Astrologii şi războiul civil englez (ep. 2). Nicholas Culpeper și John Gadbury

de SORIN BRATOVEANU

În toamna lui 2022, după moartea reginei Elizabeth a II-a, fiul său, prinţul Charles, a devenit rege al Marii Britanii. El şi-a asumat numele regal de Charles al III-lea, deşi unii consilieri au sugerat că acesta e un nume cu o semnificaţie nefastă, sau de rău augur. Oare de ce, ne putem întreba? Privind puţin în istoria regatului, vom înţelege: regele Charles I a fost învins în războiul civil englez și decapitat apoi. În perioada domniei lui Charles al II-lea s-a produs o epidemie de ciumă și un mare incendiu la Londra. O parte din atmosfera perioadei de domnie a regelui Charles al II-lea este foarte frumos surprinsă în filmul artistic „Restoration” (Restauraţie), lansat în 1995,  cu Robert Downey Jr. (starul din „Ironman” şi „Avengers”) în rol principal.

Regele Charles al II-lea a avut o domnie marcată de cele două evenimente nefaste deja menţionate. În perioada domniei sale, divergenţele cu Parlamentul au existat dar au putut fi rezolvate paşnic ( de altfel, şi Oliver Cromwell a avut divergenţe cu parlamentarii, a dizolvat Parlamentul și a condus câţiva ani autoritar, dictatorial, bazându-se doar pe forţa militară). După accederea la putere, Charles al II-lea a dus o campanie de răzbunare sau de răfuială, în urma căreia unii dintre foştii adepţi ai lui Cromwell sau ai taberei parlamentare au fost executaţi. În schimb, cei care rămăseseră fideli taberei regaliste în perioada războiului civil şi sub regimul lui Cromwell şi fuseseră, din acest motiv, persecutaţi, au primit respect, apreciere, recompense, în perioada domniei lui Charles al II-lea.

Să vedem acum care au fost cei mai cunoscuţi astrologi britanici din secolul al XVII-lea.

Nicholas Culpeper

Nicholas Culpeper a trăit între anii 1616 şi 1654, fiind cunoscut drept botanist, herborist (ceea ce astăzi ar fi farmacist sau fitoterapeut), medic și astrolog. Culpeper a fost fiul unui preot (Nicholas Culpeper senior) și a avut şansa de a fi crescut, după moartea tatălui său, de bunicul matern, reverendul William Attersoll. În acest fel, Nicholas a putut primi o educaţie aleasă, axată pe cunoaşterea limbilor latină și greacă. Încă din copilărie el s-a arătat interesat de lucrările de medicină, astronomie și astrologie ale bunicului său. Bunica sa, soţia reverendului, l-a familiarizat cu lumea plantelor și a ierburilor tămăduitoare.

La vârsta de 16 ani, Nicholas a devenit student la unul dintre colegiile Universităţii Cambridge. După absolvire,   el a devenit ceea ce am numi, la ora actuală, farmacist debutant și s-a angajat ca ucenic al unui farmacist cu experienţă. În 1640, el s-a căsătorit cu Alice Field, o fată de 15 ani care provenea dintr-o familie foarte înstărită. Cu sprijinul material oferit de socrii săi, Nicholas şi-a putut deschide propria farmacie. Având cunoştinţe de fitoterapie (tratament naturist cu plante   pentru diverse maladii), astrologie, farmacie, el a devenit un terapeut care putea  oferi şi leacurile adecvate tratării bolilor pe care le diagnostica (prin astrologie medicală, degustarea urinei etc.). Sursele vremii afirmă că, uneori, diagnostica și trata cam 40 de pacienţi într-o singură dimineaţă.

În perioada războiului civil englez, Culpeper a intrat în conflict cu Colegiul Farmaciştilor britanici şi cu Colegiul Medicilor britanici, aflate sub autoritate regală. Aceste organisme oficiale l-au acuzat pe Nicholas de vrăjitorie (aceasta fiind o interpretare tendenţioasă sau răuvoitoare a practicii sale medicale); în aceste condiţii, Culpeper, revoltat și dezgustat fiind, a aderat la tabăra republican-parlamentară. El a ales să lupte activ împotriva armatei regelui Charles I, având şi funcţia de medic militar (făcea intervenţii chirurgicale la cei răniţi în luptă). Într-una dintre bătălii, Culpeper a fost rănit de un glonţ iar acea rană nu i s-a mai vindecat cu adevărat până la finalul vieţii.

Profitând de suspendarea autorităţii Colegiilor amintite, din cauza războiului civil, Nicholas a ales să îşi publice lucrările fără a mai fi deranjat sau limitat de cenzura regală. Viziunea sa era aceea de a oferi, cu generozitate, cu altruism, servicii medicale şi farmaceutice pentru toţi cei aflaţi în suferinţă, fără cenzură, fără limitări oficiale, fără aprobări speciale condiţionate financiar. Aşadar, în perioada revoluţionară şi de guvernare a lui Cromwell, Culpeper a publicat: „A Physicall Directory, or a translation of the London Dispensatory” (Catalog Naturist sau o traducere a Farmacopeei Londoneze) (1649), „Directory for the Midwives” (Catalog pentru moaşe) (1651), „Semeiotics Uranica (An Astrological Judgement of Diseases)” (1651), „Catastrophe Magnatum (The Fall of the Monarchy)” (1652), „The English Physician” (Medicul englez) (1652), „Astrological Judgement of Diseases from the Decumbiture of the Sick” (apărută postum, în 1655). Este vorba mai ales despre lucrări de astrologie medicală, ramură în care acest farmacist, medic şi astrolog a excelat. Nicholas Culpeper a decedat în 1654, la vârsta de doar 38 ani, din cauza complicaţiilor târzii apărute la rana de glonţ, suferită în bătălie în perioada războiului civil.

