Aventura cunoaşterii de la micro la macro Cosmos
de Monica Toma
„Omule, cunoaşte-te pe tine însuţi şi vei cunoaşte Universul şi Zeii!” spune o maximă înscrisă pe templul lui Apollo din Delphi…
De-a lungul timpului, omul şi-a pus întrebări în legătură cu statutul său raportat la Univers. Avem acces la fiinţa noastră reală, ştim adevărul despre noi? Se reflectă acest adevăr în viaţa noastră? Mai mult ca oricând până acum, vrem să aflăm care ne este sensul existenţei aici, pe Pământ. Pentru a răspunde la aceste întrebări, trebuie să avem în vedere posibilităţile noastre de cunoaştere, care evident influenţează percepţia despre lume.
În esenţă, există două moduri de cunoaştere şi percepere a realităţii: unul raţional/logic şi altul intuitiv. Primul este al ştiinţei şi al unei lumii concrete şi fragmentare, care s-a impus prin toate ştiinţele exacte clasice, de la Aristotel şi Newton încoace, o lume pe care mulţi oameni încă o percep ca fiind singura reală, determinată de cauze obiective, într-un spaţiu şi timp ce au un caracter absolut. Însă, dincolo de această cunoaştere, există dimensiuni pe care nu le putem distinge prin raţiune şi simţurile noastre obişnuite. Este vorba despre o lume simbolică, a revelaţiei, în care fiecare parte este conectată cu toate celelalte din Univers, motiv pentru care o acţiune exercitată asupra uneia din părţi se reflectă asupra tuturor. Astfel, noi existăm ca determinare proprie şi, în acelaşi timp, a celorlalţi.
Pentru multă vreme s-a crezut că astrologia descrie omul şi că evenimentele din viaţa acestuia sunt condiţionate de poziţia planetelor şi a altor corpuri cereşti pe bolta cerească. Auzim, încă, predicţii care nu au nicio legătură cu această cunoaştere ancestrală, când omul privea stelele pentru a-şi înţelege mai bine tendinţele propriei fiinţe. Graţie astrologiei umaniste, putem înţelege astăzi că astrele descriu într-o mod simbolic “zestrea” pe care am primit-o la naştere: calităţi, tendinţe, potenţial latent etc. Toţi venim pe lume dotaţi cu o vocaţie, cu o disponibilitate pentru ceva, însă chemarea, voinţa, pasiunea, mulţumirea sufletească nu pot veni dacă rătăcim pe drumuri străine de noi. Fiecare din noi trebuie să ne găsim drumul cu inima.
Din această perspectivă, astrologia joacă un rol foarte important în stimularea procesului de autocunoaştere şi evoluţie personală. Ea funcţionează mai bine ca instrument de diagnoză şi prevenţie, decât de predicţie. Fiecare planetă este expresia unei laturi din noi înşine. Însă ceea ce suntem în fiecare moment al vieţii depinde de sensul pe care îl dăm poveştilor de viaţă pe care le trăim, care se poate schimba pe măsură ce noi înşine ne schimbăm. Cu toţii avem lecţii de învăţat, domenii existenţiale care necesită o atenţie sporită, simbolizate fie de Saturn, Nodul Sud sau alte elemente astrologice. Configuraţiile celeste nu determină realităţi umane, ci le reflectă. Sunt un fel de oglindă cosmică a propriei noastre fiinţe, în care ne vedem, de fapt, pe noi înşine. Aşa încât, pentru a putea gestiona corect evenimentele din viaţa noastră, e necesar să înţelegem şi să controlăm propriile stări interioare.
