Spiru Haret, profil astrologic

Autor: Florina Marin
(Lucrare prezentata in cadrul Facultatii de Sociologie-Psihologie, Universitatea „Spiru Haret”; titlul complet: „Spiru Haret – perceptii asupra unui profil astrologic, personalitate si realizare de sine”)

Marile nume ale stiintei si culturii romanesti fac parte din „lada de zestre” a generatiilor urmatoare, iar deschiderea ei pentru a cunoaste si a trasa un arc peste timp, vine din nevoia de a ne alege modelele de viata si a ne raporta la valori morale si spirituale stabile, recunoscute, de a le integra memoriei colective dar si pentru a le transmite recunostinta noastra. De aceea, cunoasterea personalitatii, a omului care a fost Spiru Haret, este la fel de importanta ca si realizarile si opera sa. Datele biografice care s-au pastrat si pe care le-am sintetizat in aceasta lucrare se completeaza cu profilul astrologic ce dezvaluie noi si interesante detalii.

Personalitatea

Spiru Haret s-a nascut la Iasi, la 15 februarie 1851, respectiv 27 februarie 1851 dupa calendarul Gregorian introdus la noi abia in 1919. Din insemnarile sale, ca si din marturiile celor care i-au fost in preajma de-a lungul vietii, putem contura calitatile copilului, ale tanarului si desavarsirea lor in personalitatea adultului:
* „…copilul era serios, dar bland la fire, retras de copiii galcevitori si stand la sfat cu cei buni; linistit si tacut in banca; prompt si decisiv, rar si lamurit, da raspunsul cand era intrebat din obiectele clasei.” (Savescu, Toma A., 1911)
* „lectura unor articole din revista „Isis si Natura”, despre Luna si locuitorii ei, imi inflacarasera mintea pana intr-atata incat petreceam noaptea ceasuri intregi, cu ochii la stele, cautand sa ghicesc ceea ce rudimentara mea stiinta astronomica nu putea sa-mi dea.” (Haret, Spiru, 1937)
* „Desi in aparenta arata o fire inchisa, rece, ascundea un suflet bun si credincios, cand se convingea ca a gasit cine sa-l inteleaga. Cu energia sufletului sau cald, cu indemnul prietenilor, cu o scrisoare, cu o vorba de nadejde, cu atatea mijloace, izbuteste el sa insufleteasca pana la entuziasm si abnegatie pe cei care pana la el erau desconsiderati si suspectati. El cerea de la toti munca fiind el insusi un un exemplu prin munca si perseverenta sa” (Nicolescu, Marin, 1933)   In aceeasi lucrare se consemneaza faptul ca isi impartea ziua „aproape pe minute, incepand activitatea in zori si lucrand pana noaptea tarziu”.
* „Sub aparenta unui om rece si impasibil, el purta o inima calda, vibrand usor la nevoi si suferinta.” (Tausan, L.,1911)
* Mihail Sadoveanu, la 20 de ani de la moartea sa, scria: „Personal l-am cunoscut de aproape in tineretea mea si l-am iubit cu respect, ca un discipol. In 1905-1906, cand ma duceam sa-l vad, ii vorbeam cu inflacararea varstei despre opera educativa a cercurilor culturale si despre bibliotecile populare. Intervenea cu zgarcenie de vorbe si observatii precise, si totusi simteam in el emotiunea faptei bune, a carei realizare o pregatea.” (Dinu, Constantin, 1970)

Adolescentul linistit, fara expansiuni de bucurie sau  de violenta – cum ne este descris, se remarca la maturitate prin: pasiune pentru cercetare, tenacitate, putere de munca, ambitie, perseverenta, sobrietate, fire retrasa, rezervata, cinste si corectitudine.

