Înstrăinarea în harta natală (partea I)

Preambul

Cu luminătorii în casa a 3-a și cu Venus, simbol al afecțiunii, conjunctă în harta mea natală cu Marte, ca stăpân de casă a 9-a, simbol deci al separării și îndepărtării, m-am confruntat adesea cu plecarea persoanelor dragi în străinătate, fie definitiv, fie pentru perioade lungi de timp. Nu demult am aflat că încă un om apropiat mie se va muta la celălalt capăt al lumii, așa că am decis să investighez astrologic subiectul în speranța că o explicație îmi va alina durerea. Nu s-a întâmplat așa, dar cel puțin mă alină gândul că reflecțiile mele pe marginea subiectului pot fi utile pasionaților de astrologie.

Ideile expuse în acest material aruncă o nouă – dar, de fapt, veche – lumină asupra unor noțiuni astrologice simple. Vom vedea ce spun textele vechi despre subiectul înstrăinării și ce vom găsi efectiv în hărțile celor care s-au îndepărtat de cei dragi, fie fizic, fie emoțional, cu voia lor sau fără.

Atrag atenția asupra faptului că am abordat subiectul prin prisma sistemului de case pe zodii întregi (Whole), dintre planete am luat în vizor doar cele vizibile cu ochiul liber, deci cele până la Saturn, iar aspectele dintre acestea le-am considerate pe baza relațiilor de la zodie la zodie.

Teritorii sau Case străine

Când investigăm tema călătoriilor, într-o hartă natală, obișnuim să supunem analizei axa caselor 3 – 9. Este util însă de știut că în tradiția astrologică apar referiri și la alte teritorii (case) când vine vorba de străinătate…

În baza celor studiate, am definit teritoriul străin în raport cu pivoții hărții¹, în special cu cel mai important dintre aceștia, Ascendentul. Acesta reprezintă punctul nostru de pornire în viață și ceea ce ne este cel mai aproape fizic: noi înșine. Astfel, numim teritoriu străin acea zonă a hărții care este îndepărtată de zodia Ascendentului² și/sau nu este conectată cu această zodie. Cu alte cuvinte, vorbim despre:

• casa opusă zodiei AS (C7). Planeta se află aici cel mai departe de AS;
• casa cadentă (C3, C6, C9, C12). Planeta ajunge, în mișcare diurnă (deci de la est – AS la vest – DS), într-o casă cadentă după ce se îndepărtează de unul din pivoții hărții (C1, C10, C7, C4);
• casa succedantă străină de AS (C2, C8). Planeta se îndreaptă spre pivot, dar nu este într-o zodie conectată (aspect major) cu zodia AS. Este deci într-o zodie străină de zodia AS.

Casa a 7-a o luăm în considerare în special dacă planeta care se află acolo are greutate în hartă (spre exemplu, este unul dintre luminători, Luna sau Soarele) sau are relevanță pentru subiectul investigat (spre exemplu este Marte – simbolul separării sau este stăpânul casei 3 / 9). Altfel, în tradiția astrologică, înstrăinarea, considerată a fi o condiție nefericită a individului, este pusă în legătură cu toate casele cadente și cu cele așa-zis rele, adică deconectate de la zodia Ascendentului.

Deoarece casele 3 și 9 (repet, văzute pe zodii întregi) sunt în relație de sextil respectiv trigon cu Ascendentul, călătoriile privite prin prisma acestora capătă, în general, o conotație fericită, dacă planetele aflate în aceste case și stăpânii lor nu spun altfel. În privința delimitării călătoriilor lungi, atribuite casei a 9-a, de cele scurte, atribuite casei a 3-a, aceasta a apărut abia în perioada medievală. Anticii greci considerau casele în axă, astfel că o planetă în casa a 3-a putea la fel de bine să descrie o călătorie îndelungată, în străinătate, ca și una amplasată în casa a 9-a. Diferența între o plecare pe distanță scurtă și una pe distanță lungă, în teritoriu familiar sau în afara acestuia, se făcea pe alte considerente, care țin de natura planetei, de natura zodiei în care se află planeta și de felul în care acesta este configurată cu celelalte astre.

