Conjuncțiile Jupiter-Saturn în semne de Pământ

ciclul-jupiter-saturn-zodii-pamant

pepa-sanchis-autorAUTOR: PEPA SANCHIS
Pepa Sanchis, astrolog profesionist din Spania, este invitata de onoare a Congresului Asociației Astrologilor din România, organizat în 29-30 septembrie 2018, la București. Pepa practică și predă astrologia clasică medievală, excelând în mai toate domeniile, dar îndeosebi în astrolologia mondială, natală, predictivă, orară și relațională. La București, Pepa va susține un workshop de o zi despre efectele configurațiilor universale (eclipe, conjuncții majore, etc.) asupra hărților individuale.
Site web: http://primaluce.es/ 

1 – Importanța ciclurilor lui Jupiter și lui Saturn

În astrologia mondială, sunt folosite de regulă toate planetele și în general există tendința de a acorda o importanță mai mare transsaturnienelor, ele având cicluri mai lungi. Totuși, aceasta este o eroare. Cele mai importante planete din astrologia mondială sunt Jupiter și Saturn. Și acest lucru este logic, deoarece combinația celor două planete este cea mai semnificativă pentru ciclul de viață al omului.

Să ne amintim că legea fundamentală a astrologiei este analogia. Dacă o planetă este semnificatorul unui lucru, asta nu se întâmplă deoarece corpul său material emite o anumită rază care, de exemplu, va afecta numai pisicile, dar nu și papagalii. Ar fi niște raze foarte inteligente și cu cunoștințe de biologie. Dar nu este așa: dacă o anumită planetă este semnificatoarea unui anumit lucru, asta se datorează faptului că cele două se aseamănă. Razele Soarelui nu afectează inima mai mult decât ficatul, dar inima se aseamănă cu Soarele prin faptul că se află în centrul sistemului și dă viață întregului corp. De aceea Soarele este semnificatorul inimii, și nu din alt motiv.

Dacă privim astfel, vedem că planetele inferioare (n.r. Mercur și Venus) au cicluri prea scurte pentru a reprezenta ființa umană. Iar transsaturnienele le au prea lungi. Uranus are un ciclu de circa 84 de ani. Aceasta începe să fie durata medie de viață în țările dezvoltate. De aceea Uranus este mai prezent în viața națiunilor avansate: cu cât mai mult se apropie o specie de ciclul unei planete, cu atât mai mult se aseamănă cu acea planetă și cu atât mai mare este influența pe care o are planeta asupra vieții sale.

Există o eroare destul de răspândită în astrologia modernă: aceea de a crede că, cu cât cineva este mai evoluat, cu atât este mai sensibil la planetele transsaturniene. Depinde ce înțelegem prin “evoluat”. Dacă evoluția este internă, psihică, dimpotrivă. Pentru că planetele au un rol determinant și este absurd să gândești că o persoană foarte evoluată spiritual va fi subiectul determinării lor într-o măsură mai mare, inclusiv în cazul planetelor care nu au rol determinant asupra restului muritorilor. Dacă ar fi să caracterizăm prin ceva un om iluminat, ar fi tocmai prin aceea că a scăpat de predeterminare.

Ca atare, copilul este lunar deoarece are o vârstă fragedă, multă flexibilitate, este eminamente emoțional și rapid. Bătrânul este saturnian fiindcă are o vârstă înaintată, este lent, rece, mai rațional etc. Ca urmare a acestei logici, într-o societate foarte tehnologizată (Uranus), crește durata medie de viață și această creștere a duratei medii de viață a țării face ca întreaga națiune să vibreze mai mult în consonanță cu Uranus. Pe de altă parte, Neptun, cu un ciclu de 164 de ani și Pluto cu altul de 248, pot doar să se armonizeze cu specia ca grup, dincolo de individ. În plus, cum nu sunt planete vizibile cu ochiul liber, ele pot reprezenta doar lucruri invizibile. De aceea îl asociem pe Neptun cu virușii (invizibili) și cu câmpurile morfogenetice (care afectează grupul social), iar pe Pluto cu celulele și genetica, sau cu reacțiile atavice și profunde care provin mai ales din mintea noastră ancestrală.

