Revoluţiile solare şi subperioadele lor – metoda lui Junctin din Florența

Revoluţia solară este harta astrologică alcătuită pentru acel moment al anului când Soarele revine exact în poziţia (grad, minut, secundă) în care se afla în cerul de naştere. Analiza revoluţiei solare este relevantă pentru un interval de un an, de la o aniversare la alta, adică pentru perioada dintre revoluţia solară cercetată şi următoarea revoluţie solară. Se pot calcula revoluţii solare pentru oricare dintre anii deja scurşi, mai ales cei marcaţi de evenimente deosebite, cărora vrem să le găsim retrospectiv înţelesul şi însemnătatea dar, cel mai frecvent, revoluţiile solare se calculează în preajma aniversării, cu scopul de a se sonda predispoziţiile pentru anul care va urma.

Fiecare astrolog recurge la analiza revoluţiei solare pentru a extrage informaţii cu privire la ambianţa şi posibilele evenimente care vor impregna anul solar cercetat. Odată identificate tendinţele anului, cel mai adesea astrologul are probleme în a plasa în timp evenimentele întrevăzute. Datarea cea mai comună se face cu ajutorul tranzitelor. Dar, dacă se folosesc tranzitele, ce rost mai are revoluţia solară? Revoluţia solară este o tehnică în sine, care ar trebui să funcţioneze ca atare, fără a face apel la alte tehnici predictive. Şi totuşi… Există o procedură de datare proprie revoluţiei solare, pe care o foloseau astrologii din vechime, care descrie cum se poate stabili în ce parte a anului se vor petrece evenimentele preconizate. Metoda este consemnată de Junctin din Florenţa, în Tractatus judicandi revolutiones nativitatum.

Junctin din Florenţa (7 martie 1523 – 1590) a fost un vestit astrolog italian şi doctor în ştiinţe teologice. Deşi italian, şi-a petrecut cea mai mare parte din viaţă în Franţa, la Lyon. A lăsat în urmă mai multe scrieri astrologice, dintre care cea mai apreciată este monumentala Speculum Astrologiae (Oglinda astrologiei, 1573, peste 2000 de pagini), dedicată Catherinei de Medicis. A mai scris Tractatus judicandi revolutiones nativitatum (Tratat de interpretare a revoluţiilor naşterilor, 1570), a cărui traducere în franceză a apărut în 1958 în Cahiers Astrologiques (revistă editată de astrologul francez de origine rusă Alexandre Volguine), sub titlul La technique des révolutions solaires.

Procedura lui Junctin

• anul se împarte în 7 părţi, fiecare parte fiind patronată de câte una dintre cele 7 planete tradiţionale;
• planetele se succed în ordinea caldeeană;
• prima perioadă este guvernată de planeta care stăpâneşte Ascendentul
• influenţa fiecărei planete durează un număr de zile,

Saturn – 85 zile
Jupiter – 30 zile
Marte – 36 zile
Soare – 53 zile
Venus – 33 zile
Mercur – 57 zile
Luna – 71 zile.

Exemplu:
Fie o revoluţie solară cu Ascendentul în Scorpion. Stăpânul Scorpionului fiind Marte, cf. lui Junctin primele 36 de zile vor sta sub stăpânirea lui Marte, următoarele 53 sub stăpânirea Soarelui, următoarele 33 sub influenţa lui Venus, următoarele 57 sub cea a lui Mercur, etc. Şirul se încheie cu cele 30 de zile stăpânite de Jupiter, care sunt ultimele 30 de zile ale anului solar (sau cele 30 de zile de dinaintea următoarei revoluţii solare).

Am ales special exemplul cu Ascendentul în Scorpion, pentru a sublinia că aceasta este o tehnică ce utilizează exclusiv sistemul tradițional de stăpâniri în care Scorpionul este stăpânit de Marte, şi nu cel modern în care apare implicarea lui Pluto. În aceeaşi notă, Vărsătorul este stăpânit de Saturn iar Peştii, de Jupiter.

În prognoza pentru o anumită parte a anului, se ţine cont de natura planetei care stăpâneşte perioada respectivă şi de felul în care „stă” ea atât în tema natală cât şi în revoluţia solară.

Astfel, dacă în exemplul de mai sus avem Soarele revoluţiei solare în casa a X-a, putem presupune că nativul se va bucura de o reuşită socio-profesională în anul respectiv, iar evenimentele cele mai semnificative legate de această reuşită se vor întâmpla în perioada patronată de Soare, adică între a 37-a şi a 90-a zi a anului solar (primele 36 de zile fiind guvernate de Marte, stăpânul AS, şi abia următoarele 53 fiind guvernate de Soare).

Bineînţeles că, în judecarea unei revoluţii solare, se va ţine cont de regula de aur a previziunilor astrologice care spune că nimic nu se poate întâmpla dacă nu este prevăzut în natal, indiferent ce spun revoluţiile solare, progresiile sau tranzitele. Spre exemplu, dacă nativul de mai sus îl are în revoluţia solară pe Marte distonant în casa a 3-a, nu ne vom grăbi să tragem concluzia că, în primele 36 de zile ale anului solar, va avea un accident într-o deplasare ci vom analiza mai întâi dacă tema natală predispune către accidente.

Cu ajutorul metodei de datare a lui Junctin din Florenţa, interpretarea revoluţiei solare poate deveni mai nuanţată iar astrologul poate face mai multe conexiuni, în funcţie de pricepere şi experienţă.