”Ce mai aștepți?!” sau primul meu caz de astrologie orară

Rămân profund recunoscătoare Anei¹ care mi-a permis să prezint cazul și mi-a dat șansa de a învăța atât de multe din experiența ei. Și mulțumesc Mihaelei Dicu pentru că mi-a călăuzit pașii pe un tărâm fascinant, cel al astrologiei orare.

Zorii zilei de 19 aprilie 2013 m-au prins moțăind în scaunul pasagerului, în drum spre București, unde urma să particip la primul meu curs de astrologie orară. Mihaela Dicu, președinta de onoare a AAR, lansase de curând un veritabil manual de orară², iar acum susținea un curs intensiv pe această temă. Abia așteptam să pătrund tainele acestei ramuri astrologice, să deslușesc din hărți răspunsurile la numeroasele întrebări care îmi frământau existența. Universul a făcut însă ca întrebările mele să mai aștepte…

”Te-ai trezit? Pot să te sun? E urgent.” îmi scria Ana în acea zi. Cea de-a doua întrebare era retorică, știam că o să mă sune oricum dintr-un minut într-altul. Urgent însemna, mai nou, un singur lucru: colegul ei de serviciu. ”Dacă e urgent, sună la 112”, o tachinam. ”Ana, nu trebuie să văd vreo hartă ca să-ți spun c-o să fii dezamăgită!”. De la o vreme, fiecare discuție pe care o aveam cu ea se-nvârtea în jurul lui, la fel și viața ei cotidiană. Îmi era dor s-o aud vorbind despre gătit sau despre cărțile pe care le-a citit și locurile pe care le-a vizitat, îmi era dor de Ana, cea de dinainte de urgență.

Și-a făcut curaj și l-a invitat la cafea. Ea, fiindcă el se arăta prea comod, prea rezervat și prea căsătorit pentru a lua o astfel de inițiativă. A acceptat însă invitația. ”Nu-nțeleg, la serviciu îmi dă semnale că-l interesez, uneori chiar îl ia valul, dar când îi dau ocazia de a acționa se retrage, parcă îngheață. Iar eu iau foc! O ducem așa de luni de zile! Nu mai suport tensiunea asta!… Hei, ai ațipit? Ce-i cu zgomotul ăla?”. ”Sunt în mașină. Mai am puțin și mă arunc din mers dacă nu schimbăm subiectul.” A urmat un moment de pură inconștiență: în entuziasmul meu pentru astrologie, i-am dezvăluit prietenei mele că urmează să particip la un curs din care voi învăța să răspund la întrebări concrete…

Așa m-am pricopsit cu primul meu caz de astrologie orară, cu o hartă care avea să-mi pună mintea pe același jar pe care se afla inima Anei. Redau în continuare felul în care am gândit harta la acea vreme și ce am învățat din această primă experiență în practica orară.

”Se va consuma această pasiune?”

”Asta-i ce te macină cu adevărat?”. ”Da”. ”Ești sigură?”. ”Da! M-am săturat de complicații amoroase, vreau doar să mă simt bine cu el. O dată, după care pun punct”. Neîncrezătoare în spusele ei, ridic totuși harta pentru ora și locul în care mă aflam când mi s-a adresat întrebarea. Evaluez harta ca fiind validă și-mi pun la treabă cunoștințele proaspăt dobândite la curs.

Actorii urmăriți sunt:

• Luna și Mercur, ca stăpân al casei a V-a (casa amorului), ca semnificatori ai întrebării și ai situației;
• Venus, ca semnificatoare naturală a chestiunilor amoroase, dar și ca stăpână a Ascendentului și, deci, ca reprezentantă a Anei;
• Marte, ca stăpân al Descendentului și, astfel, ca reprezentant al partenerului;
• Partea lui Eros (PE) = Venus + Lună – Soare.

Situația Anei și comportamentul ei sunt descrise de casa I, unde se află Venus și Nodul Sud. Venus în domiciliul său din Taur ne-o prezintă pe Ana ca fiind înzestrată pentru relaționare, senzuală, feminină. Cu Venus în casa I înțelegem că ea este cea care ia inițiativa. Careurile de la Saturn și Lună ne dezvăluie că se expune unei situații compromițătoare, că riscă să tulbure un cămin, dar și să trăiască frustrări sentimentale și dezamăgiri care să-i lezeze încrederea în propria-i feminitate.

