Mari astrologi medievali: Al-Kindi

„Casa Înțelepciunii”, ilustrație de Yahyá al-Wasiti (1237)

Un articol despre viața lui Al-Kindi nu ar fi de ajuns pentru a capta importanţa sa în istoria omenirii.

Abu Yusuf Ya’qub ibn Ishaq Al-Kindi (801 – 873 e.n.), supranumit „părintele filosofiei arabe”, a fost un adevărat erudit. Pe lângă filosofie, tratatele sale abordează o gamă largă de subiecte, de la astrologie şi astronomie, geometrie, chimie, medicină, optică la teoria muzicii și la fabricarea parfumurilor. A scris şi titluri mai necunoscute precum: „Despre suprafața râurilor și a altor lucruri” și „Despre tipurile de albine și nobilele lor atribute”.[1]Adamson, P. & Pormann, P.E.- „Opera filosofică a lui Al-Kindi”, Oxford University Press

A scris peste 300 de lucrări[2]Glassé, C., Smith, H. (2003) – „Al-Kindi: An Entry from The New Encyclopedia of Islam”, Rowman Altamira care acoperă o gamă largă de subiecte dar predominantă a fost filosofia aristotelică, de care a fost influențat puternic – viața sa a coincis cu mișcarea de traducere în arabă a lucrărilor științifice şi filosofice grecești, care a început la sfârșitul secolului al VIII-lea.

El a încorporat cu succes gândirea aristotelică și cea neoplatonistă în filosofia islamică. Acest lucru a facilitat popularizarea filosofiei grecești în lumea musulmană. Cu siguranță, Al-Kindi a fost influențat cel mai mult de scrierile lui Aristotel dar în scrierile lui putem găsi şi influențe ale lui Platon, Porfir şi Proclus. Al-Kindi nu a împrumutat de la acești scriitori ci a construit, în baza ideilor lor, o schemă generală care a fost, mai mult ca sigur, propria sa invenție. Al-Kindi a fost, de asemenea, o figură importantă în Europa medievală. Savantul italian renascentist Geralomo Cardano (1501–1575) l-a considerat una dintre cele mai mari douăsprezece minți ale lumii[3]https://hmolpedia.com/page/Cardano_12.

Scurtă biografie

Al-Kindi s-a născut în jurul anului 801 în orașul Kufah din Irakul modern. Orașul a fost un centru al culturii arabe în secolul al IX-lea. Tatăl lui Al-Kindi a fost guvernatorul din Kufah, la fel ca bunicul său. Familia era descendentă din tribul regal Kinda, care deținuse puterea și influența până la mijlocul secolului al VI-lea. Descendenții, inclusiv familia lui Al-Kindi, au continuat să dețină funcții proeminente la curțile califilor.

Al-Kindi și-a început educația în Kufah, apoi s-a mutat la Bagdad pentru a-și finaliza studiile. Aici și-a dobândit rapid faima pentru cunoașterea sa și a intrat în atenția califului al-Ma’mun, care întemeia la acea vreme „Casa Înțelepciunii”. „Casa Înțelepciunii” a fost depozitarul celei mai mari colecții de lucrări filosofice și științifice grecești de la Biblioteca din Alexandria.

Împreună cu colegii săi, Al-Kindi superviza traducerea acestor lucrări. Deși nu a fost un traducător în adevăratul sens al cuvântului, el a fost cunoscut pentru caligrafia lui spectaculoasă. Când califul al-Ma’mun a murit, el a fost succedat de fratele său, al-Mu’tasim (833-842) iar Al-Kindi a fost angajat ca tutore. Cu toate acestea, în timpul lui al-Wathiq (842–847) și, în special, în timpul lui al-Mutawakkil (847–861), steaua norocoasa a lui Al-Kindi a început să apună. Rivalitatea dintre învățații de la „Casa Înțelepciunii” împreună cu ideile religioase ale următorilor califi, au avut un impact asupra bunăstării lui Al-Kindi. Se spune că opiniile sale i-ar fi adus bătăi fizice din partea califului și, la un moment dat, chiar şi confiscarea temporară a bibliotecii sale. Al-Kindi a murit în 873 la Bagdad, Irak. După moartea sa, lucrările lui au căzut rapid în obscuritate și multe dintre ele au fost pierdute chiar şi pentru cărturarii și istoricii islamici de mai târziu.  

