Întâmplări cu astrologi de demult, povestite de Nizami Aruzi …și repovestite de Mihaela Dicu. Întâmplări cu Omar Khayyam

Statuia lui Omar Khayyam din Manhattan

Nizami Aruzi din Samarkand (cca. 1085 – 1165) a fost un însemnat scriitor medieval persan și, totodată, medic și astrolog, despre care se crede ca ar fi studiat cu vestitul savant si poet Omar Khayyám. Este considerat unul dintre cei mai buni prozatori și poeți de limbă persană. Și-a petrecut mare parte din viață la curtea dinastiei Gaznevizilor, unde a scris prin 1156-1157 volumul “Cele patru discursuri”. Lucrarea descrie episoade din viețile unor personaje fără de care autorul crede că nu ar fi posibilă buna funcționare a tronului: secretari, medici, poeți și astrologi. Vă prezentăm mai jos două anecdote din discursul al treilea, închinat astrologilor, care îl au ca personaj principal pe Al-Kindi. Anecdotele nu sunt traduse, ci repovestite de Mihaela Dicu, care a crescut cu ”Legendele Olimpului”, repovestite de Alexandru Mitru și cu cele ”1001 de Nopți”, repovestite de Eusebiu Camilar…

Întâmplări cu Omar Khayyam

Nizami Aruzi și Omar Khayyam

Omar Khayyam (1048–1131) a fost un erudit persan. Matematician strălucit, medic, astronom, geograf, fizician și filosof, este cunoscut atât pentru operele sale științifice, cât și pentru splendidele sale rubaiate (catrene). Iată unul dintre acestea:

Noapte, stele… Tremuri. Ce ai? Te-nfiori,
Când te-apleci genunea lumii s-o măsori!
Fulgeră-n eterna goană-amețitoare –
Trec pe lângă tine – aștrii rotitori…

Deși a trebuit să-și câștige într-o vreme existența ca astrolog, Khayyam avea alte interese intelectuale. În anecdota a XXVIII-a, Nizami povestește nu despre talentele sale astrologice, ci despre o stranie premoniție. Prin 1112-1113, l-a întâlnit pe Khayyam în Balhi, în casa unui cunoscut. A fost cam nedumerit să-l audă spunând: „Mormântul meu va fi într-un loc în care pomii-și vor deșerta asupra-mi floarea, de două ori pe an”. Peste câțiva ani, trecând prin Nishapur, s-a dus la cimitir și nu mică i-a fost mirarea să constate că mormântul marelui om se afla lângă zidul unei grădini, iar deasupra lui își răsfrângeau crengile pline de flori un păr și un piersic…

Noi nu vom ști vreodată ce ne așteaptă mâine.
Tu bucura-te astăzi! Atâta îți rămâne.
Ia cupa și te-așază sub luna de cleștar,
Căci mâine poate luna te va căta-n zadar

(Omar Khayyam)

Omar Khayyam calculează cum va fi vremea

Nizami Aruzi povestește că vestitul poet, filosof, matematician și astronom persan Omar Khayyam era deopotrivă inițiat în tainele astrologiei. Priceperea lui era atât de prețuită, încât era consultat deseori de capii împărăției.

Prin anii 1114-1115, Omar se găsea în cetatea Merv, unde trăia la curtea vizirului Sadru’d-Din. La acea vreme, Merv (azi, pe teritoriul Uzbekistanului) adăpostea peste 200.000 de suflete, fiind cel mai mare oraș din lume. În cetate se aflau o imensă bibliotecă, felurite instituții culturale și, firește, o mulțime de cărturari. Dar tot aici înflorea comerțul și se făceau și se desfăceau multe treburi ale statului – de-asta îl alesese ca reședință vizirul (prim-ministru în variantă islamică), deși sultanul, marele Muhammad I, locuia în Bagdad.

Într-o bună zi, sultanul îi trimise solie vizirului, să-l roage pe învățatul Omar să-i aleagă un moment prielnic pentru a pleca într-o expediție de vânătoare – voia să aibă timp frumos, fără ploaie, ninsoare sau vânt. Vizirul transmise rugămintea iar Omar se puse pe treabă. După două zile de calcule și măsurători astrologice, alegerea era făcută. Mai mult, învățatul se duse el însuși la sultan, pentru a se asigura că va încăleca exact în momentul favorabil plecării la vânătoare. Dar, ce să vezi? Nici nu se pornise bine sultanul la drum, că deodată se adunară norii, vântul prinse a sufla și din cer începură să cadă fulgi de zăpadă… Cei aflați de față se puseră pe râs, iar sultanul dădu să se întoarcă din drum. Sigur pe el, Omar îi spuse: „Nu-ți pierde buna dispoziție, Preamărite, căci norii se vor risipi deîndată, iar timp de cinci zile nu va fi strop de umezeală”. Sultanul îl crezu și își văzu de drum, iar timp de cinci zile nu se zări urmă de nor sau picătură de umezeală…

Deși ne împărtășește o poveste de succes, în încheierea ei autorul își manifestă neîncrederea în eficiența astro-meteorologiei, conchizând că totul se petrece după voia sorții… Dar, oare, soarta nu e scrisă-n stele?…

mihaela-dicu

MIHAELA DICU,
Senior editor și președintă de onoare a AAR

Despre Mihaela

Cookie-urile ne ajuta sa ne furnizam serviciile. Prin utilizarea serviciilor noastre si navigarea prin acest site va exprimati acordul cu privire la utilizarea cookie-urilor. Detalii

Cookie-urile ne ajuta sa ne furnizam serviciile. Prin utilizarea serviciilor noastre si navigarea prin acest site va exprimati acordul cu privire la utilizarea cookie-urilor.

Close