Iar dacă despre o planetă în casa a 12-a putem gândi că aduce cu sine o posibilă înstrăinare (sub forma unui exil, de exemplu) nu la fel de repede facem o astfel de conexiune când vedem o planetă în celelalte case problematice, în casa a 6-a, a 8-a sau a 2-a. Astrologii antici însă așa gândeau și în sprijinul celor afirmate aduc, în continuare, câteva exemple din manualele astrologice vechi.

***

Notă: traducerea în română, după traducerile în engleză ale textelor vechi, îmi aparține și este aproximativă. Autorii sunt indicați între paranteze, după fiecare citat, iar operele le găsiți menționate la finalul articolului. Vă recomand să faceți abstracție de exprimările fataliste și să urmăriți ideea și construcția interpretării. Spre exemplu, veți observa că interpretarea ține cont de sectă³. Astfel, când o planetă nocturnă (Luna, Venus, Marte) se află într-o hartă diurnă⁴, într-una din casele pe care le discutăm aici, interpretarea capătă note sumbre. La fel pentru o planetă diurnă (Soare, Jupiter, Saturn) aflată în casele menționate, într-o hartă nocturnă⁵.

» Marte în casa a doua, în hartă diurnă, indică ”cele mai mari rele și nenorociri”, în special dacă este oriental⁶, ”pentru că-l va face [pe nativ] să se înstrăineze de părinții săi și de propria sa casă și să hoinărească mereu în ținuturi străine” (Firmicus Maternus). Dacă și Luna este angulară: ”aceștia ajung să fie abandonați și strâmtorați”. (Rhetorius)

» Mercur împreună cu Marte în casa a doua dau nativi ”abandonați [de părinți] și dacă sunt luați pentru a fi crescuți [de alții] vor deveni fugari din cine știe ce motiv; frecvent dau exilați, câteodată și captivi”. (Firmicus Maternus)

» ”Dacă Venus e prezentă în această casă [a doua], ca stăpână a Fortunei⁷ sau a Ascendentului, nativii își vor părăsi țara natală” (Rhetorius)

» Luna în casa a doua, în hartă diurnă, ”fie îi ucide [nativului] părinții, fie îl separă de părinți sau îi separă pe părinți printr-un divorț (…); alții care au Luna poziționată astfel sunt prinși în călătorii continue și eforturile lor sunt împărțite între mai multe locuri”. (Firmicus Maternus)

» Saturn în casa a 6-a – ”persoane ghinioniste, infame și eratice, care nu pot rămâne într-un singur loc.” (Firmicus Maternus). Dacă Saturn este stăpân al Fortunei sau al AS, nativul ”va fi un hoinar și o persoană ușor de lezat, și-și va părăsi cu durere pâmântul natal pentru a-și câștiga existența”. (VettiusValens). Dacă este împreună cu unul dintre luminători: ”vagabondaj și pierderi, și nativul își lasă lucrurile în urmă cu durere” (Rhetorius)

» Jupiter în casa a 6-a ”denotă cele mai mari rele, pentru că-i va face frecvent pe nativi să fie abandonați [de părinți], cu atât mai mult dacă, poziționat în casa a 6-a, este stăpânul zodiei în care se găsește Ascendentul sau Mijlocul Cerului, în special dacă nativitatea este nocturnă, și aspectează prin opoziție Soarele sau pe Saturn, sau pe Marte, și dacă astfel poziționat aspectează prin careu Luna descrescătoare, sau Luna descrescătoare este împreună cu el, în același semn.” (Firmicus Maternus)

» Marte în casa a 6-a indică ”răzvrătirea dușmanilor și pericole peste graniță” (Rhetorius)

» ”Stăpânul casei a 4-a în a 6-a sau stăpânul celei de a 8-a ori a 9-a [în casa a 6-a] produce hoinari care mor peste graniță” (Rhetorius)

» Saturn / Marte în casa a 8-a, ca stăpân al Fortunei: ”nativii vor fi hoinari; și dacă vor dobândi ceva, vor risipi”. (Vettius Valens). Fără contribuția lui Jupiter și Venus: ”face [nativii] să fie izgoniți.”(Rhetorius)

