisfera”, K8538 a atras atenția încă de la descoperire și a dat bătăi de cap timp de mai bine de 150 de ani celor care au încercat să o descifreze.

Misterul s-a elucidat abia în 2008, când cercetătorii britanici Alan Bond și Mark Hempsell au folosit tehnologia modernă de simulare astronomică pentru a interpreta informațiile de pe tăbliță. Concluzia acestora este că tableta descrie un eveniment catastrofal care a avut loc în jurul anului 2193 î.e.n.: ciocnirea unei comete cu pământul. Observațiile au fost realizate de pe un turn astronomic, situat la aproximativ 100 km de locul impactului. Raportul este structurat într-o secvență de opt imagini, care surprind apariția cometei pe cer, inclusiv observarea inițială, coada și coama acesteia, creșterea în dimensiune, zborul pe cer și, în final, impactul vizibil dincolo de orizont, marcat de o lumină intensă și de ridicarea unor coloane de cenușă extinse spre nord și vest.

K8538 este o copie babiloniană târzie a unui original sumerian. Potrivit observațiilor, cometa provenea din constelația Triangulum (Mul-Apin), considerată de asirieni un loc ceresc al zeilor. Acesta, împreună cu importanța deosebită a evenimentului, explică de ce informațiile de pe tăbliță au fost păstrate cu grijă, copiate și recopiate timp de peste 1.500 de ani, până în perioada babiloniană târzie.

Cometa din vremea lui Nabucodonosor I

Nabucodonosor I^[5]A nu se confunda cu Nabucodonosor al II-lea, faimos pentru că apare în Vechiul Testament; acela a domnit în Babilon 500 de ani mai târziu. a fost regele Imperiului Babilonian între cca 1125 î.e.n. și cca 1103 î.e.n.. Cel mai mare succes al său a fost victoria împotriva invadatorilor elamiți, și recuperarea teritoriilor pe care aceștia le preluaseră.

În timpul domniei lui Nabucodonosor I a apărut o cometă, descrisă astfel de un astronom babilonian:

„Steaua a răsărit, razele sale erau strălucitoare.
A format o coadă cu razele sale, asemenea unui târâtor, unui scorpion.
Observația ochilor era favorabilă,
Bucurându-l pe stăpânul acestei case și al întregului ținut
Pe timpuri, când nu era niciun stăpân în tot ținutul,
Era răzvrătire, păcat, dezertare. Dar unul puternic s-a înălțat
Stăpânul acestui ținut, iar acel rege
A fost înscăunat de drept. Ascultare și pace sunt în țară.
Aceste lucruri vin de la
Marea stea care orbitează de la nord
Spre sud.
În prelungirea ei, ca un târâtor, un scorpion, o coadă.
(…)
Aceasta este
Când Nabucodonosor, regele, a înfrânt Elamul.”

(Tăblița W. A. I. iii., 52, 1, Ninive )

Cometa Halley la babilonieni

Cometa Halley este menționată în scrierile babilonienilor cel puțin din anul 164 î.e.n., când apariția ei a fost înregistrată pe o tăbliță de lut cu cuneiforme, aflată în prezent la British Museum. Observațiile conțin detalii despre traiectoria și luminozitatea cometei, care a fost vizibilă aproximativ între 22 și 28 septembrie.

Semnificația astrologică a cometelor la babilonieni

Babilonienii considerau apariția cometelor ca pe un semn divin, asociat de obicei cu evenimente semnificative, adesea nefaste, ce ar putea afecta regatul, conducătorii săi sau chiar întreaga lume. Un exemplu cunoscut apare într-o tăbliță babiloniană din colecția British Museum (BM 32312), în care cometa este descrisă ca fiind o prevestire a unei posibile răsturnări de situație politică.

Potrivit lui Hermann Hunger și David Pingree („Astrology and Astronomy in Mesopotamia”) dacă o cometă apărea în sectorul cerului asociat cu un anumit teritoriu sau cu un conducător, astrologii babilonieni credeau că acea regiune sau persoană ar fi fost predispusă la „nenorociri” sau „revolte”.

La fel ca la chinezi, apariția unei comete era uneori văzută ca un avertisment de la zei, menit să arate conducătorilor că trebuie să-și schimbe atitudinea sau să facă anumite reforme pentru a evita un dezastru.

