Astrologia și autismul cognitiv

de ANDREW BEVAN,
traducere de TEODORA MUTH
În octombrie 2024 am fost întrebat dacă aș dori să colaborez cu un grup de persoane diagnosticate cu tulburări din spectrul autist. Descrierea sarcinii transmisă de angajatorul meu suna așa: „Vrem să vedem dacă poți observa ceva ce noi nu putem.” Era o provocare interesantă din perspectiva astrologului, cel care susține că trăiește într-o realitate extinsă. Pentru cei care nu sunt familiarizați cu diagnosticul sau cu conceptul, ”autism” este un termen general, utilizat pentru o serie de tulburări de dezvoltare ale sistemului nervos, denumite în mod obișnuit tulburări din spectrul autist (TSA).
Conform Cambridge University Press & Assessment: „Autismul este o afecțiune cerebrală care influențează dezvoltarea abilităților sociale și de comunicare. Este o tulburare de dezvoltare cu manifestări diverse, care apare înainte de vârsta de trei ani și este caracterizată, în special, prin dificultăți în stabilirea și menținerea relațiilor sociale, afectarea capacității de comunicare verbală și nonverbală, comportamente repetitive și interese restrânse. TSA este o condiție prezentă de la naștere, cu simptome care pot varia considerabil de la o persoană la alta.”
Unele persoane diagnosticate cu TSA pot ”funcționa” foarte bine. În perioada 2004–2005, am lucrat în condiții similare, ca un fel de „joker” printre profesorii specializați, la o secție specială a Școlii Gimnaziale Vollen din Asker (Norvegia). Acolo, tineri cu diverse grade de autism și dizabilități de învățare erau incluși într-un program specializat, integrat în comunitatea elevilor obișnuiți. Această diversitate era considerată benefică, educativă și stimulatoare pentru toți elevii.
Clienții din actualul proiect au, prin definiție, dificultăți mai severe decât elevii cu care am lucrat între 2004-2005. În primul rând, participanții de acum au o capacitate redusă sau inexistentă de comunicare prin cuvinte; abilitățile lor de înțelegere, de comunicare și de raționare le sunt afectate. Slabele lor abilități cognitive le inhibă abilitatea de a executa acțiuni motorii fine. Rutina zilnică este mai rigidă, adaptată nevoilor, pot apărea, de asemenea, ieșiri provocate de frustrare sau acțiuni involuntare (ticuri).
Totuși, lucrul cu persoane cu diverse dizabilități poate fi profund recompensator, iar empatia, răbdarea, recunoștința și smerenia sunt printre lecțiile de viață pe care le putem învăța. Îmi amintesc un moment emoționant: acum câțiva ani, pe când mă aflam în vizită la o fermă, un bărbat cu barbă a venit la mine pe neașteptate și m-a îmbrățișat.. Nu l-am recunoscut imediat, dar s-a prezentat și era unul dintre elevii mei din anii 2004–2005!
Prezint acest material și ca pe un exemplu despre felul în care sistemul de educație tradițional ar putea beneficia de o integrare a perspectivei astrologice, deoarece această abordare aduce claritate în ambele direcții: astrologia poate oferi instrumente pentru o înțelegere mai profundă a lumii în care trăim și tocmai acest aspect vreau să-l evidențiez prin experiențele mele.
Exemple practice
Pe măsură ce continuăm, invit cititorul să reflecteze asupra combinațiilor esențiale dintre Soare (spirit, inimă, esență), Lună (suflet, subconștient, emoții) și Rațiune, aceasta din urmă fiind sistemul nervos și facultățile intelectuale reprezentate de Mercur. Dar țin să explic, de asemenea, semnificația subdiviziunilor zodiacale tradiționale, numite Termene și Fețe planetare, precum și modul în care Termenele se leagă de capacitățile cognitive. Apoi, Fețele, și felul în care aceste deminități esențiale (alocări planetare) primordiale se referă la ”aspectele atmosferice, chimice și autistice.”