În tema sa natală (hartă cu rating A și corectată după calendarul gregorian), remarcăm un nativ Scorpion. Soarele, Mercur și Venus se află în Scorpion, Saturn şi Pluton se află în Taur, iar Marte este plasat în Leu. Se creionează astfel un careu în T fix, care explică adversitatea sa faţă de tabăra regală. Mai exact, dacă identificăm autoritatea regală cu Marte din Leu (guvernator al MC), atunci cuadraturile dintre Venus şi Marte, pe de o parte, dar și dintre Saturn (guvernatorul AS) şi Pluton (conjuncte) cu Marte, pe de altă parte, explică ostilitatea lui Culpeper faţă de regalişti şi faţă de cenzura lor autoritară (în domeniul activităţii medical-farmaceutice şi în domeniul publicaţiilor). Având Uranus, planeta revoluţionarilor, rebelilor, plasată pe Descendent, deci angulară, a fost firească aderarea acestui astrolog la tabăra parlamentar-revoluţionară. Lucrarea sa de astrologie intitulată „Catastrophe Magnatum” avea o clară orientare anti-monarhică.

John Gadbury

John Gadbury a fost un astrolog britanic, autor al unor lucrări de profil, care a trăit între 1627 și 1704. John a fost fiul unui fermier englez iar, în  adolescenţă, a devenit ucenicul unui croitor. Prin ajutorul unui bunic iubitor și generos, Sir John Curson, tatăl mamei sale, tânărul Gadbury a fost trimis să studieze la Universitatea Oxford.

După încheierea studiilor, în 1645, el s-a căsătorit, s-a stabilit în localitatea Oxford și a început să studieze astrologia, fiind îndrumat în acest domeniu de Dr. Nicolas Fiske. În 1652 a apărut prima lucrare de astrologie a lui John Gadbury. Era o lucrare de astrologie natală, care oferea și efemeride, tabele de case, permiţând unui începător în astrologie să traseze o hartă şi să îi facă o minimă interpretare.

John Gadbury a fost, o bună perioadă de timp, în relaţii bune cu William Lilly (un astrolog binecunoscut în acea perioadă), care i-a fost iniţial mentor și model. Lilly a  scris chiar o introducere la unul dintre numeroasele almanahuri de astrologie redactate de Gadbury. Totuşi, pe parcurs, cei doi astrologi, Gadbury și Lilly, au intrat în competiţie și orice urmă de prietenie dintre ei a dispărut; uneori ei îşi contestau reciproc competenţa în astrologie, invalidau predicţii astrologice făcute de celălalt, prin predicţii complet opuse, se atacau în diverse lucrări. Gadbury a mai intrat în polemici şi cu un alt astrolog al acelor vremuri – John Partridge (1644 –1714).

În perioada războiului civil şi a regimului Cromwell, John Gadbury a avut o atitudine favorabilă parlamentarilor și Lordului Protector (era un simpatizant al acestui lider politic). Totuşi, el nu a avut acel partizanat total  pentru republicani, precum Culpeper, fiind mai reţinut. Din acest motiv, Gadbury şi-a continuat nestingherit activitatea  şi în perioada regelui Charles al II-lea şi a succesorilor la tron ai acestuia (James al II-lea, William al III-lea etc.). La maturitate, Gadbury s-a implicat în politică, fiind adeptul curentului Tory (conservator).

Cea mai cunoscută lucrare a lui John Gadbury este „Collectio Geniturarum”, în care analizează astrogramele a aproximativ 150 de persoane, care au fost contemporanii săi. O altă lucrare a lui Gadbury, mai puţin cunoscută, se intitulează „The Doctrine of Horary Questions Astrologically Handled Wherein Are Propounded and Answered All Necesary Questions Contingent to the Life of Man”, fiind vorba despre un text de astrologie orară (disponibil și în prezent).

În harta natală a lui Gadbury (cu rating A şi corecţia gregoriană) observăm un nativ Capricorn. Plasarea lui Uranus (planeta rebelilor) în Casa a X-a (în angularitate) l-a plasat în mod firesc, din punct de vedere politic, în tabăra simpatizanţilor republicani/parlamentari/revoluţionari. Acelaşi Uranus din casa a X-a vorbeşte despre o carieră de astrolog. Totuşi, MC este plasat în Leu, regentat fiind de Soarele din Capricorn, inspirându-l să se orienteze, la maturitate, către o poziţie politică mai conservatoare. Cuadraturile dintre planetele Saturn (guvernator al casei a III-a) şi Neptun din Balanţă, pe de o parte, şi grupul de planete din Capricorn (Soare, Venus, Mercur, plasate în casa a III-a) ne ajută să înţelegem polemicile şi chiar conflictele intelectuale, de idei, avute cu alţi astrologi, exprimate în lucrările semnate de el.

Iată, deci, felul în care s-au situat unii dintre astrologii britanici faţă de transformările politice majore produse în ţara lor la mijlocul secolului al XVII-lea.

Vom continua, în episodul următor, cu prezentarea vieţii şi a activităţii astrologului William Lilly.

Abonați-vă la newsletter-ul Astrele pentru a fi la curent cu tot ce publicăm în revistă! Veți fi anunțat/ă când publicăm ediții noi, articole de astrologie, exerciții/provocări. De asemenea, vă ținem la curent cu evenimentele AAR și cu atelierele și cursurile organizate de astrologii echipei Astrele și de partenerii noștri.