Experimentele unui biodinamician începător
Acum un an, datorită faptului că am reușit să ne mutăm „la țară”, am început să aplic în gradină preceptele agriculturii biodinamice, adică, mai pe scurt, agricultura practicată după mișcările planetelor, în special ale Lunii, prin constelații.
Pe scurt, principiile astrale ale agriculturii biodinamice sunt acestea: când Luna trece prin constelații de Apă, este un moment propice pentru tot ceea ce înseamnă îngrijirea plantei cu un efect de favorizare a frunzelor. Aceasta înseamnă orice operațiune agricolă de la plantare, transplantare, prășire, udare, stropire, copilire sau tundere etc. Luna în constelații de Foc favorizează dezvoltarea fructelor. Constelațiile de Aer ajută florile. Constelațiile de Pământ – rădăcinile. Anumite aspecte între planete au și ele efecte, dar nu toate, ca și anumite momente, de exemplu cele de Lună la perigeu sau zilele cu eclipse.
Și, pentru că “toamna se numără bobocii”, iată aici mai jos, “bobocii” noștri.
Unul dintre experimentele neintenționate a fost cel al roșiilor. Am plantat două zone cu roșii. Pe una din ele am pus roșii însămânțate în zile de Foc, transplantate în zile de Foc și îngrijite predominant în zile de Foc. Spun predominant pentru că s-a întâmplat, totuși, să le udăm și când nu era zi de Foc, în schimb am insistat să le prășim când trebuia. Aveți aici fotografii cu rezultatele (foto 1, foto 2). Pe lângă faptul că sunt foarte mari, neașteptat de mari chiar, ele sunt și foarte gustoase. Au fost stropite doar cu ceai de urzică, păpădie și mușețel, în zilele potrivite (urzica este pentru frunze, iar păpădia și mușețelul sunt pentru fructe). Pământul a fost îngrășat, de asemenea, doar cu macerat de urzică, în cea mai bună tradiție biodinamică.
Cealaltă zonă de roșii a fost foarte diferită. Am pus acolo răsaduri pe care le-am primit, deci nu știu când au fost puse semințele; au fost transplantate într-o zi de frunze. Și, în general, aproape toate operațiunile agricole au fost făcute în afara zilelor de fructe. Au fost stropite și ele, ca și celelalte, cu ceaiurile de mai sus dar nu neaparat mereu în zilele în care ar fi trebuit. Acest lucru, cum spuneam, nu l-am făcut intenționat. De obicei, începeam cu prima zonă de roșii dar, pentru că orice activitate legată de pământ durează mai mult decât îți imaginezi la început, a doua zonă de roșii rămânea mereu “pe a doua zi”, care deseori nu era o zi propice. Puteți vedea în această fotografie (foto 3) roșiile din a doua zonă. Sunt mai mici și mai lipsite de vitalitate și diferența de gust este foarte mare.
Al doilea experiment, pe care l-am facut intenționat, au fost morcovii. Am însămânțat un rând de morcovi într-o zi de rădăcini, iar pe al doilea rând l-am însămânțat două zile mai târziu, când era eclipsă de soare. Eclipsele sunt momente foarte nepotrivite pentru a începe orice, acest lucru se știe și în astrologia tropicală și este valabil și în astrologia agriculturii. Aceasta este singura diferență între morcovi: momentul însămânțării. În rest, îngrijirea lor a fost exact aceeași, cu toate că, este adevărat, ea a lăsat de dorit din punct de vedere agronomic. Chiar după ce am pus semințele, a venit acea perioadă din vară cu ploi abundente, care au cam înecat și mutat semințele în așa fel încât au răsărit destul de puține față de câte pusesem, și nu pe rânduri ci dezordonat. A fost dificil și să le îngrijim, din acest motiv. Partea constantă este că au beneficiat, ambele parcele, de aceleași tratamente (care s-au redus la plivit și udat). Aveți mai jos două fotografii: prima este cu un morcov de zi de rădăcini (dreapta) și unul de zi de eclipsă (stânga) (foto 4). Chiar și mai târziu, când au mai crescut, diferența de dimensiune s-a păstrat (foto 5): morcov de zi de rădăcini (stânga), morcovi de zi de eclipsă (dreapta). Ceea ce nu se vede în fotografie este gustul. Diferența de gust este izbitoare: morcovii de zi de rădăcini sunt dulci și aromați, cei de eclipsă sunt atât de lipsiți de savoare și amari încât nu se puteau mânca ca atare. Din punctul meu de vedere, experimentul nu a fost o reușită; dacă ar fi fost îngrijiți așa cum era bine și în zilele potrivite, ar fi trebuit să se vadă o diferență și la aspect: morcovul de zi de rădăcini ar fi trebuit să fie mai drept, mai aspectuos decât cum a ieșit anul acesta. Dar… mai încercăm o dată și la anul 😊
În rest, alte mici observații:
- Din cărțile Mariei Thun (conducătoarea unui grup german care a practicat agricultura biodinamică timp de peste 50 de ani) aflasem că, atunci când se sapă pământul, sunt stimulate anumite semințe care se află acolo, în funcție de ziua în care se face acest lucru. Ea făcuse teste ca să observe comportamentul buruienilor. Am observat acest efect în altă parte și într-un mod neașteptat, adică la flori: am săpat o parcelă pentru a pune acolo semințe de flori, într-o zi de flori. Acest lucru a făcut să fie stimulate și să se dezvolte semințele de flori care erau deja în pământ în acel loc din anul precedent. Pe această parcelă au apărut, de la sine, zeci de regina-nopții si de petunii, pe când în jurul parcelei și în grădină în general au apărut mult mai puține.