» ”Stăpânul casei a 4-a în a 8-a, [nativul] moare peste graniță. Stăpânul casei a 8-a produce același lucru când e cadent” (Rhetorius)

» Luna singură, în hartă diurnă, în casa a douăsprezecea și fără nicio planetă în Ascendent denotă ”pierderea proprietății personale, accidente groaznice și călătorii.” (Firmicus Maternus)

Desigur, acestea sunt interpretări izolate care, pentru a fi valide, trebuie să fie susținute și de alte configurații din harta natală.

***

Să vedem, în continuare, o idee și despre zodiile care au afinități cu străinătatea…

Zodiile și înstrăinarea

În Compendium-ul lui Rhetorius Egipteanul⁸, astrolog din sec. VI-VII e.n. care a reușit să compileze informații valoroase de la predecesorii săi, găsim referințe la zodii și străinătate atunci când interpretăm Ascendentul sau Luna în semne. Pe scurt, iată ce găsim la acest autor:

• FOC

→ Săgetător. Decanul 1: trăiesc în străinătate sau își încheie viața acolo. Decanul 2: trăiesc în străinătate, dar nu se pot stabili într-un singur loc. Decanul 3: primesc onoruri peste hotare.

→ Berbec. Decanul 1: pleacă cu succes și se întorc. Decanul 3: pleacă de tineri, din pricina aversiunii celorlalți, se întorc târziu și apoi pleacă din nou.

→ Leu. Decanul 3: serviciu în legătură cu străinătatea / diplomați.

• APĂ

→ Rac. Decanul 2: trăiesc în străinătate. Decanul 3: înstrăinați de familiile lor.

→ Scorpion. Decanul 1: hoinari. Decanul 2: trăiesc în străinătate. Decanul 3: abandonează rudele.

→ Pești. Decanul 2: trăiesc în străinătate.

• AER

→ Balanță. Decanul 1: hoinari. Decanul 3: serviciu în legătură cu străinătatea / diplomați.

→ Vărsător. Decanul 1: căsătorie fericită peste hotare.

• PĂMÂNT

→ Capricorn. Decanul 1: primesc onoruri peste hotare. Decanul 2: hoinăresc departe de casă. Decanul 3: renumiți, aclamați peste hotare.

Cu alte cuvinte, majoritatea zodiilor au porțiuni (decani) care accentuează predispoziția pentru hoinăreală atunci când găzduiesc elemente importante ale hărții, cum sunt Ascendentul sau Luna – care ambele au conotații materiale puternice, vorbesc despre fizicul individului și deci și despre amplasarea acestuia în spațiu.

Din distribuția de mai sus observăm că (1) zodiile de foc și cele de apă facilitează cel mai tare deplasarea nativului în străinătate și că (2) lipsesc cu desăvârșire zodiile Taur, Fecioară și Gemeni. Dintre acestea trei, două sunt zodii stăpânite de Mercur. Este util astfel să amintim aici că Mercur facilitează deplasarea și schimbul intracomunitar, vorbește deci despre comunitate / familiaritate (în schimb, Jupiter este cel care vorbește despre ceea ce este străin și devine apoi cunoscut).

***

Reținem până aici casele care fac referire la teritorii străine și zodiile care facilitează deplasarea spre aceste teritorii. În articolul următor vom vorbi despre elemente specifice acestui subiect – planete, părți / loturi și interacțiunea dintre ele – și vom urmări câteva studii de caz.

Citește și partea a II-a.

Surse bibliografice:
– Compendium – cap. 57 & Apendix 1, Rhetorius Egipteanul în traducerea lui James Holden
– Mathesis, Cartea a III-a, Firmicus Maternus în traducerea lui James Holden
– Antologia, Cartea a II-a – cap. 9 și 11,Vettius Valens în traducerea lui Robert Schmidt
Vezi și sinteza din Four Evil Houses, James Holden, Journal of Research of the A.F.A., vol. 11, 1999.

DIANA SPINEAN,
Redactor-șef & Președinte AAR