Un alt argument pentru a prefera ciclurile lui Jupiter și Saturn este că ciclurile combinate ale planetelor transsaturniene sunt atât de lungi încât nici nu le mai remarcăm. Dacă o persoană lucrează în mod continuu cu o anumită frecvență sonoră, este foarte posibil ca în cele din urmă nici să nu o mai perceapă. De fapt, dacă această frecvență l-ar însoți pe tot parcursul vieții, auzul său nu ar mai capta-o și ar putea ajunge să dezvolte o anumită surzenie la acea frecvență. Ar sesiza ceva neobișnuit doar dacă sunetul s-ar opri. Lumea fără acesta i s-ar părea ciudată. Așa se întâmplă cu ciclurile lungi. Ciclul Neptun-Pluto durează cinci secole, deci nu-i simțim efectele ca fiind ceva special: ele ni se par “normale”.

Pe de altă parte, ciclul Jupiter-Saturn durează 20 de ani și este suficient de lung pentru a marca o viață, dar ne permite și să trăim până la 3 sau 4 schimbări în existența noastră, ceea ce ne oferă o anumită perspectivă și ne ușurează evoluția, schimbarea. La fiecare două secole și ceva, conjuncția lor schimbă triplicitatea, și asta își lasă amprenta asupra marilor curente sociale. Și întregul ciclu este de 960 de ani, prin urmare efectele sale sunt inclusiv climatice.

Pe scurt, ciclul Jupiter-Saturn este cel mai important pentru om pentru că:

  • Sunt planetele cele mai apropiate de noi prin ciclul lor: nici atât de scurt ca al planetelor interioare sau al lui Marte, nici așa lung ca al transsaturnienelor. Acesta este motivul pentru care afectează INDIVIDUL.
  • Schimbările de triplicitate la fiecare 200 și ceva de ani sunt altă combinație a aceluiași ciclu care poate afecta SOCIETATEA.
  • Ciclul complet de aproape 1000 de ani afectează PLANETA.
2-Sectoare afectate de aceste cicluri

Acum că ne este clar faptul că acest ciclu este cel mai important pentru oameni, trebuie să vedem și ce sectoare afectează. Prin semnificațiile naturale ale ambelor planete, acest ciclu va afecta:

  • Religia și curentele de gândire (Jupiter ca semnificator al religiei sau filosofiei).
  • Finanțele și structura economică a societății (Jupiter ca semnificator al banilor).
  • Guvernele (Jupiter și Saturn).
  • Arhitectura (Saturn).
  • Știința (Saturn).

Există mai multe sectoare afectate, dar acestea vor fi printre cele mai evidente.

3-Etapizarea ciclului Jupiter-Saturn

Pe de altă parte, trebuie amintit că alternanța elementelor este următoarea: Foc, Pământ, Aer, Apă. Totuși, de regulă nu se succede tot șirul neîntrerupt. Se întâmplă relativ frecvent ca, înainte de debutul ciclului unui anumit element, să existe câteva conjuncții mixte la începutul său și, de asemenea, la sfârșit. De exemplu: actualul ciclu de Aer a început în 1981 cu o conjuncție în semne de Aer, în Balanță, dar conjuncția din anul 2000 a fost în semn de Pământ. Între 2020 și 2159 vor fi 7 conjuncții în semne de Aer. Apoi se va produce una în Scorpion (din 2159 până în 2179), se va reveni la semnele de Aer cu încă două conjuncții și va începe neîntrerupt ciclul de Apă în 2219. După cum vedem, există o perioadă mixtă, la început și la sfârșit:

– Atunci când există o conjuncție “premergătoare” (a viitorului ciclu), o numesc “avanpost”. Acest avanpost ne dă o idee despre cum va fi următorul ciclu. Se plantează deja câteva semințe. De exemplu, între 1981 și 2000 a existat un avanpost de Aer care a fost responsabil cu destrămarea întregului peisaj politic odată cu căderea zidului Berlinului.

– Atunci când, după un avanpost, se revine la ciclul anterior (de exemplu, revenirea la semne de Pământ între 2000 și 2020), numesc asta „recidivă“, pentru că suntem în fața unui ciclu deja epuizat. Oamenii doresc să se schimbe, dar se întorc la același lucru din ultimele două secole. Deoarece modelul este deja exhaustiv, nu numai că nu funcționează, dar există și o senzație de plictis, de dizolvare, de sfârșit de epocă. Poate părea a fi triumful unui model, dar este ultimul său icnet. Pe dedesubt, noile orientări își croiesc drum. De fapt, această perioadă intermediară are adesea caracteristici din ambele cicluri: cel anterior și cel prezent.

