Feodor Dostoievski – pasiune rusă sub semnul Scorpionului
De-a lungul timpului, literatura rusă a oferit lumii mari scriitori precum Tolstoi, Gogol, Puşkin, Lermontov, Cehov, Pasternak, Soljeniţân, unii dintre ei laureaţi cu Premiul Nobel pentru literatură. În această galerie a marilor artişti ruşi ai condeiului, se înscrie cu multă forţă, la loc de cinste, Feodor Dostoievski. Povestea vieţii sale poate face, cu mare succes, subiectul unui roman sau al unui film biografic.
Feodor Mihailovici Dostoievski s-a născut pe 30 octombrie (11 noiembrie, de fapt, conform reformei gregoriene a calendarului) 1821, la ora 9:47, la Moscova. El a fost fiul lui Mihail Dostoievski şi a Mariei Neceaieva, alături de ceilalţi şapte fraţi şi surori, mai mari şi mai mici: Mihail, Varvara, Andrei, Liubov, Vera, Nikolai, Alexandra. Tatăl său era medic militar (specializat în chirurgie), iar mama sa provenea dintr-o familie de negustori. Bunicul patern al lui Feodor era preot, fiind originar dintr-o familie lituaniană. Medicul Mihail Dostoievski a fost decorat de regimul ţarist, în 1828, dobândind astfel un statut nobiliar. Familia Dostoievski manifesta o religiozitate deosebită.
Aceste începuturi ale viitorului scriitor pot fi regăsite în tema sa astrală natală. Feodor a fost nativ Scorpion cu Ascendent în Săgetător. Soarele din Scorpion îl semnifică pe tatăl chirurg, iar Luna din Gemeni semnifică activităţile comerciale din familia de origine a mamei sale. Jupiter şi Saturn din casa a IV-a (a originilor) îl semnifică atât pe bunicul patern, care fusese preot, cât şi pe tatăl medic, care dobândise un statut social important. În plus, acelaşi Jupiter (guvernatorul semnului Peştilor, care simbolizează credinţa) indică şi religiozitatea ce domina în familia lui Feodor.
Familia Dostoievski a locuit pentru câţiva ani într-un apartament din cadrul spitalului Mariinsky, apoi a putut achiziţiona domeniul Darovoie, unde şi-a stabilit reşedinţa. Feodor şi-a petrecut copilăria jucându-se în curtea spitalului Mariinsky, iar apoi cu copiii ţăranilor din Darovoie. El a primit şi o educaţie religioasă dar a făcut cunoştinţă şi cu literatura şi cultura universală, prin intermediul guvernantei sale, Alena Frolovna, care îi citea epopei, basme şi legende. Feodor a început să citească şi o revistă de literatură, la care tatăl său era abonat.
În 1833 Feodor şi fratele său, Mihail, sunt înscrişi la o şcoală franceză de tip internat. Feodor se va simţi relativ inconfortabil, în anii de studiu, alături de colegii săi de origine aristocratică. În 1837, după ce mama lor a decedat, fraţii Dostoievski, Feodor şi Mihail, sunt trimişi de tatăl lor la Academia Tehnică Militară din Sankt Petersburg, Feodor fiind admis cu taxă, în ciuda faptului că ambii erau mult mai preocupaţi de literatură.
În perioada studiilor superioare, Feodor nu se regăsea nici în disciplinele tehnice sau ştiinţele exacte, nici în instructajul militar. Manifesta, în schimb, o înclinaţie religioasă evidentă, ca şi o doză mare de compasiune pentru fiinţele vulnerabile.
În 1839 Dostoievski senior moare, existând puternice suspiciuni că ar fi fost asasinat. Feodor a fost traumatizat emoţional de decesul tatălui său, după acest episod având primele crize de epilepsie. În 1841 Feodor devine inginer debutant, iar în 1843 a absolvit Academia Tehnică, începând apoi activitatea de inginer proiectant.
Toată această perioadă de formare a viitorului scriitor poate fi înţeleasă astrologic. În primul rând, receptivitatea sa faţă de literatură se datorează Lunii din Gemeni. Luna din Gemeni o simbolizează şi pe guvernanta care l-a făcut să ia contact, în copilărie, cu domeniul literar.