Situația lui este descrisă de casa a VII-a, din Scorpion, și de Saturn retrograd și Nodul Nord. Se află deja într-o relație solidă, dar într-o conjunctură nefericită. Există o diferență de vărstă semnificativă între el și Ana și pare a fi rezervat, chiar temător în fața posibilității de a avea o relație cu ea. Altfel, Marte, ca semnificator al său, aflat în ultimul grad din Berbec (domiciliul diurn) și în inima Soarelui (cazimi) îl descrie ca fiind un bărbat înzestrat, pasional, dar nesigur. Este totodată familist, atașat de confortul și siguranța domestică (Soarele este stăpânul casei a IV-a) sau, inconștient, de imaginea unui tată problematic. Amplasarea sa în casa a XII-a ne face să ne întrebăm dacă nu cumva suferă de o problemă de sănătate sau să-l bănuim că ascunde ceva, poate o tulburare sexuală sau o altă relație neoficială (Mercur, stăpân de casă a V-a, în aceeași zodie cu semnificatorul).

Cum harta prezintă și argumente pentru un răspuns pozitiv, dar și pentru un răspuns negativ la întrebarea Anei, m-am văzut în mare dificultate…

Pro ”DA”:

• Luna angulară aplică pozitiv spre Mercur (stăpânul casei a V-a) și spre conjuncția cu Partea lui Eros;
• Venus în domiciliu și angulară;
• Marte în domiciliu și în cazimi;
• întrebarea a fost pusă în ora planetară a lui Venus.

Pro ”NU”:

• Venus și Marte nu leagă un aspect major;
• Venus și Luna aplică disonant spre Saturn Rx.;
• Stăpânul casei a V-a (Mercur) este cadent (XII) și aplică disonant spre malefice (Uranus și Pluton);
• Saturn Rx. angular în VII;
• Venus împreună cu NS;
• Marte în grad anaretic și cadent (XII);
• Luna peregrină are viteză redusă;
• Ascendentul conjunct cu Algol;
• Casa a XII-a aglomerată;
• Venus ca stăpână a unei case problematice (a VI-a) în zodia Ascendentului.

”Nu, dar…” / ”Da, dar…”. Cine are ultimul cuvânt?

Ca o veritabilă nativă Balanță, a trebuit să recunosc că singura parte din răspuns pe care eram sigură conținea conjuncția ”dar”. Trebuia să stabilesc care semnificator are ultimul cuvânt în această chestiune.

1) Venus & Marte: NU, nu se va consuma [lipsa aspectului] pentru că între ei va sta mereu ceva/cineva [Soarele]. DAR dacă totuși va exista o tentativă de consum, aceasta va avea loc după mai mult timp (sau mai multe încercări) și va duce la sfârșitul legăturii [Venus aplică disonant la Saturn Rx. din VII].

2) Luna: DA, se va consuma brusc, neplanificat [aplică armonios spre Mercur (s.V) și Uranus], după ce ea și-a pierdut speranța sau a pus o dată capăt legăturii [separarea disonantă de Venus]. DAR actul va fi dezamăgitor / frustrant și aduce sfârșitul relației [aplică disonant spre Saturn Rx.]

3) Soarele: DA [exaltat și în propria sa triplicitate], se va consuma, DAR… problematic [plasat în grad anaretic, în casa XII, viteză redusă], și depinde în mare măsură de curajul, voința și putința lui [conj. partilă separantă cu Marte].

Cine este Soarele ca să aibă un cuvânt important de spus? Soarele este dispozitorul Lunii (important în analiză!) și almutenul întrebării³.

Așadar, cu un scor de doi la unu, răspunsul meu final a fost: ”Da, pasiunea se va consuma, dacă ești dispusă să aștepți, să înduri tensiunea și să fii profund dezamăgită la final, asta în cel mai bun caz!”. Cu alte cuvinte, nu i-am spus aproape nimic nou față de ce-i spusesem înainte să ridic harta orară, însă travaliul analizei a dat o mai mare greutate răspunsului meu și deciziei ei.

Oricât de șifonată ieșea dintr-o poveste amoroasă, când o-ncerca pasiunea, Ana era dispusă să riște din nou (o bănuiam de masochism emoțional). Întrevederile au continuat, așadar, cei doi ațâțându-se reciproc până la punctul de fierbere, însă diferența a fost că, după analiza orară, Ana s-a mai temperat, s-a bucurat de flirtul în sine și a dezvoltat așteptări mai puține și mai realiste în ce-l privește. După o vreme, am găsit-o de-a dreptul resemnată. Părea că se obișnuise cu acel nivel de tensiune dintre ei și nu mai spera la vreo eliberare. Iar el părea făcut ”să reziste, să reziste, să reziste!”, vorba reclamei.

Pe de altă parte, nici eu nu aveam de gând să abandonez. Curiozitatea și pasiunea mea pentru explorări astrologice m-a dus mai departe în această investigație. De data asta, însă, fără știrea Anei…

”Dacă da, atunci când?”