Ca o coincidență, cei doi candidați pe care sunt desemnat să-i observ și care împart aceeași ”celulă”, sunt un bărbat născut pe 19 mai 1999 și o femeie născută pe 19 noiembrie 2001. Între datele lor de naștere sunt exact 2,5 ani. Relațiile celeste dintre hărțile lor sunt întâmplătoare și, totuși, similitudinile accidentale sunt atât de uimitoare încât ele pot fi o trimitere sau un punct de pornire pentru ceea ce căutăm. Deoarece, dacă vom calcula harta solară pentru nașterea primului candidat (neavând ora exactă a nașterii), cel pe care îl vom denumi Candidatul A, vom găsi Soarele la gradul 27 din Taur, Luna la 18 grade în Rac și pe Mercur la 19 grade în Taur. Dacă vom calcula harta solară pentru cea de a doua persoană, pe care o vom numi Candidatul B, vom găsi Soarele la 27 grade Scorpion, Luna la 16 grade Capricorn și pe Mercur la 18 grade în Scorpion. Comparăm amplasamentul relativ al acestor corpuri cerești deoarece nici Soarele, nici Luna și nici Mercur nu parcurg zodiacul în același ritm și au perioade sinodice foarte diferite. Totuși, în cazul acestor persoane, vedem că semnificatorii principali se află în opoziție aproape exactă, această simetrie indicând o oglindire reciprocă, precum în simbolul yin – yang.



Soarele nativilor este așezat la gradul 27° pe axa Taur-Scorpion și în ambele cazuri este într-o strânsă legătură cu steaua fixă Algol la 26° Taur. Deși astrologii au convenit că modul în care se manifestă anumite configurații singulare diferă de la un individ la altul, încă se păstrează o privire retrospectivă spre învățăturile anticilor care descriau diferitele moduri în care Algol ne poate incapacita: fie prin droguri, medicamente sau anestezice, fie în cadrul psihologiei sau prin hipnoză, fie ca victime ale unor circumstanțe potrivnice, în care oamenii își pot ”pierde capul” sau capacitatea de a acționa, ori se pot bloca, ori se pot ”împietri” [în sensul argotic ”a fi drogat”, n.red.], ori se pot transforma în piatră. Modelling-ul stă și el sub influența lui Algol și știm că multe modele din artă trebuie să-și păstreze postura pentru o lungă perioadă de timp.
Din perspectiva astrologiei, Soarele reprezintă Spiritul sau ”esența” unei hărți. În astrologia orară spunem, adeseori, că Soarele ”creează scena”, în timp ce Luna arată ”ce se va petrece”, asta însemnând că Soarele se află în centrul atenției deși întreaga poveste și evenimentele sunt construite prin mai multe detalii. După astrologii din vechime, „calitatea sufletului” derivă din combinația dintre Lună (emoție) și Mercur (intelect). (Ptolemeu, Tetrabiblos III, 13, Lilly paginile 543 – 545, Astrologia Creștină). Sufletul, așa cum l-am definit inițial, aparține în primul rând Lunii, astfel încât ”calitatea sufletului” trebuie să fie în legătură cu modul în care sufletul este interceptat și transmis, iar acesta trebuie să fie un atribut al lui Mercur (intelectul, sistemul nervos și rațiunea).