Astrograma solara a zilei de 27 februarie 1851  ne dezvaluie un  nativ Pesti nascut sub o configuratie astrala extrem de speciala, care impreuna cu mediul  in care a crescut i-a permis sa devina o personalitate distinsa a vremii sale, dar si a vremurilor urmatoare. Se remarca astfel, dispunerea planetelor grupat, noua dintre ele pe un arc de numai 100º, cu Jupiter-Marele Benefic in opozitie cu ultimele doua din sir, ceea ce in astrologie numim „modelul Evantai” (Ciperca, Dan, 1998). Nativul cu un astfel de model, prin planeta ansa, aici Jupiter, situat sub  stelele norocoase Epi si Arcturus (cele ce promit   succes, ambitie, generozitate, independenta, orgoliu, ideal superior, popularitate, inspiratie), controleaza grupul mare de planete (situate pe Capricorn, Varsator, Pesti si  Berbec), catre care se orienteaza energia jupiteriana. Constient sau inconstient, nativul cu acest model isi foloseste planeta-ansa pentru a-si conduce viata, actiunile si pentru a-si satisface scopurile pe care si le propune. Un alt aspect ce se remarca este numarul mare, rar intalnit de conjunctii (patru daca s-a nascut in prima parte a zilei, cu Luna in Capricorn, ceea ce este cel mai probabil), si anume: Luna-Venus, Mercur-Marte, Uranus-Pluton dar mai ales Neptun-Soare. Aceasta din urma ne releva capacitati cu totul iesite din comun, de natura inspiratiei Divine sau a iluminarii, un har si o chemare care explica preocuparile sale pentru studiul cosmosului, sau sacrificiul de sine spre binele celorlalti, cei neajutorati.

Despre viata sa particulara se stiau foarte putine lucruri inclusiv in timpul vietii, si ca urmare ne parvin destul de putine informatii. Fire discreta si modesta, a trait cu nefericirea pierderii unui copil la putina vreme de la nastere, dar si-a sublimat iubirea prin dragostea si munca pentru copii si tineri. Marte in conjunctie cu Mercur in Varsator denota munca de idei, o gandire superioara, de avangarda, rationala, care isi cauta aplicatia concreta in toate domeniile catre care si-a indreptat atentia. Ganditorul, cercetatorul stiintific si filozoful s-au supus unei chemari pe care numai o constiinta superioara ar fi putut s-o implineasca: ridicarea nivelului de educatie si cultura al spatiului romanesc al acelei vremi. Munca sa de pionierat in acest sens se sustine prin cele trei planete din Berbec (semn al luptatorului si al deschizatorului de drumuri), Saturn, Uranus si Pluton sau – cu alte cuvinte – constiinta, intelectul progresist si renasterea (pentru educatie si cultura). Astfel, primul roman doctor in matematici la Sorbona, autor al unei teze de rasunet la acea vreme, care a furnizat noi directii de cercetare ulterioara pentru savanti precum Henri Poincaré, Felix Tisserand  si J. Meffroy, a refuzat ca fost bursier pe banii statului la Paris oferta de a lucra in Franta, acolo unde talentul sau de cercetator stiintific ar fi avut conditiile necesare pentru o reala aplicatie.  Omul de stiinta, ministrul si politicianul, filozoful si omul de cultura s-au implinit la maximum de potential in raport cu tara si poporul roman fata de care s-a simtit dator si carora s-a dedicat in totalitate. Decizia sa a minimalizat cautarea unei impliniri in plan personal si a alimentat tensiuni interioare imense, ce razbateau la suprafata foarte rar, cand „gasea pe cineva care sa-l inteleaga”.

