Venus şi frumusețea de-a lungul secolelor (partea a VI-a)
Ȋn cea de-a șasea parte a acestei serii, vom continua să analizăm corelația dintre harta momentului maxim al trecerii lui Venus peste Soare cu modul în care frumusețea a fost percepută în perioada de început a revoluției științifice.1
Pentru anii 1518 şi 1526, cele două perechi de date ale trecerii lui Venus peste Soare, în baza calculelor realizate de Fred Espenak, NASA/GSFC2:
- 26 mai 1518 GMT 02:15 (Seria 3)3
- 23 mai 1526 GMT 18:47 (Seria 5)
Ascendentul hărții din 1518 se află în Taur, semn fix şi feminin, ceea ne indică faptul că evenimentele acestei noi ere venusiene vor avea un impact pe termen lung şi vor aduce un caracter conservator şi stabilizator societății.
Venus, ca stăpâna Ascendentului, a națiunilor, în general, se află în casa a II-a, a finanțelor şi a afacerilor, a comerțului şi economiei, semn că, după crizele perioadei anterioare, oamenii au devenit din ce în ce mai preocupați de acumularea resurselor şi bogățiilor materiale, de stabilitate şi siguranță.
Casa a doua în Gemeni şi Mercur, ca semnificator al bogățiilor, în propriul său domiciliu, ne spune că a existat un trend ascendent în privința bunăstării, susținut de mai multe categorii sociale.
Nu mică mi-a fost mirarea să aflu că această epocă a colonialismului a creat mercantilismul, ca școală a gândirii economice, în care sistemul economic a fost privit ca un joc cu rezultat zero. Orice câștig al unei părți însemna o pierdere pentru o alta. Doctrina mercantilistă a încurajat numeroasele războaie europene și, fără îndoială, a alimentat expansiunea și imperialismul european în întreaga lume până în secolul al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea.
Observăm cum preocupările conducătorilor – Soarele, precum şi ale învățaților timpului – Mercur, erau legate de orice tip de tranzacții economice, menite să aducă mai mulți bani în trezorerie.
Atât Venus cât şi Mercur, se află în inima Soarelui4, în Cazimi, o poziție specială, care conferă planetelor o putere nemăsurată, ele fiind asistate de forța stelară a Soarelui. Ambele planete se află în termenul5 lui Venus şi în triplicitatea lui Mercur, dar dintre cele două, Mercur este mai puternic, semn că influența sa a fost una extrem de accentuată. Venus aduce oamenilor plăcerea științelor exacte, devenind zeița universală a cunoașterii.
Celebrul citat din René Descartes poate simboliza întreaga epocă: „Dubito ergo cogito, cogito ergo sum” (lat. = Mă îndoiesc, deci cuget, cuget deci exist). Uranus în Ascendent ne vorbește despre caracterul inovator al populației, despre cum planeta schimbărilor în zodia Taurului a adus progresul, susținând în același timp tradițiile.
Unul din momentele marcante ale acestei perioade istorice a fost revoluția științifică şi teoria sistemului heliocentric promovată de Nicolaus Copernicus (1473-1543), care răstoarnă astronomia ptolemaică, respectiv teoria geocentrică a Sistemului Solar6.
În Italia, Copernic vine în contact cu scrierile astronomilor antici: Aristarh din Samos (310-230 î.e.n) şi Seleucus din Seleucia7 (190-150 î.e.n.), care au susținut ipoteza heliocentrică şi care au descris cele trei tipuri de mișcări ale Pământului: în jurul axei („rotație”), în jurul Soarelui („revoluție”) și în raport cu planul eliptic, cu toate că, pentru ei, Universul era finit, delimitat pe cer de planul stelelor fixe.
Modelul matematic al sistemului heliocentric a fost continuat de Johannes Kepler (1571-1630), mai târziu în secolul al XVII-lea şi vom vedea cum toată această perioadă se corelează cu hărțile din 1631 şi 1639.