Prezenţa casei a III-a, a studiilor medii, în Peşti – semn guvernat de Jupiter, planeta ţărilor şi limbilor străine – semnifică studiile de la şcoala franceză. Plasarea casei a IX-a, a studiilor superioare, în Fecioară, l-a condus pe Feodor către studii superioare în domeniul tehnic: inginerie. Dar opoziţia dintre Luna din Gemeni şi Mercur din Săgetător, guvernator al casei a IX-a, indică acea contradicţie dintre domeniul în care îşi făcea studiile universitare (ingineria) şi domeniul care îl atrăgea profund, emoţional, literatura.
Plasarea Soarelui natal în Scorpion, semnul morţii, în cuadratură cu Marte din casa a VIII-a, casa morții, poate susţine ipoteza asasinării tatălui său. Prezenţa lui Mercur în exil, în Săgetător, retrograd, în casa a XII-a, a bolilor cronice, și în opoziție cu Luna, semnifică o anumită fragilitate a sistemului nervos al lui Feodor şi declanşarea epilepsiei. Tripla conjuncţie Venus – Uranus – Neptun, plasată în casa I, cu o profundă influenţă asupra personalităţii artistului, indică latura sa plină de compasiune, umanitarism şi misticism.
În 1844, după încheierea studiilor superioare, Feodor s-a mutat cu un prieten, fost coleg din studenţie, într-un apartament. Aici el a început să lucreze la primul său roman, „Oameni sămani”, pe care îl va finaliza în 1845. Prin intermediul poetului Nikolai Nekrasov şi a criticului literar Belinski, acest roman şi-a croit drumul către publicare. În 1846 romanul apare pe piaţă şi devine un succes comercial, marcând astfel debutul lui Feodor Dostoievski în calitate de scriitor. Proaspătul prozator intră, în acest mod, în cercul literar din jurul lui Vissarion Belinski. Pentru a se putea concentra asupra scrisului, Dostoievski renunţă la postul de inginer militar.
Activitatea sa literară continuă prin scrierea şi publicarea povestirilor „Omul dedublat” şi „Domnul Proharcin” (1846). Mai publică nuvela „Gazda” (1847) şi povestirile „Nopţi albe” şi „Inimă slabă”, ambele în 1948.
Relaţiile lui Dostoievski cu Belinski şi cercul literar al acestuia se răcesc. Feodor se va reorienta spre Cercul Petraşevski, condus de filozoful socialist Mihail Petraşevski. Aici va intra tânărul prozator în contact cu ideologia de stânga, cu curentele ei moderate şi radicale. Acest grup nu desfăşura o activitate subversivă sau revoluţionară, nefiind o ameninţare pentru regimul ţarist.
Totuşi, datorită evenimentelor revoluţionare din 1848, autorităţile ruse au desfiinţat acest cerc filozofic şi au plasat în detenţie pe membrii săi. Astfel Dostoievski devine deţinut politic, într-o închisoare din Sankt Petersburg, unde a fost reţinut opt luni. Este condamnat apoi la moarte dar i se comută sentința, chiar în faţa plutonului de execuţie, în patru ani de muncă silnică în Siberia, pe care îi va executa la Omsk.
În 1854 se încheie perioada de detenţie dar autorităţile îl silesc să realizeze şi un stagiu militar la Semipalatinsk, reuşind abia în 1859 să revină la o viaţă normală. Cei 10 ani de încercări existenţiale dificile (1849 – 1959) au fost bogaţi în experienţe care se vor reflecta în operele de maturitate, dar şi în studii asupra filozofiei şi literaturii.
Cariera literară a lui Feodor a continuat prin publicarea romanului „Amintiri din casa morţilor”, apărut începând cu 1860, a romanului „Umiliţi şi obidiţi”, 1861, precum şi a nuvelei „Însemnări din subterană”, 1864. În paralel cu activitatea literară, a avut şi o activitate publicistică. A fondat şi susţinut ziarul „Vremea”, împreună cu fratele său Mihail. În 1866 îi apar romanele „Crimă şi pedeapsă” şi „Jucătorul”. Vor urma romanele „Idiotul”, scris într-o perioadă în care scriitorul a trăit în străinătate, apoi „Demonii” şi „Adolescentul”. Ultimul său roman a fost „Fraţii Karamazov”, apărut, în fragmente, între anii 1879 şi 1880.