Realizari in stiinta, educatie, sociologie, cultura

*    Traducerea „Tratatului de astronomie” al lui Quetelet in clasa a VI-a, din limba franceza.
*    Teza de doctorat „Despre invariabilitatea axelor mari ale orbitelor planetare”(1878)
*  Comunicare la Academie „Pata cea mare rosie de pe planeta Jupiter”, care ridica problema existentei vietii pe o alta planeta a sistemului nostru solar, precum si „Despre acceleratiunea seculara a miscarii medii a Lunii”(1880).
*     Proiectul de reforma a calendarului pentru trecerea la stilul nou, in 1900.
*     Recensamantul populatiei din 1903 dupa noi formule statistice (Depercieux).
*     Lucrarea „Mecanica sociala” care prezinta aplicarea formulelor matematice la studiul fenomenelor sociale si sistemelor materiale, asupra carora sunt aplicate legile mecanicii rationale; introduce pentru prima oara la noi metode matematice prefigurand teoriile probabilitatilor; publicata in franceza si romana, 1910.
*    Infiinteaza ~1200 de scoli rurale, iar numarul absolventilor cursului primar dupa 10 ani de ministeriat creste  de la 6460 la 26992 si se dubleaza practic numarul invatatorilor;
*  Nicolae Coculescu este numit la 1 aprilie 1908 directorul Observatorului Meteorologic si Astronomic. Semnatura apartine ministrului Instructiunii si Cultelor, Spiru Haret. De asemenea, a fost printre fondatorii Societatii Astronomice Romane (Flammarion) care mai tarziu a dus la infiintarea Observatorului Astronomic – Amiral Vasile Urseanu din Bucuresti s.a.m.d.
(Baldescu, Emil, 1970 si Dinu, Constantin, 1972)

Filozofia lui Spiru Haret. Materialist sau idealist ?

Viata sa dedicata muncii a avut ca fundament principiile unei filozofii a existentei prin comunitate sociala (Jupiter in Balanta); el considera ca: „forta vie sau energia este singura si adevarata bogatie a intregii societati. Ea reprezinta forta de expansiune si progres in directia economica, intelectuala si morala, precum si puterea de rezistenta contra pericolului”. Sau: „Ignoranta este cea mai mare nenorocire”, ca urmare instructia este parghia de eliminare a ei. (Haret, Spiru, 1969)

Cautarea parghiilor potrivite de modernizare a societatii pe principii stiintifice si de aplicare a matematicii si fizicii in studiile sociologice, l-au plasat in sfera materialistilor din epoca comunista, precum si pentru faptul ca a luptat pentru instruirea taranimii. Critica din partea ambelor partide Liberal (al carui membru a fost) si Conservator pentru spiritul sau progresist, se datora introducerii stiintelor pozitive in scoli, echivalent cu un ipotetic  ateism. Conceptiile inaintate despre lume si viata se ridica deasupra oricaror idei ale vremii, considerand ca: „Natura vietii sociale pare sa fie materia supusa acelorasi legi ca si cosmosul”. (Baldescu, Emil, 1972)

Catalogat ca revolutionar, instigator, „poporanist”, a fost totusi cel mai prolific ministru al Instructiunii si Cultelor, datorita fortei de a armoniza contrariile (diplomatie), consecventei si marii sale capacitati de adaptare. Cu siguranta ar fi facut fata oricarui sistem politic, intrucat subordona politicul intereselor stiintei si culturii romane si nu invers. Spiru Haret era, de asemenea,  un idealist progresist (Soare-vointa, energie-constiinta – in conjunctie cu Neptun-ideal), si un evolutionist (Uranus in opozitie cu Jupiter) in adevaratul sens al cuvantului, intrucat proiecta in acest spirit inclusiv Institutia Bisericii, respectiv a Bisericii Ortodoxe Romane, careia ii cerea sa evolueze in ritm cu vremurile: „Toate institutiile omenesti evolueaza si insasi biserica. Cu toate ca se tine a trai dupa regulele puse acum o mie de ani, evolueaza si ea fara voie, pentru ca traieste in mijlocul oamenilor care se schimba si nu poate nici un organism omenesc sa traiasca in afara de societatea timpului sau. Aceasta este legea evolutiunii.” (Haret, Spiru, 1937)