4- Ciclul Jupiter-Saturn și zonele planetei

Și, în ultimă instanță, merită amintit că ciclurile Jupiter-Saturn dau, în funcție de elementul în care cade conjuncția, preponderența unei părți sau celeilalte a globului pământesc:

– Semnele de Foc: Orient

– Semnele de Pământ: Occident

– Semnele de Aer: Orient (nord)

– Semnele de Apă: Occident (sud)

5- Ciclurile Jupiter-Saturn în semne de Pământ

Ei bine, acum ne aflăm în tranziția de la un ciclu de Pământ la altul de Aer. Să studiem ciclurile anterioare de Pământ.

5-1-Ciclul de Pământ din anul 642 î.Hr. până în 403 î. Hr. În verde, Pământ; în roșu, Foc; în albastru, Aer.

Jupiter-Saturn-tabel1

– Politic, această perioadă se caracterizează prin lupta dintre Diacri și Pedei. Cu alte cuvinte, între țăranii săraci și țăranii bogați care formaseră o clasă aristocratică, eupatrizii. Axa și baza politicii o constituie așadar proprietatea asupra pământului, ceva foarte tipic unui ciclu de Pământ. Putem observa că încercările de reformă socială au fost făcute prin intermediul dictatorilor (tirani precum Clistenes) și asta – facând abstracție de distanță – ne amintește oarecum de dictaturile proletariatului din ciclul nostru de Pământ.

– În arhitectură este un ciclu deosebit de strălucit (crearea marilor monumente grecești).

– Asistăm de asemenea la nașterea istoriei cu Herodot și Tucidide.

– Din punct de vedere științific, întâlnim figura lui Democrit și definiția atomului. Acest mod de a analiza materia prin divizarea ei este caracteristică Pământului și emisferei cerebrale stângi. Există filosofi care vorbesc despre unitate (precum Parmenide), dar mai important după părerea mea e că este momentul nașterii gândirii științifice așa cum este ea înțeleasă astăzi.

5-2-Ciclul de Pământ din anul 154 până în 452 d.Hr.:

Jupiter-Saturn-tabel2Nota redacției:
1 https://en.wikipedia.org/wiki/Judah_ha-Nasi

2 https://ro.wikipedia.org/wiki/Eliogabal
3 https://ro.wikipedia.org/wiki/Mani

Nota traducătorului:
*Sub numele Constantinopol

Din punct de vedere politic, secolul al III-lea este o perioadă de mari convulsii sociale și teritoriale în Occident și în China. Există multe încercări secesioniste și de fărâmițare în ambele părți ale lumii, deși în America este perioada de înflorire a Teotihuacan-ului. Secolul al IV-lea va fi martorul debutului deplasării puterii înspre Orient (după cum se întâmplă de obicei în ciclurile de Aer). Divizarea definitivă a imperiului va avea loc într-un avanpost de Aer (Balanță).

Creștinismul se impune ca religie de stat, de aceea este numit secolul “părinților bisericii”.

Pentru astrologi, este important de observat că la începutul acestui ciclu (sau foarte aproape de el, deoarece există îndoieli cu privire la data exactă), Ptolemeu scrie Tetrabiblos. Acesta este un punct de cotitură fundamental pentru astrologie, care va fi la originea multora dintre problemele sale, întrucât se va începe căutarea unor explicații fizice ale fenomenului astrologic, în loc de a-l considera – după cum făcea neoplatonismul – ca o simplă chestiune de analogie. Începând de aici se va căuta relația dintre cauză și efect, iar ideea de heliocentrism va fi abandonată. Excepția o constituie Plotin și discipolii săi. Nu pot spune că toți neoplatoniștii erau susținători ai heliocentrismului, dar într-adevăr aveau o tendință spre asta, fiind ceva logic în cadrul concepției lor spirituale despre lume.

5-3-Ciclul de Pământ de la 1008 până la 1206:

Jupiter-Saturn-tabel3

Nota redacției:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Bernard_de_Clairvaux
https://en.wikipedia.org/wiki/Robert_Grosseteste
https://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Hattin

În America de Sud, în jurul anului 1100, este perioada de exod a poporului incaș până în valea Cuzco, unde își va întemeia capitala.

În Europa avem cruciadele. De notat că prima și ultima au avut loc în Taur, precum actualul război din Irak. Această conjuncție în Taur se afla în sextil cu Neptun și cea din anul 2000 se afla în contra-antiscia lui Neptun. De asemenea, este interesant să vedem că exodul incașilor și prima cruciadă coincid mai mult sau mai puțin în timp. În ambele cazuri este vorba de deplasări masive.

