Mari astrologi medievali: Abu Ma’shar

Astrologul Abu Ma’shar Ja’far ibn Muhammad ibn ‘Umar al-Balkhi (787-886), marele astrolog al Bagdadului a fost cu siguranță unul dintre cei mai influenți astrologi din Evul Mediu, atât în lumea islamică cât şi în Europa.

Din Kitab al-mudhakkarat („Cartea amintirilor”) scrisă de ucenicul său, Shadhan, știm că s-a născut în Balkh în 10 august 787 d.Hr. Și, conform lui Ibn al-Nadim, știm că el a murit în al-Wasit, în centrul Irakului de azi, pe 9 martie 886 d. Hr. Deși aceste date nu sunt sigure, ceea ce știm este că Abu Ma’shar a fost un longeviv şi s-a bucurat de viață foarte mulți ani.

Balkh este un oraș vechi pe teritoriul de azi al Afganistanului dar, pe vremea lui Abu Ma’shar, era un oraș măreț şi faimos. Acesta se afla în provincia Khorasan (în persană înseamnă „de unde soarele răsare”), care făcea parte din Persia de Est și se învecina cu Hind (Sind), care era conectat cultural mai ales cu India, la nord-est, de unde şi influenţa indiană în lucrările lui Abu Ma’shar.

El s-a născut în elita intelectuală din Khorasan dar viața şi-a petrecut–o aproape în întregime în Bagdad unde, în prima parte a vieții, a fost student al tradiției islamice (Al-Hadith). Interesul său pentru astrologie şi științele filosofice eleniste a apărut relativ târziu în viață, în jurul vârstei de 47 de ani, când a devenit ucenicul lui Al-Kindi. Însă acest început tomnatic nu l-a descurajat deoarece a trăit până la aproape 100 de ani şi a avut timp suficient pentru a desluși tainele științei astrelor.

De fapt, Abu Ma’shar a fost la început un critic vehement al astrologiei dar, odată întâlnindu-l pe Al-Kindi, viața sa a căpătat un cu totul alt sens, învățând matematica, astronomia şi astrologia. Lucrările sale despre astrologie arată cunoștințe magistrale, care își au originea în surse grecești, persane şi indiene. Deși a scris cel mai mult despre astrologie, el a calculat şi tabele astronomice. Din păcate, toate cărțile sale despre astronomie s-au pierdut (a studiat astronomia zece ani), ceea ce a rămas fiind doar partea de astrologie.

Este o anecdotă interesantă scrisă în tratatul medieval „Albumasar^[1]Albumasar – numele latinizat al lui Abu Ma’shar în Sadan”: Albumasar a spus că, atunci când casa a doua a unui nativ este blocată la naștere şi guvernatorul ei se află într-o poziție nefericită, nativul nu va prospera niciodată. Atunci când a fost întrebat de ce nu menționează aceste lucruri în scrierile sale, el a zis: „învățatul care scrie pe hârtie tot ceea ce știe este ca un vas gol. Nimeni nu are nevoie de el şi reputația lui este în declin. Ar trebui să păstreze anumite secrete doar pentru el şi să le transmită doar celor mai apropiați.”

Multe anecdote au fost menționate de diverși autori care ne oferă o idee despre faima şi influența lui Abu Ma’shar. În Niswar al-muhadara wa ahbar al-mudhakara, Abu ‘Ali al-Muhassin ibn ‘Ali al-Tanukhi (891–959) ne spune că Abu Ma‘shar şi tovarășul său al-Buhthuri aveau dificultăți financiare. Pentru a-și îmbunătăți situația, au decis să-i câștige încrederea lui al-Mu‘tazz, care era în acea vreme încarcerat. Abu Ma’shar a prezis că al-Mu‘tazz va deveni în cele din urmă calif. Când predicția lui s-a adeverit, noul calif i-a atribuit un salariu de o sută de dinari pe lună, i-a acordat treizeci de dinari în imobiliare, şi i-a făcut un dar de o mie de dinari; în plus, l-a făcut șeful astrologilor de la curte.

Ibn Tawus (1193–1266) în Faraj al-mahmum relatează acest incident şi scrie despre Abu Ma‘shar că a fost „cea mai importantă autoritate musulmană în astrologie, a fost exemplar în această știință”.

Găsim în această lucrare treisprezece povești despre Abu Ma‘shar, inclusiv una despre un incident care a avut loc în prezența califului Al-Muwaffaq (843-891) care le-a cerut lui Abu Ma’shar și prietenului lui să ghicească lucrul pe care îl ascundea. După ce a făcut un horoscop, prietenul lui Abu Ma’shar a răspuns că este un fruct, iar Abu Ma‘shar, un animal. De fapt, era un măr. Abu Ma’shar, perplex, a reexaminat horoscopul timp de o oră și apoi s-a repezit spre măr. El l-a rupt și a exclamat: „Dumnezeu este mare!” – mărul era plin de viermi! Al-Muwaffaq a fost foarte impresionat și a acordat astrologului o recompensă. Aceste anecdote confirmă popularitatea şi reputația lui Abu Ma‘shar ca un astrolog genial.