Faptul că ambii candidați au Mercur pe axa 18°–19° Taur–Scorpion, este notabil. Gradul 19° Scorpion este numit uneori „gradul blestemat”, fiind în inconjuncție cu gradul de exaltare al Soarelui, la 19° Berbec, și de aceea el poate fi interpretat ca fiind gradul la care Via Combusta (calea arsă) se încheie. În practica mea, cel mai adesea o numesc ”calea accidentată”, deoarece așa înțelegem lucrurile în termeni moderni și adeseori ea coincide cu zonele cu turbulențe din aer sau cu o mare agitată, cu valuri mari sau cu drumurile desfundate, găurite și denivelate, dacă ne deplasăm pe uscat. Așadar, este nevoie să ne alegem cu mai mare grijă calea, dacă ne aventurăm cu semnificatorii principali în această parte a cerului, în momentul pe care îl urmărim. Acest grad poate predispune la sabotaj ori la ghinion ori la o nepotrivire sau neînțelegere, care face ca planurile să trebuiască a fi schimbate. Goldstein-Jacobsen (în Simplified Astrology, pag. 52) se referă la Charubel (1826 – 1908) care afirma că acest grad descrie ”un individ care poate fi o amenințare și o teroare pentru societate sau un blestem pentru rude și prieteni, cu excepția situației în care este stăpânit de un benefic.” Această definiție ne pune la dispoziție o descriere exactă, deși învechită a celor mai puțin norocoși din societate. Întorcându-ne în timp, putem presupune că o persoană suferindă de autism ar avea puține drepturi și resurse, fiind privită ca un nefericit inadaptabil de către cei mai puțin luminați. Dintr-o anumită perspectivă, ar părea că niște circuite s-au încurcat (inconjuncție) și au fost dislocate în procesul genetic al creației. Nu intru în detalii, dar este un miracol că majoritatea dintre noi suntem funcționali și putem acționa așa cum o facem, ținând cont de complexitatea naturii. Sau chiar suntem (funcționali) cu adevărat? Aici ar trebui să luăm în considerare atât calitatea Sufletului (schimb și acțiune) cât și calitatea Spirit (scop).
Butucii de cablare ai ”calității sufletului”, referitor la linia de demarcație dintre cognitiv și autist par a fi mai mult de natura Mercur și Lună, întrucât ele prezintă similitudini în modul de funcționare dar se și aseamănă ca reprezentare simbolică, în ambele fiind predominantă semiluna. Ambele planete sunt receptive, influențabile, adaptabile, colorate ori invalidate de mediul în care se află. Astfel, ele sunt receptive și convertibile prin natura lor (Bonatti, Ghid astrologic, pag 14). În mod curios, sistemul nostru nervos (Mercur) lucrează deseori în acest fel: dacă o zonă se strică, o altă fațetă a creierului (Luna) intervine și caută rute alternative pentru a corecta și a compensa funcția inițială. Acolo unde intelectualul, nervosul și raționalul (Mercur) pot fi inhibate, sistemul nervos simpatic și emoțional poate prelua controlul, dar aceste funcții aparțin unor alte regiuni ale creierului, mai primitive, anume lunare, mai instinctuale și mai empatice.
Persoanele cu tulburări din spectrul autist pot părea extrem de senzoriale și inteligente, reacționând prompt la sunete, mirosuri, emoții, dar comportamentul lor cotidian poate fi haotic și imprevizibil, de parcă păstrarea funcționalității în cadrul rutinelor de zi cu zi este o provocare. Aici intrevin asistenții. Dar, în loc să reglementăm, să instructăm ori să dăm ordine, putem concluziona că starea astrologică a Lunii devine punctul-cheie în lucrul cu o persoană care a fost diagnosticată cu autism.
Dintre persoanele cărora le-am fost repartizat, candidata B cu Luna în Capricorn este mult mai retrasă, rigidă, distantă, rece și atașată propriilor tipare. Este protejată de scutul pe care i-l dă rolul de țap ispășitor și izolată în lumea ei. Dar este dependentă de muzică, prin aceea că își creează și administrează singură playlist-uri pe telefon. În această activitate, este foarte motivată, independentă și hotărâtă. Candidatul A, care are Luna în Rac, pare a fi un suflet mai tânăr, asta însemnând că este mai prezent și mai accesibil. El își iubește vădit muzica și chiar cântă puțin, în felul lui. Putem spune că probabil este mai muzical deși nu deține abilitățile motorii necesare pentru a uitiliza Iphone-ul sau telecomanda. El primește muzica așa cum îi este oferită, dar obiectează atunci când nu îi place, nu este modernă ori nu se potrivește stării lui. Comportamentul lui este fluctuant, deseori este dificil să stabilești un contact vizual cu el, atenția și concentrarea unei persoane care suferă de o tulburare din spectrul autist nepermițând acest lucru. A construi o relație cu o astfel de persoană și a realiza un minim de interacțiuni, prin joc sau în alte moduri este unul dintre principalele scopuri ale echipei de asistenți și terapeuți.
