Astrologie şi medicină: Albert Schweitzer

Photo: DPA. Sursa: www.thelocal.com

Albert Schweitzer – elemente biografice

Louis Albert Schweitzer s-a născut la 14 ianuarie 1875, la ora 11:06 (oră nesigură), în localitatea franceză Kaysenberg. Albert a crescut în Alsacia, provincie situată la graniţa dintre Franţa şi Germania (teritoriu care a fost, periodic, sub controlul fiecărei ţări, în urma războaielor reciproce, rămânând definitiv provincie franceză). În copilărie era fascinat de religie şi filosofie, având înclinaţia de a ignora cursurile şcolare. A fost infuențat, în special, de viziunile spirituale ale lui Isus Christos şi de concepţiile filosofice ale lui Goethe şi Nietzsche.

În studiile sale şcolare, liceale şi universitare, a ars etapele parcurgându-le rapid, ceea ce i-a permis ca, la 25 de ani, să aibă deja doctoratul în două discipline: teologie şi filosofie. Pe baza acestor calificări, Albert ocupa, înainte de vârsta de 30 de ani, o poziţie de responsabilitate semnificativă în cadrul Bisericii Lutherane. A realizat, de asemenea, şi studii muzicale, devenind astfel interpret de pian şi de orgă. Merită, deci, să remarcăm faptul că medicina nu a fost prima alegere, ca studii şi ocupaţie, a lui Schweitzer.

La vârsta de 30 de ani Albert a decis să urmeze studii medicale, urmând apoi cursurile facultăţii de medicină din Strasbourg. Şi-a obţinut licenţa de medic opt ani mai târziu. După finalizarea studiilor medicale, Schweitzer a apelat la o organizaţie creştin – misionară, care l-a trimis să lucreze în una dintre coloniile franceze din Africa (aşa-numita Africa Franceză Ecuatorială), care este în prezent statul Gabon. El a plecat în Africa împreună cu soţia sa, Helene.

La destinaţie, ei au fost nevoiţi să îşi edifice o locuinţă şi să creeze un cabinet medical (care va deveni, ulterior, spital) în jungla africană. Albert a rămas nouă ani neîntrerupt în Gabon dar soţia sa a crescut-o pe fiica lor, Rhena, în Europa. Medicul Schweitzer s-a confruntat, pe tărâm african, cu multe răni, cu cazuri de malarie, dizenterie, tuberculoză, boli de piele, şi multe alte afecţiuni. În 1924 a revenit în Europa, pentru patru ani. La începutul anilor ’20 a publicat lucrarea „La marginea pădurii Primeval” (aluzie la locaţia sa din Gabon), atrăgându-şi titulatura de „filosoful din junglă”.

În 1926 a revenit în Gabon, unde și–a continuat activitatea de medic, şi și–a cultivat pasiunile pentru muzică şi scris.

Este autorul unor cărţi cu tematică mistic – religioasă („În căutarea lui Isus cel istoric”, „Patru volume despre Creştinism”), filosofică („Pelerinaj către umanitate”), muzicală (despre viaţa şi opera lui J. S. Bach). Uneori chiar a oficiat în Gabon şi serviciul religios. Colaboratorii săi au remarcat, pe lângă calităţile sale evidente şi realizările semnificative, anumite laturi neplăcute ale personalităţii sale: dorea să aibă o autoritate absolută, era nerăbdător cu cei leneşi şi incompetenţi, ţipa şi chiar lovea, în unele situaţii, pacienţii africani; era, deci, irascibil şi dictatorial. Albert Schweitzer şi-a continuat activitatea medicală şi religioasă în Gabon până în 1965, când a decedat.

Schweitzer a fost deci teolog, filosof, muzician, medic şi scriitor, fiind în toate aceste domenii un practician.

Perspectivă astrologică

Harta sa natală ne arată un nativ Capricorn, cu Ascendent în Berbec (rating C). Casa a IX-a, a studiilor superioare, este plasată în Săgetător şi Capricorn, indicând cursurile universitare urmate în domeniile teologiei şi medicinei. Fiind o casă a IX-a plasată în semn dual (Săgetător) înţelegem de ce a urmat mai multe facultăţi. Venus din Săgetător ne indică o apropiere afectivă, o plăcere chiar de a studia domenii precum filosofia şi medicina (profesii pe care le consider specifice acestei zodii).