În „Fihrist” scrisă în 987, biograful Abu al-Faraj Muhammad ibn al-Nadim enumeră 30 de lucrări atribuite lui Abu Ma’shar dar, din păcate, nouă ne-au parvenit doar câteva.

Printre lucrările sale cele mai influente sunt:

1. Kitab al-milal wa al-duwal („Religii și dinastii”) cunoscută şi sub numele de Kitab al-qiranat („Despre conjuncții”) care studiază efectele conjuncțiilor planetare asupra națiunilor, dinastiilor și conducătorilor. Textul, care e posibil să fi fost scris de ucenicul lui Abu Ma’shar, a fost tradus în latină în secolul al XII-lea şi, apoi, în anul 2000, a fost tradus în engleză de Yeiji Yamamoto şi Charles Burnett. Lucrarea oferă baza științifică pentru predicții referitoare la regi, profeți, dinastii, religii, războaie, epidemii etc., prin intermediul conjuncțiilor planetare, cometelor şi altor elemente astronomice.

2. Kitab tahawil sini al-mawalid („Revoluțiile nativităţilor”) descrie cum se realizează horoscoapele pentru zilele de naștere ale clienților şi cum se pot obține informații pentru anul următor, comparând horoscopul anual cu cel natal. A fost tradusă de Benjamin Dykes ca volumul al treilea din „Nativităţile persane”.

3. Kitab al-madkhal al-kabir ila ‘ilm ahkam al-nujum („Cartea marii introduceri în știința judecății stelelor”) oferă un model filosofic cuprinzător pentru astrologie, prezentând-o ca pe o știință naturală. În această lucrare, Abu Ma’shar prezintă, printre altele, principalele argumente de apărare a astrologiei în faţa criticilor ei, pe care îi clasifică în zece categorii: a) cei care credeau că planetele nu au niciun fel de influenţă asupra oamenilor; b) cei care credeau că planetele au o oarecare influenţă generală dar niciuna particulară; c) grupul celor care disputau astrologia; d) cei care credeau că planetele indică schimbări ciclice pe termen lung dar fără efect asupra animalelor, plantelor şi altor forme de viață; e) cei care credeau în știință dar refuzau astrologia deoarece era o știință experențială; f) cei interesați de aplicațiile matematicii; g) cei care erau doar invidioși pe astrologi; h) cei care erau doctori dar nu cunoșteau astrologie; i) cei din popor care erau interesați doar de bogății și care nu aveau timp de știință şi de un studiu serios; j) cei din popor care au avut parte de greșeli ale astrologilor.

Interesant este că această clasificare a oponenților astrologiei nu îi includea şi pe cei care studiau şi practicau Coranul, cu toate că Profetul se știe că era împotriva astrologiei. Este posibil ca Abu Ma’shar să nu-i fi considerat pe aceștia critici ai astrologiei deoarece știa că nu există nicio cale de a-i face să se întoarcă la astrologie.

4. Kitāb taḥāwīl sinī al-‘ālam, „Florile lui Abu Ma’shar” folosește horoscoapele pentru a analiza lunile şi zilele unui an. Era un manual de astrologie care a fost tradus în secolul al XII-lea de John din Sevilia.

5. Kitāb al‐ulūf, „Cartea miilor” – a fost păstrată doar o parte a acesteia de către al-Sinjari (945-1020), un faimos astrolog, matematician şi astronom iranian, care a rămas în istorie prin faptul că a concluzionat că Pământul se rotește în jurul axei sale. Cartea a fost tradusă de David Pingree în limba engleză.

6. Kitāb mukhtaṣar al‐mudkhal, „Scurtă introducere în astrologie” pentru care există două traduceri în limba engleză, una făcută de Burnett, Yamamoto și Yano, iar cea mai nouă realizată de Benjamin Dykes. De asemenea, Adelard din Bath a tradus această lucrare în limba latină.

Lucrarile lui Abu Ma’shar au fost citate de Guido Bonatti în cartea sa de referință „Liber Astronomiae” şi au influențat mari filosofi medievali precum Albert cel Mare, Roger Bacon, Pierre d’Ailly şi Pico della Mirandola. Abu Ma’shar nu doar că a fost astrologul califilor şi conducătorilor într-o perioadă în care o predicție falsă te putea costa viața, dar el a instruit şi alţi astrologi în știința stelelor. El a avut o influenţă în cultura islamică şi europeană, fiind şi un mare filosof.

---