Niciunul dintre candidații A și B nu utilizează o limbă și nu se exprimă vocal, așa încât ei se încadrează în categoria celor „răgușiți” sau „muți”, deoarece toți semnificatorii principali din hărțile lor astrologice se află fie în semne ”răgușite”, fie în semne ”mute”. Totuși, acolo unde Candidata B (Luna în Capricorn) structurează, organizează și administrează listele ei muzicale (Saturn), Candidatul A (Luna în Rac) este mai deschis, expresiv și nu doar cântă odată cu melodia, ci preia și reproduce părți complicate ale cântecului, ascunse în fundal. Mai mult decât atât, el „interpretează” alături de artist, adăugând detalii fine de acorduri pe care doar un muzician experimentat le-ar putea recunoaște și reproduce. El poate replica acorduri, emițând trei note legate. Când emoțiile lui sunt la cote scăzute, înălțimea notelor va coborî. Dacă starea lui sufletească este mai bună, va extinde intervalul de la trei note la o serie de șase, opt tonuri sau mai multe. Am trimis un e-mail unui profesor de muzică, întrebând dacă el crede că acel candidat cu tulburare din spectrul autist percepe acordurile ca pe niște tonuri separate într-o suită structurată sau dacă le experimentează ca pe o „unitate”, în același mod în care ne-am putea imagina că un acord prinde viață în mintea unui compozitor, cum ar fi Mozart sau Beethoven. Nu știm.
Când mi-am dat seama de abilitatea Candidatului A de a memora și de a înțelege muzica, am început cu el un exercițiu vocal pe baza vocalelor A, E, I, O, U. Acum mă întâmpină cu aceste vocale sau le rostește spontan în diverse momente ale zilei, acompaniindu-le cu bătăi de palme sau cu pași ritmați. Lucrăm mai departe cu muzica, ritmul și mișcarea și poate că într-o zi va dansa ori ne va arăta pașii concepuți de el.
Fețe și Termene
Toate acestea ne aduc la conceptele de Fețe și de Termen. Acest articol nu va include o discuție despre semnificația fiecărei calități și tip de demnitate esențială. Totuși, pare evident că fețele reprezintă un sistem de semnalizare, care pledează și face semne, afișându-le și reprezentându-le, spre deosebire de termenele planetare, care sunt „nervoase” și intelectuale și administrează o agendă rațională diferită sau o ordine de operațiuni diferită. Astfel, putem deduce că termenele sunt mercuriene, în timp ce fețele sunt lunare.
Înțelegerea diferențelor dintre aceste categorii de demnități esențiale sau funcții planetare ne aduce la punctul pe care ne-am propus să-l determinăm și care se poate dovedi util în diverse abordări psihoterapeutice. Deoarece, acolo unde termenele reprezintă în principal sistemele cognitiv, nervos și rațional ale minții, fețele reprezintă sistemul emoțional, sistemul nervos simpatic, și ceea ce este inerent, instinctiv și irațional. Prin trasarea unor astfel de diviziuni și prin separarea clară a conceptelor, obținem o perspectivă mai bună asupra nivelurilor și a funcțiilor creierului, cu care lucrăm în special în întâlnirea noastră cu un client cu tulburare de spectru autist. Prin definirea exactă a conceptelor, putem fi mult mai specifici și mai eficienți în abordarea noastră, ceea ce oferă perspectiva descoperirii ‘cheilor’ ascunse care pot debloca sau construi punți între lumea autistă și cea cognitivă.
Câteva detalii despre zodii și subdiviziunile acestora
Dacă dispoziția planetară prin domiciliu reprezintă un rege suveran cu puteri complete sau care are întreaga putere în mâna lui, termenele împart semnul (mâna) în cinci degete sau terminale, prin care se face treaba. Astfel, semnele [domiciliul, n.red.] și termenele sunt legate și au o structură similară; o planetă aflată în propriul termen are control și autonomie, în lipsa stăpânului desemnat al semnului. La fel, fețele și exaltările sunt mai apropiate prin origine și structură și în modul de manifestare. Ambele sunt emoționale, pătimașe, adaugă energie și dau naștere unor fapte. Fețele sunt mai subiective, egocentrice, în timp ce termenele și semnele [domiciliul, n.red.] sunt mai obiective, solide și naturale.