Cultura si patriotismul

*  A sprijinit creatia in toate formele ei: muzica, teatrul, artele plastice, etc. Vioara Stradivarius , de pilda, i-a fost cumparata lui George Enescu la initiativa sa, din donatia de 10 bani a fiecarui elev.
*  A infiintat Colectiile „Biblioteca pentru toti” si „Biblioteca pentru popularizarea stiintei”;
*  A primit acuzatii din partea colegilor de partid sau opozitiei pentru antrenarea scriitorilor in activitatile scolare si arondarea lor Partidului Liberal: „(…)pentru asemenea politicieni verosi si snobi, creatia artistica nu avea ce cauta in scoala. In realitate, contributia unor mari scriitori ai tarii noastre la realizarea unor opere utile in primul rand scolii nu putea fi decat o actiune laudabila, de pe urma careia scoala romaneasca a avut enorm de castigat.” (Dinu, Constantin, 1970)

Iubirea de tara, ca izvor al  patriotismului sau, a fost profunda si stabila, hranita cu siguranta din acea Venus in Capricorn, apropiata de Luna care semnifica lumea, tara, poporul si radacinile lor seculare. Cu rabdare si consecventa s-a consacrat cautarii echilibrului, armoniei si binelui colectiv:  „In ochii mintii mele, Romania viitoare nu se prezinta sub figura unui razboinic, cu coiful pe cap si cu mana inarmata, ci sub aceea a gestului pacii si a luminii, propasind limba si cultura romaneasca numai prin farmecul inteligentei si geniului propriu national” (Spiru Haret).

Spiru Haret – realizare de sine

Principiile astrologiei moderne, actuale, considera realizarea de Sine ca fiind  capacitatea omului de a constientiza adevarata sa menire in plan individual si de foarte multe ori si in plan colectiv – ca in cazul unor personalitati sau a oamenilor inzestrati cu har.  Nodul Lunar Nord sau Sensul Vietii lui Spiru Haret este plasat la 4ºLeu, pe Casa muncii in horoscopul solar. Munca privita ca Sens pentru un Semn al Puterii si regalitatii, cum este Leul se putea manifesta doar din posturi de mare decizie, cum a fost aceea de ministru. Consideram realizata depasirea Nodului Sud (al unei vieti anterioare) si imbinarea calitatii de ganditor sau cercetator cu cea a decidentului responsabil fata de tara. Ideile sale filozofice au acoperit o larga arie, dar este remarcabila parerea sa in legatura cu existenta liberului arbitru si limitele acestuia in actiunile si gandirea umana:
„In rezumat, liberul nostru arbitru isi recunoaste limitele in mai multe directii”. (Haret, Spiru, 1969)

Asadar, Spiru Haret a fost, potrivit scrierilor sale filozofice, un adept al existentei capacitatii omului de a-si folosi Liberul Arbitru prin propria vointa. De altfel, simbolistica gradului 4 Leu se refera la forta, vointa, dorinte puternice, exact asa cum s-a manifestat si el, acceptandu-si in acelasi timp limitele in fata vietii; astfel, cel ce nu a putut sa se bucure de copilul sau, a iubit copiii si scoala, si a iubit munca. Se poate spune pe drept cuvant ca a reusit sa isi atinga menirea inscrisa in harta nasterii, intr-o maniera idealista, sublimand implinirea individuala, prin realizarile in favoarea celor neajutorati, acest lucru echivaland cu un sacrificiu de sine. Discretia care se observa fata de viata personala, conturata extrem de vag in tot ceea ce s-a pastrat despre Spiru Haret, inclusiv in amintirile unor rude sau apropiati, dovedeste ca s-a dedicat intru totul responsabilitatilor asumate la nivel social, colectiv, transferand intreaga sa energie in acel scop.