Tot în Italia, Luca Pacioli (1447-1517) publică prima lucrare din domeniul contabilității, Galileo Galilei (1564-1642) realizează primul termometru, Conrand Gesner (1516-1565) inventează creionul, iar Gerolamo Cardamo (1501-1576), unul dintre cei mai importanți matematicieni, un astrolog, care a revoluționat astrologia antică, un adevărat spirit universal, pune bazele teoriei numerelor complexe şi teoriei probabilităților în jocurile de noroc. Toate acestea ne duc cu gândul la Mercur, care a avut o influență nu numai în domeniul științelor exacte – fizica, astronomia, matematica, dar şi a contabilității şi medicinei, precum şi în domeniul artei, al literaturii şi al divinației, așa cum îi place lui Mercur, să se implice în cât mai multe.
În domeniul artei, Leonardo da Vinci (1452-1519) şi Michelangelo Buonarroti (1475-1564), cei mai mari artiști ai tuturor timpurilor, concurează pentru medalia de „geniu universal”. Cu o curiozitate înnăscută şi cu o imaginație efervescentă, ei au devenit întruchiparea expresiei miercurene în cea mai pură formă a sa.
În domeniul literaturii, William Shakespeare (1564-1616), denumit poetul național al Angliei, bardul din Stratford-upon-Avon, a încântat publicul de-a lungul secolelor, până azi, când operele sale au fost traduse în toate limbile Pământului, fiind interpretate cel mai des decât ale oricărui alt dramaturg.
În ce privește divinația, nu îl putem uita pe Nostradamus (1503-1566), care a publicat „Profețiile” în 1555, devenind extrem de popular în rândul publicului în urma predicțiilor celor mai importante evenimente ale timpului.
Secolul al XVI-lea a fost considerat de istorici drept secolul în care Occidentul a devenit puterea maritimă a lumii. Cu flotele lor puternice, Spania și Portugalia au explorat mările lumii și au deschis noi rute destinate comerțului: America, Asia şi Africa au fost conectate prin intensificarea schimburilor comerciale realizate de cele două puteri economice. Nu întâmplător, Saturn în Capricorn, ca simbol al autorității supreme, se află în conjuncție cu MC, în casa a IX-a a transportului maritim, în general, a transportului pe rute mai lungi.
După Vettius Valens, Capricornul stăpânește Vestul şi Sudul, ca puncte cardinale, şi bazinul Mării Mediterane, Spania, ca zone geografice, semn că puterea politică şi administrativă a fost concentrată în zonele respective.
Saturn, în propriul său domiciliu, alături de Pluton, evidențiază şi mai mult importanța acestor rute comerciale pentru bunăstarea populației – Ascendentul în Taur este în trigon aplicant cu Saturn în Capricorn. Saturn stăpânește casa a X-a şi se regăsește în termenul şi în decanul lui Jupiter, semn că toate călătoriile pe mare au avut drept scop obținerea prosperității şi abundentei, a unui rang social înalt, lucruri de o mare însemnătate în societatea acelor vremuri.
Mai mult, Saturn se găsește în triplicitatea Lunii, pe care o regăsim pe ultimul grad din Săgetător în casa a VIII-a, ceea ce poate însemna şi faptul că aceste călătorii au fost în atenția publicului deoarece au vizat câștigurile pentru intensificarea relațiilor financiare dintre țări, dar şi posibil pentru alte motive, ascunse, sau pentru simplul motiv ca monarhiile Europei, ca inițiatoare a lor, să dobândească mai multă putere.
Revenind la Venus, vedem cum ea, ca stăpâna casei a VI-a în casa a II-a, aduce în prim-plan creșterea bunăstării în rândul clasei muncitoare şi creează noi trenduri, care vor ajunge să domine societatea zilelor noastre, prin globalizare. Dar casa a VI-a într-o hartă mundană poate însemna şi navele maritime şi marinarii, navele de război, semn că în această eră, Venus devine zeița mărilor şi a oceanelor – trigonul pe semne de aer cu Neptun în Vărsător din casa a X-a subliniind şi mai mult acest fapt.
Cei opt ani care trec între cele două momente reprezintă perioade fecunde de procesare a ideilor noi şi a schimbărilor, în care are loc un progres al conștiinței cu privire la natura lumii.