Dintre lucrările astrologice notabile ale lui Al-Kindi menționez:

1. „Cele patruzeci de capitole”, despre întrebări și elecţii, tradusă în limba engleză de Benjamin N. Dykes în 2011;

2. „Despre razele stelare”, tradusă în limba engleză de Robert  Zoller şi Robert Hand în 1993;

3. Mai multe scrisori despre vreme și meteorologie, inclusiv „De mutatione temporum” („Despre schimbarea vremii”);

4. „Tratat despre judecata eclipselor”;

5. „Tratat despre dominația arabilor şi durata acesteia”;

6. „Alegerea zilelor” (astrologie electivă);

7. „Despre revoluțiile anilor” (despre astrologia mundană și revoluțiile natale);

8. „Tratat despre spiritualitatea planetelor”.

„Cele patruzeci de capitole” este o carte despre astrologia orară şi electivă, fără prea multe remarci filosofice. În această carte, Al-Kindi pune accentul pe astrologia militară şi pe interesul față de autorități prin analiza astrologică a războaielor, a asediilor, a trădărilor şi a altor chestiuni regești.

În cartea „Despre razele solare”, Al-Kindi ne spune cum funcționează astrologia şi magia. Idea de bază a cărții este că stelele ne influențează prin razele pe care le emit şi care pot fi studiate geometric. De exemplu, o anumită „rază” ar putea fi produsă de o conjuncție a două planete atunci când razele lor „se amestecă” și gravitează spre Pământ. Acest text esoteric fascinant prezintă o cosmologie, care își are rădăcinile în concepția aristotelică a universului.

În tratatul despre dominația arabilor, Al-Kindi a folosit astrologia mundană persană pentru a prezice sfârșitul dominației arabe în jurul anului 1293. Deși erau mai multe sultanate şi dinastii islamice, mongolii i-au detronat pe Abasizi în 1258, ceea ce face ca predicția lui Al-Kindi să fie aproape de realitate.

Legat de viziunea sa filosofică, în tratatul despre spiritualitatea planetelor, Al-Kindi ne spune că sufletul se asociază cu sferele planetare după moarte. Pentru Al-Kindi, planetele însele au suflet şi se mișcă în conformitate cu voia lui Dumnezeu. Al-Kindi credea că religia şi filosofia nu sunt discipline separate ci ar trebui văzute ca formând aceeași știință.

Manuscrisul filosofic „Despre filosofia prima” este un exemplu deosebit de bun al modului în care Al-Kindi combină în viziunea sa ideile neoplatonice şi cele aristotelice. Versiunea acestui tratat este incompletă, cuprinzând doar prima parte, care este împărțită în patru secțiuni. Prima secțiune este, în esență, un îndemn adresat cititorului de a onora înțelepciunea filosofică grecească. A doua conține celebra discuție a lui Al-Kindi despre eternitatea lumii. A treia și a patra stabilesc existența „Celui Adevărat”, adică a lui Dumnezeu, care este sursa unității în toate celelalte lucruri. Al-Kindi a fost primul filosof care a susținut că filosofia și Islamul au multe de oferit una celuilalt şi ele nu trebuie ținute deoparte. Astăzi, Al-Kindi este considerat unul dintre cei mai mari savanți ai lumii islamice medievale.

ANCUȚA CATRINOIU
membră AAR și redactor Astrele

Despre Ancuța


Note

Note
1 Adamson, P. & Pormann, P.E.- „Opera filosofică a lui Al-Kindi”, Oxford University Press
2 Glassé, C., Smith, H. (2003) – „Al-Kindi: An Entry from The New Encyclopedia of Islam”, Rowman Altamira
3 https://hmolpedia.com/page/Cardano_12
Share

Cookie-urile ne ajuta sa ne furnizam serviciile. Prin utilizarea serviciilor noastre si navigarea prin acest site va exprimati acordul cu privire la utilizarea cookie-urilor. Detalii

Cookie-urile ne ajuta sa ne furnizam serviciile. Prin utilizarea serviciilor noastre si navigarea prin acest site va exprimati acordul cu privire la utilizarea cookie-urilor.

Close