În harta natală a scriitorului descoperim sursele talentului său literar extraordinar. Soarele din Scorpion, semn de apă, i-a conferit multă inspiraţie şi creativitate, astrul zilei aflându-se şi în trigon cu propriul guvernator, Pluton din Peşti, aspect care i-a alimentat şi susţinut activitatea literară. Planeta Mercur, care semnifică scrisul și abilităţile literare, este conjunctă cu Ascendentul, deci angulară, conferindu-i curajul de a scrie, iniţiativa în plan artistic, dar şi profunzimea filozofică a textelor, fiind un Mercur în Săgetător, semnul filozofiei.
Ascendentul din Săgetător indică atât curajul unor căutări spirituale, care l-au readus în sfera creştinismului ortodox, reflectate şi în opera sa, cât şi călătoriile sale în străinătate, în ţări vest–europene. Guvernatorul Ascendentului, al lui Mercur și al casei a III-a, Jupiter, este plasat în conjuncţie cu Saturn, guvernator de casă a II-a, semnificând transformarea pasiunii pentru literatură într-o activitate productivă.
O altă sursă a talentului literar o reprezintă atât configuraţia „aripi de pasăre”, realizată de planetele Marte din Leu, Soare din Scorpion, Pluton din Peşti şi grupul Venus-Uranus-Neptun din Capricorn, care are conotaţii mercuriene, cât şi trigonul major dintre Marte, conjuncţia Jupiter-Saturn şi conjuncţia Venus-Uranus-Neptun, care i-a adus un potenţial creativ imens.
Pluton, guvernator al Scorpionului, plasat în casa a III-a, a scrisului, se face simțit în titlurile sugestive ale romanelor „Crimă şi pedeapsă”, „Demonii”, „Însemnări din subterană” sau „Amintiri din casa morţilor”.
Despre viaţa amoroasă a lui Feodor Dostoievski se cunosc multe lucruri. Prima sa soţie a fost Maria Dmitrievna Dostoievskaia, cu care s-a căsătorit în 1857. Ea moare în 1864. Între 1861 şi 1865 scriitorul a avut o relaţie fluctuantă cu Apollinaria Prokofievna Suslova, care era o tânără scriitoare. Relaţia s-a încheiat când ea a refuzat cererea în căsătorie a lui Feodor.
În 1866 scriitorul o cunoaşte pe Anna Grigorievna Snitkina, care i-a servit, în calitate de stenografă, la redactarea romanului „Jucătorul”. În acelaşi an, Anna îi devine cea de a doua soţie. Feodor a avut şi trei copii, unul provenind din prima căsătorie, iar doi din cea de a doua.
În astrograma sa natală descoperim o casa a VII-a (a căsătoriilor) plasată în Gemeni (semn dual), care semnifică cele două căsătorii.
Casa a V-a (a copiilor) se află în Taur, iar guvernatoarea sa, Venus, se află în conjuncţie cu Uranus şi Neptun – astfel, tripla conjuncţie indică în mod exact cei trei copii.
Este cunoscută şi pasiunea lui Dostoievski pentru jocurile de noroc. Plasarea aceleiași case a V-a în Taur și a lui Venus în Capricorn arată că scriitorul juca mânat de nevoile sale financiare.
Dostoievski a decedat la 28 ianuarie 1881, după ce suferise mulţi ani din cauza unei boli cronice respiratorii, dar şi de epilepsie. Mercur din casa a XII-a indică atât boala neurologică, cât şi pe cea pulmonară.
Dostoievski a fost considerat un precursor al existenţialismului şi expresionismului, fiind un titan al literaturii universale. Iată, prin urmare, cum s-a derulat viaţa acestui scriitor genial, în același timp filozof dar şi psiholog, dacă îi studiem cu atenţie opera, care a exercitat o influenţă majoră asupra unor scriitori, filozofi şi psihologi din secolele XIX – XX, precum Sigmund Freud, Friedrich Nietzsche, Franz Kafka sau Jean Paul Sartre.
MINOLA BRATOVEANU,
Membră AAR, psiholog