Din punct de vedere științific, are loc așa-numita “revoluție științifică a secolului al XII-lea”. Wikipedia spune: “odată cu începutul așa-zisei Revoluții a secolului al XII-lea, s-a reaprins interesul pentru cercetarea naturii. Știința care s-a dezvoltat în această perioadă de aur a filosofiei școlastice pune accentul pe logică și susține empirismul, înțelegând natura ca un sistem coerent de legi care ar putea fi explicate prin rațiune.“ De aici vor lua ființă marile universități.

În arhitectură începe goticul, dar este vorba deocamdată de un gotic de tranziție, cu o accentuată influență romanică. Goticul autentic – cel clasic – va începe în Balanță. Lumina capătă mai multă importanță.

5-4 Ciclul de Pământ de la 1802 până în 2020:

Jupiter-Saturn-tabel4

Știință și tehnologie

  • Invenția aerodinelor
  • Apariția electricității la orașe
  • Apariția și dezvoltarea electronicii: radioul, televiziunea, telefonul, faxul, tranzistorul, circuitele integrate, laserul, calculatoarele și Internetul
  • Crearea de arme nucleare
  • Cucerirea spațiului: zborul spațial și aterizarea pe lună
  • Evoluția aparatelor de uz casnic: mașina de spălat, frigiderul, cuptorul electric, aragazul electric, cuptoare, cuptor cu microunde, aer condiționat …
  • Apă curentă într-un procent ridicat de gospodării (din țările dezvoltate)
  • Extinderea canalizării la orașe
  • Enunțarea Teoriei relativității și a modelului cosmologic al Big Bang-ului
  • Dezvoltarea mecanicii cuantice și a fizicii particulelor
  • Descoperirea antibioticelor, a contraceptivelor, a transplantului de organe și a clonării, printre multe alte progrese importante în medicină
  • Descrierea structurii chimice a ADN-ului și dezvoltarea biologiei moleculare
  • Dezvoltarea televiziunii.
     
6-Concluzii asupra ciclurilor Jupiter-Saturn în semne de Pământ

Tabloul anterior este extrem de selectiv. Sunt atât de multe invențiile și exemplele de dezvoltare socială, încât am sfârșit prin a renunța să le menționez pe toate. Pe de altă parte, dacă comparăm cu perioadele anterioare, putem întâlni câteva trăsături de bază:

-Istorie:

Istoria s-a născut într-un ciclu de Pământ, cu Herodot și Tucidide. Ambii au trăit și într-o perioadă de Aer, dar și-au petrecut cea mai mare parte a vieții într-un ciclu de Pământ. În acest ultim ciclu de Pământ, studiul istoriei a suferit un nou punct de cotitură, mai abstract, cu Materialismul Istoric. Pământul fiind un element rece și uscat, această înclinație spre studiul obiectiv al trecutului se potrivește bine cu caracteristicile sale.

-Arhitectură:

Ciclurile de Pământ mi se par de asemenea foarte strălucite în arhitectură. Deși Partenonul a început într-un ciclu de Aer, construcția sa a fost realizată în semne de Pământ (la fel ca cea a statuiei lui Zeus din Olimpia). Goticul s-a născut într-un ciclu de Pământ, deși goticul clasic (mai aerian) s-a dezvoltat într-un ciclu de Aer. Ultimul ciclu de Pământ (cel pe care îl închidem) a revoluționat inclusiv conceptul de arhitectură grație noilor materiale. Mai mult, s-a născut urbanismul, cu planificarea tipică elementului Pământ. Cu toate acestea, încă de la începutul ciclului de Aer, asistăm la o nouă tendință arhitecturală: deconstructivismul.

-Știință:

Pământul este probabil elementul cel mai rațional și metodic, cel care utilizează cel mai mult emisfera stângă. Să nu uităm că cele mai raționale planete sunt Mercur și Saturn, ambele reci și uscate, ca și Pământul. Totuși, este un tip de raționalism adecvat în special științelor fizice, mecanicii și observării naturii. Astfel se poate înțelege marea dezvoltare din epoca greacă, revoluția secolului al XII-lea și actuala revoluție tehnologică.