Jupiter, care este planeta religiei, filosofiei şi, în opinia mea, a medicinii, este plasat în casa a VII-a ca, dealtfel, şi Marte. Deci Schweitzer a ales să îşi investească puterea de muncă (Marte) şi competențele de medic şi de teolog (Jupiter) în beneficiul celorlalţi. Filosofia sa de viaţă (Jupiter) nu a fost doar o teorie, ci s-a manifestat şi practic (Jupiter din Scorpion, regentat de Marte, situat în domiciliu, tot în Scorpion). Ascendentul şi Luna din Berbec ne ajută să înţelegem şi latura dominatoare, impulsivă şi irascibilă (sau chiar agresivă) a lui Albert, precum şi iniţiativa şi curajul extraordinare pe care le-a manifestat: practic, în Gabon, el a luat totul de la zero, edificând o locuinţă şi un aşezământ medical direct în jungla africană. Soarele din casa a X-a (a carierei) i-a adus lui Schweitzer o latură de lider, de fermitate, dar l-a făcut să fie perceput ca dominator de către unii colaboratori.

Neptun din Berbec, plasat angular, în vecinătatea Ascendentului, semnifică motivaţiile sale fundamentale: iubirea de Divin (pe filieră creştină), iubirea de oameni şi compasiunea faţă de aceştia.

În această hartă descoperim o configuraţie interesantă: Cruce Cosmică în semne fixe, formată din Saturn din Vărsător, Pluton din Taur, Uranus din Leu, Marte din Scorpion. Cele patru planete sunt conectate între ele prin cuadraturi şi opoziţii. Aşa cum tema natală a lui Schweitzer stă sub semnul crucii cosmice, viaţa sa a stat sub semnul crucii la propriu: a fost teolog şi misionar creştin.

Având Saturn în Vărsător (semnul umanismului), Albert a ales să meargă pe calea altruismului, a abnegaţiei, a serviciului dezinteresat, a dăruirii personale. Neptun angular a adus şi latura de sacrificiu personal (casa I) şi compasiune, fiind astfel completat tabloul unui mare umanist şi al unui mare creştin practicant. Schweitzer a practicat medicina ca pe un apostolat, îmbrăţişând simultan şi calea iubirii creştine manifestate prin fapte pline de generozitate. Se ştie, de exemplu, că Luca, autorul uneia dintre cele patru evanghelii canonice din Biblie şi misionar creştin din vremurile străvechi, antice (pe când creştinii erau aspru persecutaţi), a fost şi medic. Deşi Saturn din Vărsător (deci în domiciliu) i-ar fi permis să aibă o carieră împlinită în ţări europene, Schweitzer a ales calea dificilă a servirii dezinteresate a celorlalţi.  

Casa a VI-a, a muncii subordonate, a servirii, este plasată în Leu, Fecioară şi Balanţă. Mercur, unul dintre regenţii acestei case, se află în casa a X-a, conjunct cu Soarele. Deci Albert a ales să practice medicina (Fecioară), nu ca pe o carieră în care avansezi pe nişte trepte de calificare (administrativă, profesională, universitară), ci sub forma unui serviciu dezinteresat, realizat în beneficiul unor fiinţe care trăiau în condiţii foarte dificile (mediul ambiant sălbatic, posibilităţi materiale reduse, absenţa serviciilor medicale – dacă exceptăm vracii, vrăjitorii şi şamanii africani).

Latura sa de scriitor s-a aflat sub influenţa casei a III-a a temei sale, plasate în Gemeni (semnul scriitorilor) şi Rac (a cărui influenţă a condus spre lucrări autobiografice, Luna, regenta Racului, fiind plasată în casa I). Mercur, regent al casei a III-a, se află în casa a X-a, arătând că lucrările scrise au dobândit o mare notorietate. Albert Schweitzer a avut şi o intensă activitate pro-pacifistă, protestând adesea împotriva proliferării armelor nucleare.

Ca o încununare a activităţilor sale umaniste, pacifiste, misionare, medicale, lui Albert Schweitzer i s-a decernat, în 1953, Premiul Nobel pentru pace. Înţelegem că Soarele din casa a X-a (a imaginii publice) i-a permis să dobândească distincţii strălucitoare.

Albert Schweitzer a fost deci un mare umanist, fiind dedicat servirii oamenilor prin activităţi medicale, artistice, religioase sau teologice şi filosofice.


sorin-bratoveanu

SORIN BRATOVEANU,
membru AAR, redactor Astrele

Despre Sorin

Share

Cookie-urile ne ajuta sa ne furnizam serviciile. Prin utilizarea serviciilor noastre si navigarea prin acest site va exprimati acordul cu privire la utilizarea cookie-urilor. Detalii

Cookie-urile ne ajuta sa ne furnizam serviciile. Prin utilizarea serviciilor noastre si navigarea prin acest site va exprimati acordul cu privire la utilizarea cookie-urilor.

Close