ANTICHITATEA GRECO-ROMANA

Astrele cu cozi luminoase au fascinat omenirea și în antichitatea greco-romană. Mai-marii vremurilor, dar și cei umili, le priveau cu aceeași combinație de admirație și teamă ca peste tot în lume.

Grecii și romanii au continuat tradiția observării cometelor începută în Mesopotamia, notând apariția lor și considerându-le (cum altfel?) mesaje divine, prevestiri ale unor evenimente importante, fie ele pozitive sau negative, semne ale unor iminente schimbări și noi începuturi.

Li s-au atribuit chiar semnificații mitologice. Vechii greci, de exemplu, credeau că coama lungă și strălucitoare a cometei Halley era de fapt părul zeiței Afrodita.

Cuvântul cometă își are originea în greaca veche, unde ”cometes” (κομήτης) înseamnă „purtând păr lung”. Oxford English Dictionary menționează că în Grecia antică ”(aster) cometes” (ἀστὴρ) κομήτης) însemna deja „stea cu păr lung, cometă”.

Marea Cometă a lui Aristotel

Filozoful grec Aristotel (384 î.e.n.- 322 î.e.n) a fost martorul apariției pe cer a unei Comete Mari^[6]O cometă mare este o cometă excepțional de strălucitoare, destul de spectaculoasă pentru a fi observată de multă lume, devenind astfel faimoasă în afara comunității astronomice.. Iată consemnările lui privind fenomenul:

„O cometă mare a apărut în jurul vremii cutremurului din Achaia^[7]Ahaia (sau Aheia, sau Achaia) este o regiune istorică aflată în nordul peninsulei Peloponez. și a valului de maree, a răsărit în vest… Cometa mare… a apărut în timpul iernii, într-o atmosferă rece și clară, în vest, în timpul arhontatului lui Asteius: în prima noapte nu a fost vizibilă, deoarece a apărut înainte de apusul soarelui, dar a fost vizibilă a doua noapte, fiind la cea mai mică distanță, în spatele soarelui, care permitea să fie văzută, apunând imediat după aceea. Lumina ei se întindea pe o treime din cer […]. A răsărit la înălțimea centurii lui Orion și de acolo a dispărut.”  (Aristotel,  Meteorologica, cartea I)

Marea Cometă din 372–371 î.e.n. (uneori numită ”cometa lui Aristotel”) a fost observată nu doar de Aristotel, ci și de Eforus^[8]Ephorus din Cyme (c. 400 î.e.n. – 330 î.e.n.) a fost un istoric grec antic. și Calistene^[9]Calistene (în greaca veche: Kallisthenes, c. 360 – 327 î.e.n.)  a fost nepotul și elevul lui Aristotel și istoricul oficial al lui Alexandru Macedon, înainte de a fi arestat ca urmare a … Continue reading. Eforus a raportat că aceasta s-a spart în două piese, un fragment mai mare și un alt fragment mai mic. S-a spus că, noaptea, cometa era aproape la fel de mare precum luna plină.

Din păcate, Aristotel nu vedea cometele ca fiind corpuri cerești, ci ca fenomene atmosferice. Datorită notorietății lui de mare gânditor, această viziune a dominat gândirea științifică timp de aproape două milenii, încetinind studiul acestor obiecte cosmice.

Marea Cometă din anul 44 î.e.n. și moartea lui Iulius Cezar

Trecerea Marii Comete din anul 44 î.e.n. este unul dintre cele mai celebre evenimente astronomice din antichitate. Apariția sa spectaculoasă pe cerul nopții a fost strâns legată de asasinarea lui Iulius Cezar, un eveniment care a marcat un punct de cotitură în istoria Romei.

Iulius Cezar a fost asasinat pe 15 martie 44 e.n. În aceeași primăvară, la foarte scurt timp, a apărut pe cer o cometă, care a fost văzută ca un semn al faptului ca Iulius Cezar a devenit zeu. Fiul său adoptiv, Octavian (viitorul împărat Augustus), a profitat de această apariție, cometa strălucind în timpul jocurilor funerare dedicate lui Cezar, pentru a da amploare ideii. În ”Eneida”, poetul roman Vergiliu descrie evenimentul, spunând că „o stea a apărut în timpul zilei, iar Augustus i-a convins pe oameni că era Cezar.”

Augustus a celebrat cometa și zeificarea lui Cezar bătând monede, multe dintre acestea păstrându-se până astăzi.

Cometa din anul 66 e.n.