Ce nu știa Ana era că astrologia orară îți poate spune și când se va întâmpla un anumit eveniment. Spre norocul meu, nici nu i-a trecut prin minte să mă întrebe. Nu mă simțeam pregătită să răspund la o astfel de întrebare și nici dornică să-i ofer răspunsul în caz că-l aflam. De regulă, o estimarea corectă a timpului îți iese după ani buni de practică ori pur intuitiv. Am luat-o ca pe o provocare și iată ce am făcut:

Pasul 1) Estimarea ochiometrică: luni sau chiar ani

Cu semnificatori în zodii fixe și în grade anaretice, cu Saturn retrograd și o casă cadentă (a XII-a) aglomerară, vorbim de timp îndelungat, de o evoluție lentă și anevoioasă a evenimentelor, dar cu surprize și final brusc datorită caselor angulare implicate și a unei zodii cardinale, Berbecul.

Pasul 2) Estimarea reală, în baza efemeridelor: aproximativ 2 ani

Am hotărât să estimez timpul în principal în baza efemeridelor pentru că aveam un eveniment anterior semnificativ de care să mă leg: prima lor întâlnire la cafea. Aceasta avusese loc la doar cinci zile înainte ca întrebarea să-mi fie adresată. La acea dată, semnificatorii celor doi (Venus și Marte) erau conjuncți în Berbec. Am hotărât să urmez acest prețios indiciu: următoarea conjuncție Venus-Marte. Potrivit efemeridelor, Venus urma să-l întâlnească pe Marte abia în 21 februarie 2015, în primul grad din Berbec. Asta însemna peste aproape 2 ani!

Pasul 3) Estimarea simbolică: 2 ani și 3 luni

Estimarea simbolică a timpului este dată de diferența în grade dintre poziția semnificatorului mai rapid și a celui mai lent (considerat reper fix), spre care aplică:
– Lună (gr.7 Leu) și Mercur (gr.8 Berbec): 1 grad
– Lună (gr.7 Leu) și Saturn (gr.9 Scorpion): 2 grade
– Venus (gr.5 Taur) și Saturn (gr.9 Scorpion): 4 grade

Media este 2,3 grade. Am transformat-o în ani, aceasta fiind unitatea de măsură depistată la pașii anteriori, și am obținut 2 ani și 3 luni.

Pentru o simplă dezamorsare a tensiunii, cum spunea ea, 2 ani și ceva de așteptare mi se păreau o veșnicie! Amuzată, am aruncat carnețelul cu notițe în sertar și am uitat de toată această poveste… până în vara lui 2015, când primesc un telefon.

Moartea pasiunii

”S-a-ntâmplat!”. ”Parcă hotărâseși să-l lași baltă, nu te-a chinuit destul?!”, am întrebat contrariată. ”E adevărat, am rupt legătura dar apoi am reluat-o, iar asta s-a-ntâmplat de câteva ori… Ceva mereu mă trăgea înapoi. Când am crezut că s-a isprăvit, m-a invitat la el, era singur acasă. M-a surprins și m-am reanimat văzând că ia inițiativa!”. ”Și mai departe?”…

La locul faptei, tensiunea dintre ei s-a dezamorsat doar pentru el, după ce Ana l-a ajutat, cu răbdare și blândețe, să treacă peste un blocaj care îi afecta potența. Focul pasiunii care o mistuise până atunci se transforma în compasiune. A rămas nesatisfăcută, dar recunoscătoare pentru momentul de intimitate creat. ”Nu l-am judecat, se mai întâmplă”. Și ca să-i demonstreze asta, s-au mai întâlnit o dată. Deși era acum apt să o satisfacă, a continuat să rămână pasiv, să joace rolul soarelui în jurul căruia ea gravita, și să refuze să fie bărbat cu ea. Iar ea considera că este sub demnitatea ei să-i ceară ceva și aștepta ca lui să-i vină natural dorința de a-i oferi plăcere. Întâlnirile au continuat, dar această dorință nu mai apărea și Anei nu-i venea să creadă că este același bărbat cu care a flirtat atâta timp. Se știa atrăgătoare, nu se îndoia de feminitatea ei, așa că problema nu putea să fie decât la el. O vreme l-a bănuit de tendințe sadice, apoi a dedus că tipul este în conflict cu propria lui masculinitate și de atunci a devenit convinsă că doar atenția și grija ei necondiționată aveau să-l repare. Ana își descoperea calități terapeutice (ceea ce m-a făcut să-mi amintesc de Venus ca stăpână și de casă a VI-a, nu doar de casă I) și credea sincer că poate trece peste propriile ei nevoi pentru această cauză nobilă. ”Simțeam că sunt zen!”…

Până când a descoperit întâmplător că ea și soția nu erau singurele femei din viața lui. În timp ce el strălucea tot mai tare, ea devenea o umbră a femeii exuberante care fusese cândva. Stima Anei de sine a luat-o la vale. Dar nu faptul că mai exista o femeie o chinuia, ci imaginea că el ar putea fi bărbat cu cealaltă și cu ea nu. Se simțea tot mai puțin femeie. ”Căutam scuze și explicații sofisticate pentru comportamentul lui, motive ca să nu mă simt ca o cârpă, dar nu mai găseam”. Nici ideea că ar avea un rol terapeutic în viața lui nu mai ținea… Ea însăși avea nevoie de terapie! După ce a încetat să mai nege că așteaptă reciprocitate și că are nevoie de atenție, și a recunoscut că nevoile ei fizice și afective erau călcate în picioare, s-a rupt din această poveste. I-a luat însă ani ca să-și revină.