Este foarte posibil ca frustrarea resimtita prin renuntarea la postul oferit de statul francez, ca si prin raceala afectiva si neimplinirile din propria familie sa fi fost fost foarte profunda si pe fondul efortului intens in munca sa, sa-si fi epuizat rapid fortele, facand loc unei boli incurabile; spiritul lui a trecut in neant la numai 61 de ani, pe 30 decembrie 1912 (stil nou). Cu doar un an inaintea mortii, scria intr-o scrisoare :
„Cat timp imi va ramane de trait, voi socoti ziua de 12 decembrie 1911 ca cea mai frumoasa zi din viata mea. Nu numai ca a fost pentru mine o rasplata covarsitoare pentru munca trecuta si pentru greutatile invinse, dar ea a stabilit intre mine si acei ce m-au sarbatorit atunci legaturi nedisolubile, care sunt o garantie sigura pentru succesul muncii viitoare.” (Dinu, Constantin, 1970)

Omagierea sa prin volumul cuprinzand 151 articole despre viata si opera sa,  „Ale tale, dintru ale tale”, o considera a fi o compensare a muncii sale de 35 de ani.

Contemporan cu Eminescu, a carui flacara a ars si mai rapid, (Marin, Florina, 2009), viata lui Spiru Haret poate constitui o paralela la viata marelui nostru poet. Dedicarea in munca, putinele realizari in plan afectiv si motivatia asumata la nivel (colectiv) de tara, prin patriotismul exacerbat tocmai pentru a compensa atitudinea unor conationali si curentul vremii, le sunt comune. Astfel, daca lui Eminescu ii datoram o opera realizata in sensul unei renasteri spirituale (sau trezirea spirituala a Romaniei), lui Spiru Haret ii suntem datori pentru o opera de renastere materialist-structurala si morala, ambele datand din timpuri premergatoare realizarii Marii Uniri de la 1918. In contextul evenimentelor aniversare actuale, este interesant de subliniat rezonanta pe care o au tranzitele planetare peste harta natala a lui Spiru Haret, chiar si acum. Viata de dupa moarte a unui spirit nu inceteaza sa rezoneze cu ceea ce urmasii cauta sa realizeze in raport cu fortele constructive sau distructive care apar. Remarcam astfel tranzitul Nodului Lunar Nord, a Soarelui si a lui Saturn peste ultimele grade din Capricorn, unde se afla Venus natala si prezumtiv Luna lui Spiru Haret, la infiintarea Universitatii Spiru Haret si Fundatiei Romania de Maine, in ianuarie 1991. De asemenea, la revenirea Nodului Nord in aceeasi pozitie in vara anului 2009, prezenta Lunii Negre in acelasi loc al hartii natale, a semnalat  necesitatea de a depasi vulnerabilitatile institutiei, legate de nume si renume, ca si incapacitatea sistemului de a se ridica la inaltimea cerintelor si constiintei morale impuse de numele ilustru al acestei scoli. Anul aniversar 2011 este, din aceasta perspectiva,  cu Saturn in Balanta in tranzit peste Jupiter natal al lui Spiru Haret, un an  al necesitatii de restructurare morala si de reabilitare fundamentala a unei institutii cu nume de elita.

Bibliografie:
Baldescu, Emil, 1972, „Spiru Haret”, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, p.1-10,84
Ciuperca, Dan, 1998, Astrologia in noua era, Ed.Arhetip, Bucuresti, p.160
Dinu, Constantin,1970, Spiru Haret, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, p.1-10, 116, 140
Haret, Spiru, 1969, Mecanica sociala, Ed. Stiintifica, Bucuresti, p.134, 158
Haret, Spiru, 1937, „Opere”, vol VI, Ed.Cartea Romaneasca, Bucuresti, p.204
Marin, Florina, 2009, Proccedings of the 33-th Annual A.R.A. Congress- „Ce nu stim despre Eminescu” , Polytechnic International Press, Montréal, p 524-527
Nicolescu, Marin, 1933, „Spiru Haret-pedagog national”, Bucuresti, editia a II a, p.25
Savescu, Toma A., s.a., 1911, „Lui Spiru C. Haret. Ale tale dintru ale tale”, Bucuresti, p.1-2, 15