Informațiile despre cometa din anul 66 e.n. sunt mai limitate comparativ cu cele despre Marea Cometă din 44 î.e.n. Nu avem date nici despre durata apariției ei pe cer, nici despre caracteristicile fizice.

Dar cometa din anul 66 e.n. a avut, totuși, parte de celebritate, fiindcă apariția ei a coincis cu începutul Primului Război Iudeo-Roman, o revoltă evreiască împotriva dominației romane.

Similar cometei din 44 î.Hr., apariția acesteia a fost considerată de mulți un semn divin. Autorii romani, precum Suetonius și Tacitus, au interpretat-o ca o prevestire rea pentru Imperiul Roman, un semn al nemulțumirii zeilor față de revolta evreiască. Flavius Josephus, un istoric evreu, a prezentat-o ca o prevestire a nenorocirilor ce urmau să se abată asupra Ierusalimului.

Cometa din 66.e.n a intensificat tensiunile politice și religioase din regiune, a alimentat superstițiile și fricile populației, amplificând sentimentul de neliniște în contextul conflictului armat.

Ptolemeu și semnificațiile astrologice ale cometelor

În celebra lui scriere ”Tetrabiblos”, omul de știință și astrologul grec Claudius Ptolemeu (100-170 e.n.) tratează cometele ca pe un semn astrologic cu o semnificație aparte. Pentru el, cometele erau fenomene cerești extraordinare, ieșite din ordinea obișnuită a planetelor și a stelelor, și astfel aveau un impact special asupra pământului și evenimentelor umane.

Iată câteva aspecte esențiale despre interpretarea cometelor în Tetrabiblos, cartea a II-a:

• Amenințare și avertisment: Cometele semnalau deseori o tulburare semnificativă. Ptolemeu le asociază cu dezastre naturale, conflicte, revolte și schimbări politice. Apariția lor neobișnuită pe cer era percepută ca un semn că ceva neobișnuit se va întâmpla și pe pământ.
• Influența asupra regiunilor geografice: Ptolemeu sugerează că ele pot afecta anumite regiuni ale lumii, în funcție de constelația în care apăreau pe cer. De exemplu, o cometă vizibilă în constelația Taur putea aduce schimbări în zonele asociate cu Taurul, așa cum erau ele identificate în astrologia vremii.
• Influența de tipul planetelor: Ptolemeu susține că aspectul, culoarea și poziția cometei influențează interpretarea. De exemplu, o cometă roșiatică sau care seamănă cu Marte în intensitate ar putea aduce conflicte și războaie, în timp ce o cometă cu o culoare palidă, similară lui Saturn, ar putea prevesti foamete sau epidemii.
• Semnificația cozii cometei: Direcția cozii era considerată indicativă pentru direcția evenimentului prevestit, fie el cutremur, schimbare climatică sau chiar o schimbare politică. Astfel, forma și traiectoria cometei nu erau întâmplătoare în analiza astrologică a lui Ptolemeu.
• Durata: durata vizibilității cometei era pusă în conexiune cu durata evenimentelor pe care le prevestește. De asemeni, cu referire la rapiditatea cu care se declanșează evenimentele prezise, Ptolemeu spune: ”în general, apariţia lor la orient (la est Est – n. tr.) indică evenimente care se apropie rapid, iar în occident (la Vest – n. tr.) evenimente care se apropie mai încet.”

Ptolemeu, în Tetrabiblos, vede cometele ca fenomene puternice, dar rare, legate mai ales de astrologia mundană, deci ca pe niște semne care influențează marile evenimente și procese istorice.

În mod curios, nu există nicio mențiune a cometelor în Almagest-ul lui Ptolemeu (lucrarea astronomică). Explicația ar fi că nu abordează subiectul din cauză că la vremea lui cometele nu erau considerate corpuri cerești.

***

Despre comete, ca semnificație astrologică, există destul de puține referințe în astrologia veche. Poate din cauză că cei mai importanți autori se concentrează preponderent asupra astrologie natale. Cometele, prin apariția lor extinsă ca timp și prin distanțele mari pe care le parcurg pe cer, care pot acoperi una, două, uneori chiar trei zodii, sunt puse în corelație cu fenomene la scară mult mai largă. Articolul de față nu epuizează nici pe departe subiectul cometelor din vechime, lăsând destul loc și pentru mulți alți autori care ar dori să îl exploreze.