Vocabular astrologic elenistic

FIGURA (gr. schēma): relația hexagonală (sextil), tetragonală (cuadratură), trigonală (trigon) sau diametrală (opoziție) ce se poate forma între zodii.

ASUMAREA UNEI FIGURI (gr. schēmatismos): când planetele ocupă zodii ce posedă oricare dintre relațiile figurale de mai sus (schēma); se presupune că acestea își asumă acea figură și adoptă o postură, respectiv o atitudine una față de cealaltă.

FIGURA DIN DREPTA (gr. dexios): figura presupune că o planetă să fie poziționată în partea din care cealaltă [planetă] a plecat; se formează în sensul invers al zodiilor.

FIGURA DIN STÂNGA (gr. euōnumos): figura presupune ca o planetă să fie poziționată în partea spre care cealaltă [planetă] călătorește; se formează în sensul zodiilor.

NECONECTAREA (gr. asundetos): când planetele ocupă zodii ce nu prezintă o relație.

AVERSIUNEA (gr. apostrophē): când planetele ocupă zodii ce nu sunt conectate printr-o relație figurală (schēma).

CO-PREZENȚA (gr. sumparousia): când planetele ocupă aceeași zodie; acestea sunt prezente împreună; co-prezența nu presupune asumarea unei figuri;

AFLUENȚA (gr. sunodos): când o planetă se apropie de o altă planetă, cea mai rapidă de cea mai lentă, între acestea fiind o distanță mai mare de 3 porțiuni¹, dar nu mai mare de 15 porțiuni; implică proximitatea corporală, un act premergător aderenței.

ADERENȚA (gr. kollēsis): când o planetă se apropie de o altă planetă, cea mai rapidă de cea mai lentă, între acestea fiind o distanță de 3 sau mai puține porțiuni. Aderența este un act al conjuncției sinodice.

TRANSPOZIȚIA (gr. parallagē): descrie comportamentul planetelor în jurul figurii diametrale (opoziției); cele două planete își schimbă pozițiile relative (de dreapta și stânga) una față de cealaltă. Transpoziția este un act al conjuncției diametrale (opoziției).

ASPECTUL I (gr. horaō; blepó): când două planete se alătură într-o figură (schēma) se presupune că acestea se văd reciproc. Această figură nu este condiționată de un interval de porțiuni și nu presupune perfectarea figurii; este o formă de ”contemplare”; observare pasivă; lipsesc detalii, totul ține de sfera aparenței; poate fi considerat un act premergător aspectului (opinie personală provizorie).

ASPECTUL II (gr. ephoraō; epiblepó): când două planete se alătură într-o figură (schēma). Această figură este condiționată de un interval de 3 sau mai puține porțiuni. Presupune o observare activă, directă, detaliată; planetele sunt angrenate într-un proces comun; prepoziția ”epi” este un semn de intensificare, mărginire și concluzionare a observației (opinie personală provizorie).

MĂRTURIA I (gr. marturie): când două planete și-au asumat o figură, iar aceasta devine perfectă (geometric exactă) înainte ca una dintre planete să părăsească zodia ocupată. Planetă retrogradă este privită întotdeauna ca planeta mai lentă în mișcare; nu este condiționată de intervalul dintre planete.

MĂRTURIA II (gr. epimarturie): când două planete și-au asumat o figură, iar această figură devine perfectă înainte ca una dintre planete să părăsească zodia ocupată; această figură este condiționată de un interval de 3 sau mai puține porțiuni; apare  aceeași prepoziție ”epi”, semn că avem de a face cu o intensificare a mărturiei (opinie personală).

CONJUNCȚIA FIGURALĂ (gr. sunaphē): când două planete sunt fie deja unite într-un punct sau se află la 3 porțiuni de a face acest lucru; nu este necesar ca figura să fie perfectă pentru a exista conjuncție figurală², dar este necesar ca aceasta să se perfecteze înainte ca una dintre planete să părăsească zodia ocupată (opinie personală).

DESPRINDEREA (gr. aporroia): descrie atât separarea de o conjuncție figurală (sunaphē), cât și de o conjuncție sinodică (kollēsis). Aici, planeta mai rapidă în mișcare este în curs de separare, dar separarea nu are loc imediat, ci într-un interval specific, probabil de 3 porțiuni (spre exemplu, Selena -13 porțiuni).

CUCERIREA (gr. kathuperterēsis): descrie actul planetei rapide în mișcare ce formează cele 3 conjuncții figurale posibile între figura diametrală și conjuncția sinodică. Acest termen mai este folosit și pentru relația de mărturie a unei planete cu o alta poziționată la 10 zodii distanță.

DECIMAREA (gr. epidekateia): nu este clar din texte, dar face referire la relația formată de o planetă cu o alta poziționată la 10 zodii distanță.

ÎNVECINAREA (gr. homoroēsis):
1) Când două planete se află într-o relație de aderență în cadrul aceluiași set de limite („termeni”);
2) Când două planete se uită una la cealaltă („aspect”) din seturi de limite conduse de aceeași planetă.

MERSUL ÎN GOL (gr. kenodromia): atunci când Selena nu este pe cale să se alăture niciunei planete într-un interval de 30 de porțiuni, fie că vorbim de o conjuncție figurală (sunaphē) sau de una sinodică (kollēsis).

ÎMPREJMUIREA (gr. emperisceza): atunci când o planetă este flancată de alte două planete (una pe fiecare parte), fără ca nicio altă planetă să arunce (interpună) o rază între acestea.

LOVIREA CU O RAZĂ (gr. actinobolia): descrie acțiunea planetei mai lentă în mișcare în orice conjuncție figurală. Lovirea cu o rază se produce în ambele direcții. Aceasta este interpretarea profesorului Robert Schmidt (există și alte opinii academice).

MALTRATAREA (gr. kakōsis): Există opt condiții de maltratare consemnate:
1) Când o planetă este lovită (actinobolia) de razele aruncate de malefice (plural)
2) Când o planetă este împrejmuită (emperisceza) de malefice (plural)
3) Când o planetă este angajată într-o conjuncție sinodică (kollēsis) sau figurală (sunaphē) de către o malefică
4) Când o planetă aderă (kollēsis) la o malefică
5) Când o planetă este cucerită (kathuperterēsis) de o malefică
6) Când o planetă este într-o figură diametrală (parallagē) cu o malefică
7) Când o planetă este în domiciliul condus (oikodektor) de o malefică
8) Când o planetă este în casa a 6-a sau a 12-a

În toate cazurile, maleficele trebuie să conducă afaceri nefavorabile (2,3,6,8,12) și să ocupe case nefavorabile nativului (2,3,6,8,12) pentru a vorbi cu adevărat despre maltratare (opinie personală).

Meritul pentru acest material îi revine profesorului Robert Schmidt din America. Ceea ce v-am prezentat este doar un fragment din doctrina aspectelor astrale. Toate explicațiile sunt provizorii, argumentele scriptice prezentând foarte mari obstacole.

MARIUS COJOC,
Membru AAR