Prin însăși natura lor, dimensiunile și calitățile degetelor (termenelor) variază în diferitele zodii. Totuși, termenele înțeleg lucrurile și, la fel ca „terminalele”, sunt puncte de expediere și de schimb. Termenele arată diversele competențe, operațiuni și abilități atribuite fiecăreia dintre planete, astfel încât o planetă situată în propriul termen se află în propriul atelier și cu propriile unelte, ca să spunem așa. Sibly (1751-1799, vol. 1, pg. 127-129) se numără printre autorii care sugerează că o planetă își pierde o mare parte din vigoarea naturală într-un termen contrar naturii ei. Modul în care o planetă se poate dovedi a fi slăbită cognitiv în astfel de circumstanțe ar trebui să fie un subiect de cercetare astrologică ulterioară.
Fețele, prin comparație, nu au aceeași autoritate, calitate, argumente, structură sau aceleași raționamente ca termenele. Termenele ne arată cum sunt cioplite, tăiate sau construite lucrurile; ceea ce se află în interior. Fețele sunt mai degrabă despre cum apar lucrurile la suprafață, cum sunt prezentate lucrurile; ele ne descriu învelișul, haina, înfățișarea, acoperământul sau ambalajul lor. Fețele sunt distractive și atractive. Ele își propun să ne invite, să ne atragă și să ne transforme, într-un mod care face ca lucrurile să se întâmple, însă, adesea într-un mod indirect. Ne vorbesc despre chimie, emoții și reacții; mecanisme care nu sunt întotdeauna înțelese la fel de bine la nivel rațional, pentru ca lucrurile să treacă neobservate. Fețele vor aclama și vor încerca să provoace un miting ori să se afirme, să obțină ceva ori să revendice ceva. Ele creează o atmosferă, o scenă, o arenă pentru a simula, a stimula și a entuziasma; ele umplu / pregătesc scena cu o energie specifică, astfel încât, ca pe un stadion, energia să crească la cote maxime, iar recordurile să fie doborâte, la fel cum spectatorii unui meci de fotbal sunt adesea numiți ”al 12-lea jucător” de pe teren. Pentru că fețele adaugă ceva în plus și pun ceva acolo, în aer.
Așadar, fețele ne cheamă, ne vrăjesc și ne fascinează. Dar, în loc să reprezinte ateliere și centre de servicii precum termenele, acele divizii tehnice unde se fac lucrurile, fețele sunt mai degrabă ca niște magazine, standuri comerciale ori scene, tribune, cazărmi, avanposturi și vitrine de expoziție. Deoarece fețele sunt agenți aflați pe nivelul primar, inferior, ele își tot înalță capul. O planetă în propria ei față este ca o tânăra fată atrăgătoare care stă în spatele casei de marcat, la un magazin cu produse de bază. Probabil că nu cunoaște detaliile tehnice ale mărfurilor pe care le vinde, cu excepția cazului în care deține și o altă demnitate, dar nu este obligată să o facă, pentru că nu este departamentul sau responsabilitatea ei. Deci ea este mai degrabă ca o începătoare în cadrul companiei; totuși, ea este fața și vitrina de prezentare la exterior, iar noi stăm la coadă în fața ghișeului ei pentru că ne place ceea ce vedem; fie frumusețea ei, fie cum îi vine uniforma. Ne face plăcere. Ne lăsăm duși de spectacol. Astfel, spunem că o planetă în propria față este în propriul ei farmec, iar această descriere este atât de potrivită încât folosesc adesea cele două cuvinte ca fiind interschimbabile.