Problema cu acest raționalism este că, deși încurajează o mare dezvoltare științifică, el tinde să acorde atenție detaliilor și să analizeze divizând. Îi lipsește o viziune globală și holistică, specifică elementului Aer. De fapt, putem vedea că ideea atomului este a lui Democrit (ciclul de Pământ) și se va dezvolta în acest ciclu actual de Pământ. De ce? Deoarece Pământul analizează studiind în detaliu și divizând. La fel precum căldura omogenizează, frigul concentrează, însă fără a omogeniza.

Pe de altă parte, această tendință spre fragmentare face să se piardă conceptul de unitate dintre lucruri. Prin urmare, dacă se intersectează două serii cauzale diferite, acest lucru e privit doar ca un produs al întâmplării. De aceea, un fenomen precum astrologia nu este explicabil prin prisma acestei viziuni a științei dacă nu există o influență fizică la bază. Atât de fizică pe cât pot fi energia electrică sau cea nucleară. Este posibil ca Ptolemeu să-și scrie Tetrabiblos-ul în anul 150 și ceva, adică: cu puțin înainte sau chiar la începutul ciclului Fecioarei. Cu aceasta a pus astrologia într-un impas, deoarece a legat-o de un sistem geocentric care era de fapt metaforic și nu astronomic și a supus-o influențelor fizice concrete și materiale.

Aceasta are o altă consecință: dacă astrologia este un fenomen fizic, este absolut deterministă. Pe de altă parte, dacă este un fenomen analogic, calea spirituală (revenirea la Unul) este singura modalitate de a realiza eliberarea de acest determinism. În zilele noastre, eliberarea este căutată, însă este căutată prin minte. Dar se uită faptul că mintea este duală, iar nimic din ceea ce se face în dualitate nu poate să ne conducă la unitate.

-Politică:

După cum ciclurile de Foc îmi par a fi mai egocentriste si proprii societăților aristocratice sau monarhiilor absolute (apogeul domniei lui Ludovic al XIV-lea, regele Soare, a fost într-un ciclu Leu), cele de Pământ sunt mai democratizatoare. Există o luptă constantă pentru proprietate și pentru îmbunătățirea condițiilor de trai.

Acest lucru se vede mult mai bine în Grecia antică, cu lupta dintre pedei și diacri, precum și în ciclul actual. În ambele perioade au existat dictaturi care au încercat să modifice ordinea socială și economică, cu tendințe mai egalitare. De aceea cred că atât capitalismul cât și comunismul sunt două fețe ale aceleiași monede, deoarece ambele ideologii sunt materialiste și se învârt în jurul proprietății.

În ceea ce privește axele puterii, există întotdeauna un joc est-vest. În ciclul de Pământ, pare să fie preponderent occidentul, deși stabilirea capitalei la Bizanț s-a produs în anul 330 (ciclu de Pământ). Dar vedem cum sunt respinși perșii într-un ciclu de Pământ (490, primul război medic) și cum cruciații invadează Orientul Mijlociu într-un alt ciclu de Pământ.

– Religie:

În domeniul religios mi se pare un ciclu nu de naștere a ideologiilor, ci de sedimentare și de putere pentru diferitele credințe. Există o tendință spre fanatism: în anul 284 urcă la putere Dioclețian, care îi va persecuta cu cruzime pe creștini. În 313 avem Edictul de la Milano, dar în 325 are loc Conciliul de la Niceea și condamnarea arianismului. Iulian încearcă să restaureze păgânismul în 362. În 380 avem edictul de la Tesalonic, al lui Teodosiu. Începând de atunci, celelalte culte sunt interzise și persecutate. În 391, Serapeum-ul este distrus. În 1095 încep cruciadele. În 1129 e înființat Ordinul Templier. În 1209, cruciada albigensiană va mătura sudul Franței.

Ultima conjuncție de Pământ a fost în anul 2000 și va dura până în decembrie 2020. Astăzi ne aflăm așadar într-o fază de tranziție între ciclul de Aer, care a început în 1981 – cu actuala întrerupere de 20 de ani – și următorul ciclu de Aer, care va începe la sfârșitul anului 2020.

Traducere din spaniolă de ANCA MUSTĂȚEA, membră AAR

De același autor: ”Sinastriile”

 

Cookie-urile ne ajuta sa ne furnizam serviciile. Prin utilizarea serviciilor noastre si navigarea prin acest site va exprimati acordul cu privire la utilizarea cookie-urilor. Detalii

Cookie-urile ne ajuta sa ne furnizam serviciile. Prin utilizarea serviciilor noastre si navigarea prin acest site va exprimati acordul cu privire la utilizarea cookie-urilor.

Close