Norocul și greșeala începătorului

Revenind la astrologie, observăm că după exact 2 ani și două luni evenimentul se întâmplase! Iată harta momentului:

Observăm următoarele coincidențe:

• era ora planetară a Soarelui (cel care avea ultimul cuvânt de spus)
• s-a refăcut conjuncția Soare-Marte, tot în grade anaretice!
• Luna ajunsese la același grad din Leu la care se afla în harta orară
• Luna aplica pozitiv spre Mercur, ca în harta orară
• Venus (stăpână aici de casă V) era la același grad ca Partea lui Eros din harta orară
• Ascendentul orarei în casa a V-a a evenimentului
• Uranus și Pluton angulare, în zodii cardinale (deznodământ brusc)
• Saturn retrograd (încă) în Scorpion.

Estimarea simbolică a timpului (pasul 3) s-a dovedit a fi aproape precisă, indica 2 ani și 3 luni, deci data de 19 iulie 2015. Evenimentul s-a produs cu o lună mai devreme, în 19 iunie, deci unde greșisem?

Data corectă ar fi reieșit din estimarea reală, cea în baza efemeridelor (vezi pasul 2), DACĂ nu mă opream la primii semnificatori (care, cf. analizei, răspundeau mai degrabă cu ”NU”): conjuncția Venus-Marte din 21 februarie 2015, care stabilea pragul minim după care evenimentul putea avea loc (2 ani). Chichița, scoasă la lumină de ”harta consumului”, stătea în urmărirea și a celorlalți doi semnificatori care aveau un cuvânt de spus în privința deznodământului (și care, cf. analizei, răspundeau mai degrabă cu ”DA”): Soarele și Luna.

Următoarele evenimente astrale, în care cei doi luminători erau implicați, indicau clar luna iunie 2015: conjuncția Soare-Marte, prezentă în harta orară, se forma din nou în 14 iunie 2015 (…iar la o zi distanță Saturn regresa în Scorpion), stabilind un nou prag. Ce mai așteptau?! Ingresul Lunii în aceeași zodie și grad ca în harta orară (7 Leu), din seara zilei de 19 iunie 2015!

Eram năucită, nu credeam că se pot obține rezultate atât de exacte dintr-o orară. Asta m-a făcut să mă-ntreb din nou cât de predictibili suntem și cum rămâne cu liberul-arbitru…

Ce am învățat din acest caz

1) Dacă tot îți bați capul cu o hartă orară, dă tot ce poți și ai încredere în judecata ta!

2) Când ești consultant (nu și solicitant) evaluează întotdeauna și casa a VII-a cu stăpânul ei – te reprezinta pe tine și capacitatea ta de a consilia în acea chestiune!

3) Dacă între semnificatorii principali nu există aspect major, asta nu înseamnă un NU definitiv, ci un posibil DA problematic.

4) Primul aspect aplicant al Lunii are, de regulă, cel mai greu cuvânt. Nu este de neglijat nici dispozitorul ei!

5) Ultimul cuvânt îl are almutenul întrebării. E mai complicat, dar merită depistat.

6) Plimbă-ți semnificatorii înapoi (trecut) și înainte (viitor) prin hartă (vezi efemeridele)!

7) Stabilirea unității de măsură a timpului (ore, zile, săptămâni, luni, ani) este o chestiune dificilă. Întreabă solicitantul despre data unui eveniment anterior, strâns legat de harta orară cercetată, și roagă-te să ai noroc!

8) Estimarea simbolică a timpului (în baza diferenței în grade dintre semnificatori) trebuie corelată cu efemeridele!

9) Urmărește conjuncțiile dintre semnificatorii mai lenți pentru ani și luni, pe cei mai rapizi pentru săptămâni și Luna pentru zile/ore. Urmărește și repetarea configurațiilor dintre semnificatori, în special a celor care spun DA.

10) Cine spunea că zodiile fixe întind evenimentele în timp, că zodiile cardinale dau finaluri bruște și gradele anaretice situații incerte… avea dreptate!

DIANA SPINEAN,
Redactor-șef & Președinte AAR