Cea de-a doua hartă, cea din 1526, are Ascendentul în Scorpion simbolizând intensificarea luptelor pentru putere, dar şi al distrugerii. Observăm că Marte, stăpânul Ascendentului se află în casa a VIII-a împreună cu toate planetele din Gemeni: Venus, Soare, Jupiter şi Uranus.
Din punct de vedere al relațiilor financiare internaționale, această nouă hartă relevă faptul că mai toate categoriile sociale: clerul, monarhii, aristocrația, magistrații, autoritățile de toate felurile, inclusiv forțele armate, urmăreau puterea banilor.
Zodia Gemenilor aflată pe cuspida acestei case ne avertizează că jocurile financiare nu aveau transparență, scopul principal fiind obținerea profiturilor prin orice mijloace – Mercur nu realizează aspecte cu propria sa casă şi se află în Rac, o zodie de apă, rece şi umedă, cu o capacitate redusă de exteriorizare, în antiteză cu curiozitatea înnăscută şi versatilitatea asociată planetei Mercur. Cele cinci planete aglomerate în casa a VIII-a reprezintă relațiile financiare, atât de importante pentru activitățile casei a șaptea, cea a relațiilor internaționale.
Casa a opta poate semnifica şi interesul ridicat atât al populației, dar şi ai monarhilor vremii în dezvăluirea aspectelor ascunse ale realității. În special, aspectele practice legate de alchimie, magie şi astrologie au fost cele care au prezentat cel mai mare interes datorită puterii pe care o promiteau.
O revenire a teoriei esoterice din scrierile lui Platon şi a lui Pitagora coagulate într-o o nouă viziune a lumii, a ajuns în conștiința colectivă prin scrierile lui Marsilio Ficino (1433-1499) şi Pico della Mirandola (1463-1494).
Multe dintre manuscrisele timpului – cele mai multe poate încă nepublicate – detaliază studiul aprofundat al doctrinei hermetice, în care sunt dezvăluite secrete pentru influențarea planetelor şi a forțelor naturii. Venus devine zeița secretelor naturii, regina ocultismului şi a magiei naturale. Ea ne-a lăsat moștenire scrierile unor mari învățați, printre care Heinrich Cornelius Agrippa (1486-1535), Paracelsus (1493-1541), John Dee (1527-1609), Tycho Brahe (1546-1601) şi mulți alții.
Vedem cum această eră venusiană aduce o evoluție superioară a umanității, una care se continuă până în zilele noastre, pentru că, nu-i aşa… „ceea ce este jos este la fel cu ceea ce este sus; iar ceea ce este sus e la fel cu ceea ce este jos, pentru a împlini miracolul unui singur lucru” (Tabula de smarald).
ANCUȚA CATRINOIU,
Membră AAR
- Deși, primii muguri ai Revoluției științifice apar încă din timpul Renașterii timpurii (secolul al XV-lea), aceasta atinge apogeul în secolul al XVII-lea și se sfârșește, în Anglia, odată cu nașterea revoluției industriale, la sfârșitul secolului al XVIII-lea. ↩
- https://eclipse.gsfc.nasa.gov/transit/catalog/VenusCatalog.html ↩
- Aceste serii de tranzite sunt asemănătoare cu seria Saros pentru eclipsele solare și lunare. Ele se delimitează în funcție de perioada de 243 de ani şi de nodurile planetare ale lui Venus (punctele de-a lungul orbitei unei planete, în care traversează ecliptica fie de la sud la nord – nodul nord, fie de la nord la sud – nodul sud). ↩
- După Rhetorius din Egipt (secolul VI-VII e.n.), o planetă se află în Cazimi, dacă este la cel mult 1 grad distanță. Alți autori, precum Guido Bonatti (secolul XII-XII e.n.) consideră o planetă în Cazimi, dacă se află la cel mult 16 minute faţă Soarele. ↩
- Termeni egipteni. ↩
- Teoria cosmologică a lui Ptolemeu presupunea existența unui Univers în care Pământul este fix și imobil, în centrul unor sfere concentrice în rotație pe care se găsesc diversele planete ale Sistemului Solar. ↩
- Astronomul elenist Seleucus of Seleucia (n. 190 î.e.n.) a adoptat sistemul heliocentric al lui Aristarh din Samos, și, conform lui Plutarh, l-ar fi și demonstrat. ↩