Referitor la autism
Persoana care suferă de o tulburare din spectrul autist se confruntă frecvent cu dificultăți de logică, limbaj ori suferă de deficiențe cognitive. Nu poți transmite un mesaj unei persoane care suferă de o tulburare din spectrul autist și să te aștepți ca instrucțiunile (termenii/regulile) să fie înțelese sau ca acțiunile să fie executate, deoarece la acest nivel de conceptualizare și de înțelegere raționamentul este împiedicat și dereglat. Personalitatea cu tulburare din spectrul autist trăiește într-o lume diferită și interpretează lumea materială într-un alt mod. Într-un fel, se aseamănă cu o ”Lună fără direcție”. Lucrurile sunt în derivă și nu se supun regulilor. Un candidat funcțional cu tulburare din spectrul autist s-a întors acasă de la școală într-o zi și a găsit ușa încuiată, iar el nu avea cheie. Soluția lui la problemă a fost să meargă în garaj și să ia fierăstrăul tatălui său. Când mama lui a venit acasă, el își croia drum prin ușa din față, care era deja tăiată pe jumătate. Ei rezolvă problemele așa cum le văd și într-un mod foarte personal.
Instrumente cruciale de percepție, relevante pentru tulburarea de spectru autist, pot fi încă descoperite și se referă la Fețe. Pentru că, nu uitați că totul a început și a pornit de la acest nivel. În primii pași ai creației, aici au început și au apărut atât viața, cât și existența. La un moment dat, nu erai decât o sclipire în ochii tatălui tău, apoi s-a întâmplat ceva care a aprins și a excitat alte reacții chimice; astfel încât lucrurile au escaladat și a luat naștere altceva. Așadar, din perspectiva „fețelor”, putem recunoaște lucrurile încă de la primele semne de manifestare. Și de pe acest piedestal putem entuziasma, pregăti, simula și decora, semnala, anunța, face reclamă și invoca. Prin gesturi, modele și ghiduri putem crea ocazii care par mai holistice în tiparul lor și, prin urmare, sunt mai ușor de înțeles. Ca o floare care a înflorit și este gata de polenizare sau un ou care s-a maturizat și este pregătit pentru concepție. Luminile sunt aprinse și este acel moment norocos, puternic, al aruncării zarurilor. Este ritm și sincronizare. Așa că lăsați-vă purtați de curent!
Adesea folosim pictograme (indicatoare) în comunicarea noastră cu pacientul cu tulburare de spectru autist, cartonașe mici cu imagini pe care persoana care suferă de o afecțiune autistică le poate recunoaște, deoarece memoria lor pentru imagini și detalii este încă bună și, deși persoana cu tulburare de spectru autist are adesea probleme cu rutina zilnică, ea tinde, de asemenea, să se blocheze în ea ori să rămână captivă în buclă. Cartonașele cu pictograme sunt o modalitate de a le spune la ce să se aștepte și ce urmează. În acest fel, este mai ușor să menținem un flux și să punem opțiunile și rutinele în forme previzibile. Există mai multe modalități prin care putem ajuta persoana care suferă de o tulburare din spectrul autist să asimileze informații și să colaboreze. Cu toate acestea, este vorba în mare parte despre fețele planetare și, prin utilizarea acestor instrumente, este mai ușor pentru personalitatea cu tulburare de spectru autist să se orienteze și să urmeze îndrumarea asistenților.
Aceleași tehnici sunt aplicate de șaman, de cântărețul de muzică sacră și de vrăjitor, probabil și de un licitator de succes. Persoanele care suferă de tulburări din spectrul autist sunt, așa cum s-a argumentat anterior, foarte receptive la culoare, miros, muzică și gust. Așadar, prin ritm, mișcare, muzică și gesturi (diverse exerciții repetitive și dans) este posibil să se declanșeze o participare și o implicare care exprimă mai mult decât cuvintele și se adresează mai direct persoanei care suferă de o tulburare de spectru autist.