În momentul când ne aflăm sub influenţa unui tranzit major, în loc să punem problema la modul determinist de tipul “ce-o să ne aducă astrele pe viitor?”, mai util ar fi să înţelegem ce parte a conştiinţei noastre activează ele şi ce putem face, astfel încât să revelăm cât mai mult din potenţialul nostru creator. Aceasta deoarece astrologia “lucrează” simbolic, conform conceptului hermetic străvechi: „Ceea ce este sus este ca şi ceea ce este jos; Ceea ce este jos este ca şi ceea ce este sus” (Legea Corespondenței). Vibraţia acestei idei se regăseşte peste tot în Univers, la toate nivelurile de existenţă: material, mental, spiritual. Lumea intangibilă se află într-o relaţie sincronistică cu lumea tangibilă, fizică. Conştiinţa individuală este inseparabilă de conştiinţa Universului, din care facem parte.
Desigur, planetele, semnele zodiacale etc. au caracteristici generale care sunt active în fiecare din noi, însă la un nivel mai profund, fiecare simbol astrologic are o semnificaţie foarte personală, precum imaginile din vise. Iar harta natală reprezintă această relaţie personală pe care o avem cu simbolurile astrologice. Ca şi în vise, unde dacă le studiem pe o perioadă mai mare de timp putem dezvolta propriul nostru lexicon de simboluri, în astrologie avem propria relaţie cu diferitele principii arhetipale. De pildă, dacă ne simţim în siguranţă şi confortabili cu emoţiile intense, atunci acomodarea la vibraţia şi condiţiile specifice unui tranzit plutonian se face mai uşor. Dacă însă avem probleme cu gestionarea emoţiilor, a intimităţii, încrederii (în noi sau ceilalţi), atunci un tranzit plutonian poate fi resimţit mai acut, chiar dureros. Însă, oricum ar fi, ne impulsionează să ieşim din noi şi să luăm atitudine.
De patru ani încoace suntem martorii unor schimbări majore la nivel planetar, odată cu ingresul planetelor “grele”: a lui Pluto în Capricorn din 2008, anunţând demolarea structurilor şi conceptelor învechite, la toate nivelele, a lui Uranus în Berbec din 2011, provocându-ne să ne manifestăm aşa cum suntem, să ne susţinem plini de curaj cauzele în care credem şi, nu în ultimul rând, a lui Neptun în Peşti (2011/2012) care trezeşte în noi conştiinţa, empatia şi compasiunea, îndemnându-ne să acordăm mai multă atenţie sufletului nostru şi al celorlalţi. Într-un fel sau altul, toţi am intrat în rezonanţă cu energiile acestor planete transpersonale, iar mai acut le simt cei care au, în harta lor natală, pe Uranus, Neptun şi Pluto puternic evidenţiate (în poziţie angulară sau în aspecte dinamice cu planete personale). Aceasta se aplică şi celor cărora Uranus, Neptun şi Pluto în tranzit le activează planete sau case importante ale astrogramei.
Cum spuneam, totul este energie şi conectat la tot şi acest lucru vedem că se reflectă în multe domenii ale vieţii. Absolut totul creează rezonanţă: felul în care gândim, sentimentele şi convingerile noastre, atitudinea faţă de ceilalţi şi faţă de viaţă în general, persoanele lângă care convieţuim, stilul de alimentaţie, muzica pe care o ascultăm, emisiunile la care ne uităm etc. Iar toate acestea produc consecinţe, după principiul “ceea ce se aseamănă, se adună”. Constatăm, din păcate, că relaţiile noastre interumane, cu natura sunt încă grevate de agresivitate şi distrugere. Putem schimba această imagine a realităţii în favoarea noastră, însă pentru asta este necesar să restabilim contactul cu valorile umane şi cu nucleul vieţii noastre psihice. Să ne asumăm rolul de creatori ai propriei realităţi şi responsabilitatea pentru ceea ce aducem în creație. Noi scriem viitorul, clipă de clipă, iar astrele sunt ghizii noştri cosmici înspre uniunea Omului cu Universul.
Bibliografie:
Astrologia, psihologia şi cele patru elemente, Stephen Arroyo
Inteligenţa materiei, Dumitru Constantin Dulcan
*Articolul face parte din numarul aniversar „Astrele – 10 ani”: http://10ani.astrele.ro/