Despre stelele fixe
AUTOR: LUCIA BELLIZIA
Lucia Bellizia a absolvit Limbi Clasice și are studii masterale în Filologie, Literatură și Istoria antichității. A aprofundat studiul limbii latine și al limbii grece vechi și, de asemenea, a studiat franceza și germana. Este membră fondatoare și președintă a Asociației Culturale Apotélesma, Asociație culturală care s-a înființat pe data de 6 mai 2008 la Genova la inițiativa câtorva cercetători dornici să studieze istoria și metodele astrologice, să aprofundeze cunoașterea trecutului pe care astrologia îl împărtășește cu astronomia și, în același timp, să combată modul superficial de a folosi astrologia în zilele noastre, speculațiile comerciale și înșelătoria al căror obiect a ajuns, din păcate, această disciplină.
Lucia Bellizia a început să studieze astrologia din 1984, dar abia din 2002, după ce a explorat și cunoscut diferite curente astrologice moderne, s-a decis să aprofundeze și să cultive în mod exclusiv Astrologia Antică.
Mai multe la www.apotelesma.it și (în română) la http://www.aar.org.ro/evenimente/congresul-aar/.
Lucia este invitata de onoare a AAR la ediția a 13-a a Congresului de astrologie, din 6-8 octombrie 2017, unde va susține un workshop despre stelele fixe.
În astrologia modernă, nu se mai folosesc, practic, aproape deloc stelele pe care grecii le numeau ἀπλανεῖς, nerătăcitoare, adică lipsite (ἀ) de mișcare (πλανάω, a rătăci), acestea fiind foarte clar diferențiate de stelele care au mișcare proprie și care sunt denumite printr-o etimologie analoagă planete, sau rătăcitoare.
În schimb, în Antichitate, folosirea stelelor fixe era considerată foarte importantă în analiza hărților astrale, atât în astrologia mondială (mundană), cât și în cea natală. Astrologia mondială (καθολική universală) e acea parte a astrologiei care se ocupa de evenimentele ce se produc la nivel global și nu la nivelul individului, evenimente de masă care privesc orașe întregi sau țări, popoare, cum ar fi: previziuni meteorologice, dar și cutremure, inundații, recolte, războaie etc.
Astro-meteorologia, în special, a fost catalogată multă vreme ca fiind o sub-ramură a astrologiei. Acest gen de previziune, apărut pentru prima data în Mesopotamia și care în Grecia reprezenta cea mai veche formă de astrologie, și care se folosea doar de semnele și gradele zodiacale, era considerată o ramură aparte, diferită, din cauza faptului că nu lua în considerare mișcarea planetelor. Ptolemeu însă era de altă părere, fiind convins că nu doar stelele fixe influențau schimbările vremii în lumea sub-lunara (Terra), ci și Luna împreună cu celelalte planete. În afară de tratatul Apariția și fazele stelelor fixe, Ptolemeu mai descrie bazele fundamentale ale astro-meteorologiei în a doua carte din opera lui cu caracter astrologic, Tetrabiblos: în capitolul X descrie cum putem prognoza vremea din anotimpul care va urma analizând sizigia care precedă momentul intrării Soarelui în cele 4 semne cardinale; în capitolul XI ne vorbește despre natura părților semnelor zodiacale în raport cu generarea vremii; în capitolul XIII ne sugerează că, pentru a putea prognoza vremea, trebuie să observăm fenomenele atmosferice, precum răsăritul și apusul Soarelui, al Lunii, al stelelor, nebuloaselor, cât și apariția stelelor căzătoare și a meteoriților, etc.
În ceea ce privește folosirea stelelor fixe în analiza hărții natale, astrologii antici au consemnat cazul nativilor faimoși sau foarte bogați la care nici Luminătorii – Soarele sau Luna –, nici planetele benefice nu se regăseau în case angulare, ba mai mult, erau în case cadente; nu s-ar fi putut explica succesul acestora dacă nu s-ar fi observat că anumite stele deosebit de luminoase se găseau în punctele angulare ale temei sau erau în conjuncție cu Luna. În Tetrabiblos Ptolemeu le dedică stelelor fixe un capitol întreg, al IX-lea din prima carte; în acest capitol le atribuie stelelor fixe o natură planetară, care poate să fie specifică unei planete sau unei combinații de două planete. De exemplu: „Stelele care se află în zona capului Berbecului au calități asemănătoare cu cele ale planetelor Marte și Saturn, luate împreună” ; „Cele aflate în Constelația Capricornului și situate în coarnele Capricornului au efecte asemănătoare cu cele ale lui Venus și, parțial, ale lui Marte”; ”Cele situate în Boarul au efectele similare cu cele ale lui Mercur și Saturn, iar Steaua luminoasă de culoare roșiatică numită Arcturus are natura asemănătoare cu cea a lui Jupiter și Marte” ș.a.m.d.
Aceasta ne arată că, dacă stelele fixe au o natură planetară, influența și efectele lor sunt aceleași cu cele ale planetelor cu care sunt asociate. Ptolemeu scrie în capitolul opt, cartea a doua din Tetrabiblos: „De fiecare dată când vorbim în general de un anumit temperament al uneia dintre cele cinci stele rătăcitoare, trebuie să se înțeleagă că ne referim la tot ceea ce are un efect similar, fie că este vorba despre planeta însăși, în propria ei constituție, fie că e vorba despre una dintre stelele fixe […]”: asemănarea rezultă deci din împărtășirea efectului acelorași însușiri eficiente, care poate genera calitatea de cald sau frig, umed sau uscat. Stelele fixe exercită deci, atunci când se află în unghiuri sau când sunt conjuncte cu o planetă, mai ales cu Luna, o influență asupra naturii sufletești, asupra onorurilor, asupra corpului sau averilor; apoi, dincolo de natura planetelor cu care sunt asociate, acționează și cu o trăsătură specifică lor, care este cea de a provoca efecte neprevăzute și rapide, neașteptate și de mare importanță, atât pozitive cat și negative.
Așa cum scrie în aforismul 29 din Centiloquium-ul pseudo-ptolemaic: „Stelele fixe generează evenimente norocoase neașteptate și extraordinare, dar de cele mai multe ori se ajunge la nefericire, exceptând situațiile în care planetele le susțin succesul”.
În cadrul Congresului AAR 2017, conferențiara va vorbi despre natura planetară, despre configurarea și efectele stelelor fixe și, în mod particular, despre interpretarea acestora în tema natală. În încheiere se vor da și exemple.
Traducere din italiană în română: Gabriela BONTEA și Adrian COTORA