Persoanele care suferă de demență reacționează, de asemenea, la muzică și își amintesc brusc sau se conectează la amintiri ascunse ori la pachete de informații disparate. De asemenea, la alte niveluri psihomotorii spunem că „trupul își amintește”, adesea în legătură cu amintiri reprimate sau uitate din adolescență sau din copilărie. Așadar, emoțiile și memoria sentimentelor (Luna, fețele) sunt extrem de importante, iar pe acest plan putem lucra cu persoane care suferă de lacune cognitive. Lucrul prin intermediul mediilor non-verbale (culoare, miros, gust etc.) obligă creierul să caute căi alternative pentru a rezolva „defecțiunile” din sistemul nervos. Putem concluziona că aceste instrumente sunt cruciale pentru o gamă largă de grupuri de pacienți, dar în mod specific pot ajuta pacientul cu tulburare din spectrul autist să ajungă la un nivel mai înalt de înțelegere și de conștientizare a ordinii cognitive și raționale a societății. Mai este încă o cale lungă de muncă asiduă, bazată pe atenție, răbdare și grijă, dar nu trebuie să uităm că raționamentul lor este mai degrabă senzorial sau primar și, în primul rând, se află în centrul „autistic”, în secretul Fețelor.
Câteva gânduri de încheiere
Deși acest articol a fost conceput în principal pentru a descrie detalii relevante despre cei care suferă de tulburări din spectrul autist, subiectul ne atinge pe toți și ne-ar putea învăța ceva atât despre noi înșine, cât și despre modul în care funcționează lumea din jurul nostru. Deoarece informațiile sunt gestionate și stocate în diferite părți ale creierului și frecvent suntem trădați de interese comerciale. Acest lucru este relevant în special în inițiativele de marketing, unde în reclame există adesea o diferență între detaliile/informațiile scrise (adică cele raționale și cognitive) și imaginile picturale și ilustrative (autistice) care însoțesc campania. Acesta este modul în care funcționează marketingul.
Exemplul meu ar fi o reclamă care prezintă o imagine cu 11 tablete de ciocolată, în timp ce textul de sub ea spune ”3 pentru 100 NOK”. Așadar, primesc doar 3 tablete de ciocolată la prețul de 100 NOK, dar o parte a creierului meu înregistrează cele 11 tablete, ceea ce este o nepotrivire de comunicare. Diferența este între informațiile cognitive oferite (text, logică, fapte) și imaginile non-verbale pe care le pot vedea. Una dintre surse fie minte, fie este inexactă, iar o parte a creierului meu încă se așteaptă să plece acasă cu 11 tablete de ciocolată. Publicitatea modernă face asta des și adesea prețurile și termenii sunt cotați într-un mod pe care creierul meu nu îl poate calcula. Vânzătorul se așteaptă apoi să scape nepedepsit, într-un moment în care comanda mea este deja primită și creierul meu este setat pe ea. Ideea pe care vreau să o subliniez este că toți avem trăsături autistice naturale, înnăscute, dar din cauza continuei trădări a percepției și a așteptărilor, suntem cu toții pe cale să ne rătăcim și, în cele din urmă, să o luăm razna. Chiar dacă nu stai online tot timpul, poți fi sigur că cineva va încerca să te farmece, să te ademenească, să te seducă și să-ți încurce circuitele. Așadar, intenția noastră și calitatea scopului sunt cele mai importante, dincolo de orice altceva!
Postfață: Câteva cuvinte finale despre demnitățile esențiale, dispozițiile și recepțiile lor mixte și despre modul în care acestea lucrează împreună în hărțile date ca exemplu. Primul punct este că exaltarea funcționează puțin diferit față de celelalte tipuri de demnități, deși este strâns legată de fețe, așa cum am argumentat mai sus. O planetă în semnul exaltării sale va ridica, corecta și atenua slăbiciunile oricărei alte planete din același semn sau cu care este aspectată benefic. Ea oferă forță și întărește manifestarea oricărui alt corp ceresc pe care îl dispune prin semn, exaltare (în același semn ca ea însăși) sau prin triplicitate, termen sau față. Cu toate acestea, atunci când există doar 1) un rol de dispozitor, de găzduire a unei planete sau a unei case prin exaltare, sau 2) o recepție mutuală prin exaltare, sau 3) o recepție mixtă, atunci virtuțile semnificatorului sau demnitățile esențiale suplimentare adunate sunt toate importante, deci semnificatorul nu este peregrin, ci are unele resurse sau un statut de oferit. Altfel, exaltările nu oferă nimic altceva decât pretenții pentru ele însele; deoarece, prin construcție, ele sunt ca o extensie, ca o exagerare (avanpost, înaintare, extindere) care se află dincolo de normă. Așadar, în practică, acei clienți cu planete exaltate(de exemplu, în Ascendent), pot fi percepuți nu doar ca fiind puternici, ci și foarte aroganți și exigenți. În plus, în astrologia orară, dacă stăpânul orei guvernează Ascendentul prin exaltare, solicitantul tinde să fie, de asemenea, exigent și greu de mulțumit.