- Trandafirii au făcut mai multe flori ca anul trecut; un lucru notabil este că sunt doi trandafiri agățători care nu au făcut deloc flori în toamna anului trecut, după august. Anul acesta, este octombrie și ei înca mai au flori, chiar și boboci.
- Am pus în fața casei un rând de panseluțe. S-au dezvoltat atăt de mult încât arătau a mici tufe bogate. Fiecare fir de panseluță făcuse 10-14 flori. Din păcate, ploile le-au înecat pe toate în afară de una…
- Am transplantat mușcatele pe care le aveam, într-o zi de flori dar într-o perioadă în care transplantarea nu era susținută (o perioadă cu “Luna în urcare”, adică, în jargonul biodinamic, atunci când Luna trece prin constelațiile de la Săgetător la Gemeni). Când e Luna în urcare, plantele se prind mai greu, sunt mai fragile și lipsite de vitalitate și se dezvoltă întârziat. Mușcatele au prins foarte greu, câteva au și murit, dar cele care au rămas au făcut o cascadă de flori. Ba, într-unul din ghivece au răsărit, fără să fi știut eu că sunt acolo, și flori de piatră.
Există, probabil că știți, și tradiția de a planta după astrologia tropicală, adică după mersul Lunii prin zodii. La început, am fost atentă la acest tip de agricultură. Aici se spune că semnele de Foc, fiind sterile, este bine să nu se facă nimic în gradină când Luna este în astfel de semne, pentru că plantele vor muri (în astrologia tropicală se consideră doar Leul ca zodie sterilă iar Berbecul și Săgetătorul, semi-fertile). Dacă, să zicem, afectezi o plantă din greșeală într-o astfel de zi, va muri. Cei care folosesc acest tip de agricultură spun că e bine să se prășească în aceste zile, pentru că buruienile nu vor mai crește. Iar exemplul concret pe care îl auzisem era că cineva doar a bătut un cui într-un copac într-o zi de Leu și copacul a murit. Vă imaginați cât de supărată am fost că un trandafir urcător din gradină a fost rupt în jumătate, până la rădăcină, de două ori în două zile consecutive de Leu, pentru că au fost dărâmate lemne pe el (nu intru în detalii). Pe acest trandafir îl vedeți în fotografia de mai jos (foto 6); nu numai că a supraviețuit dar, deși a fost rupt aproape de tot, are acum și flori, ceea ce anul trecut nu s-a întâmplat în aceeași perioadă.
Trebuie, deci, să insist că vorbesc aici despre tranzitul Lunii prin constelații, nu prin semnele zodiacale. Zodiile sunt simboluri, dar constelațiile sunt ceva concret, cu efecte concrete, fizice, asupra pământului și a plantelor. Influențele acestor constelații, intensificate de Lună, ca și cum ar fi un fel de lupă, ghidează modul în care solul devine activ și modul în care plantele se orientează în procesul lor de creștere și dezvoltare.
Vă las, deci, în compania unui borcan de dulceață de trandafiri biodinamici (foto 7) și revin la anul cu altă dare de seamă, sperăm că mult mai bogată și mai bine documentată!