Similar exaltărilor, fețele pot exagera sau glumi, indicând însă un alt tip de chei, extensie sau înaintare în afara orașului (cum ar fi o cazarmă sau un avanpost) dar ele sunt mai slabe, de mai proastă calitate și nu oferă nimic; cu alte cuvinte, poartă puțin adevăr sau substanță, sunt mai predispuse să acționeze fantezist, să inventeze povești, glume și ficțiuni.
Ideea pe care vreau să o subliniez este că în cele două exemple, Mercur (Candidatul A) se află la 19° Taur, în semnul lui Venus, exaltarea Lunii, triplicitatea lui Venus, termenul lui Jupiter și fața Lunii. Așadar, Mercur este peregrin. În a doua hartă (Candidatul B), Mercur este la 18° Scorpion, în semnul și triplicitatea lui Marte, în termenul lui Venus și în fața Soarelui. Aceasta înseamnă că și aici Mercur este peregrin. O planetă fără demnități într-un semn nu are niciun fel de apartenență la acel loc și este considerată ca fiind o rătăcită, un proscris sau un exilat. Nu își asumă nicio responsabilitate. Apoi, observați stăpânul / almutenul lui Mercur în aceste locuri; deoarece în harta A Mercur o are pe Venus atât ca guvernatoare a semnului (administrator cognitiv), cât și ca dispozitoare prin triplicitate (facilitatoare sau coordonatoare de resurse). În harta B, Mercur este dispus de Marte atât prin semn, cât și prin triplicitate. Marte este la fel de peregrin, dar se află într-o recepție mixtă cu Mercur, prin față.
Anterior am susținut că semnele [domiciliul, n.red.] și termenele administrează ceea ce este intelectual, rațional, rezonabil și fundamentat, deci relevant pentru cognitiv. Fețele (autiștii) erau mai asemănătoare cu exaltările și în recepțiile mixte niciuna dintre ele nu împărtășea ceva substanțial decât dacă deținea o altă demnitate esențială adițională.
Așadar, când ne uităm din nou la almutenul lui Mercur în harta A, care este Venus, vedem că Venus este peregrină în Rac (nu pe propriul ei interval, care ocupă primele 10 grade), dar într-o recepție mixtă cu Mercur, ea fiind situată în Fața lui. În harta B, Marte este almutenul lui Mercur; Marte peregrin în Vărsător, și în Fața lui Mercur. Deci, există o recepție mixtă cu Mercur, în ambele hărți. Totuși, recepțiile prin Față nu oferă nimic substanțial sau important lui Mercur (limba, sistemul nervos și rațiunea), decât celor care suferă de autism. Și acesta este cazul nostru.
Cred că voi încheia prin a mulțumi oricui s-ar obosi să analizeze astfel de detalii, pe care le-am înțeles studiind timp de 30 de ani din viață, dar cred că la acest nivel ar trebui să se încadreze studiile noastre dacă intenționăm să mergem mai departe. Mulțumesc!

ANDREW BEVAN, QHP, DMS Astrol.
Membru de onoare al AAR, Special Guest Editor Astrele
Website: www.astronor.com
Facebook: Astrolog Andrew Bevan / Astrologi123
Ålesund, Norvegia.
Traducere de Teodora Muth. Articolul original, în limba engleză, poate fi citit tot în revista noastră, la https://www.astrele.ro/2025/06/27/astrology-and-the-autistic-and-cognitive/

Rămâi conectat cu ”Astrele”!
Te abonezi gratuit și te anunțăm când publicăm o nouă ediție a revistei, articole și știri din comunitatea noastră. Te ținem la curent cu evenimentele organizate de AAR, precum și cu cele organizate independent de astrologii și partenerii noștri.















