Psihoterapeuți la astrolog: Melanie Klein

de ANDREEA TALMAZAN
Melanie Klein, născută la data de 30 martie 1882 la Viena, Austria. Ora necunoscută.
Melanie Klein este una dintre cele mai proeminente figuri ale începuturilor psihanalizei. Născută Reizes, într-o familie de evrei ortodocși, a fost cel de al patrulea și ultimul copil al doctorului Moriz Reizes și al frumoasei și inteligentei sale soții, Libussa. Însă relația cu mama sa, mult prea posesivă, i-a afectat tinerei Melanie încrederea în sine.
Melanie s-a căsătorit la 21 de ani cu un industriaș, Arthur Klein, cu care a avut trei copii. În 1910, familia se mută împreună cu familia la Budapesta unde, din cauza nefericirii pe care o trăia în căsnicie și a unei depresii postpartum insuficient tratate, Melanie începe o analiză personală cu Sandor Ferenczi, unul dintre discipolii și apropiații lui Sigmund Freud. În același timp, începe să studieze psihanaliza pe care a considerat-o ca fiind ceea ce a salvat-o de la o viață de nefericire. Ca și în cazul altor psihanaliști ai vremii, lectura Interpretării viselor a lui Freud i-a schimbat perspectiva despre minte, suflet și spirit, iar aceasta i-a oferit un nou sens vieții.
Încurajată de analistul ei, Melanie Klein începe să studieze psihanaliza practică prin observarea propriilor copii. La acea vreme, exista foarte puțină literatură științifică și puține studii despre dezvoltarea copiilor, ceea ce a transformat-o într-o pionieră. A început să scrie lucrări de psihanaliză a copiilor, iar activitatea ei a fost remarcată de un alt discipol al lui Freud, Karl Abraham, care a invitat-o la Berlin și cu care a avut o a doua analiză personală. În 1926, ajunge în Anglia la invitația biografului lui Freud, Ernest Jones, care i-a propus să îi analizeze copiii. Aici, Melanie Klein se alătură asociației britanice de psihanaliză, asociație în interiorul căreia are loc o schismă după ce Anna Freud ajunge în Anglia unde își desfășoară la rândul ei activitatea de psihanalist, lucrând tot cu copii.
Melanie Klein a început activitatea de psihanalist prin a observa modul în care se jucau copiii. Indiferent că se jucau cu păpuși, cu alte jucării, cu plastilină, cu creioane colorate și cu hârtie, jocul copiilor avea o semnificație. Klein considera că modul în care aceștia se joacă poate fi interpretat în același mod în care sunt interpretate visele ori asociațiile libere ale adulților. Ea a dezvoltat astfel tehnica jocului ca formă de interpretare, care a stat ulterior la baza dezvoltării psihoterapiei prin joc.
În munca ei, Melanie Klein a vrut să meargă mai departe pe drumul teoretic despre mintea inconștientă deschis de Freud, păstrând conceptele pe care el le formulase ca instrumente tehnice și conceptuale. Dar ea a observat că stadiile de dezvoltare definite de Freud nu corespund cu realitatea copiilor. Este important să menționăm aici că Sigmund Freud a avut acces la dezvoltarea infantilă doar prin munca lui cu pacienții adulți. Astfel, în teoria freudiană, complexul lui Oedip apare la vârstă de 5-6 ani, iar instanțele psihice (Id, Eu și Supraeu) apar mai târziu, în urma interacțiunilor pe care copilul le are cu mediul, cu părinții.
Melanie Klein a afirmat, însă, că prezența complexului lui Oedip, precum și cea a Supraeului, sunt remarcate încă de la naștere. Fantasmele din mintea bebelușului sunt prezente încă de la naștere și sunt active, formează și modelează inconștientului infantului.
Fără a face un articol despre psihanaliza kleiniană – intenția fiind de a identifica în harta natală a psihanalistei ce elemente pot fi asociate cu direcția teoretică a cărei deschizătoare de drumuri a fost –, este important să menționăm că de numele și de activitatea Melaniei Klein se leagă câteva concepte foarte importante ale domeniului. Este vorba despre poziția schizoid-paranoidă și anxietatea paranoidă care îi este atașată, poziția depresivă și anxietatea depresivă care îi este atașată, precum și descrierea fantasmelor inconștiente de agresivitate, ură, invidie sau lăcomie. În baza contribuțiilor ei teoretice, s-a dezvoltat o direcție teoretică și practică în psihanaliză care este cunoscută în prezent ca „Școala relațiilor cu obiectul”. Aceasta are la bază observațiile pe care Melanie Klein le-a făcut și lucrările pe care le-a scris despre relația dintre mamă și bebeluș, despre cum aceștia interacționează și au nevoie unul de celălalt.

Acum, se ne uităm spre harta solară a Melaniei Klein. Avem Soare și Venus în Berbec, Luna în Leu, Marte în Rac, un senzațional stellium în Taur – format din Saturn, Neptun, Chiron, Jupiter, Pluton – precum și o opoziție între cele două planete ale comunicării și mentalului, Mercur și Uranus retrograd, pe axa sănătății și a sacrificiului Pești-Fecioară.
Soarele din Berbec în cuadratură cu Marte din Rac ar putea arăta cauza depresiei pe care Melanie Klein a trăit-o după sarcini. Pentru o tânără femeie cu o energie atât de puternică și de intensă (Venus în Berbec), căsătoria și nașterea copiilor par să fi fost resimțite constrângătoare. La acea vreme, depresia postpartum nu exista conceptualizată, dar era des întâlnită în special în rândurile burgheziei. În același timp, după dezvoltarea psihanalizei, energia Berbecului a fost utilă în explorarea noilor orizonturi ale minții și ale psihicului uman. A avut curajul de a explora ceva nou, de a porni pe un drum al cunoașterii care era puțin rezervat femeilor la acea vreme. Norocul a stat în susținerea unui nativ Rac, Sandor Ferenczi, care a văzut în Melanie Klein potențialul analitic și de explorare și a încurajat-o să pornească pe acest drum.
Luna în Leu de unde trasează un trigon la Venus din Berbec are două direcții în care își manifestă energiile. Pe de o parte, este natura de mamă pasională, implicată în relațiile cu copiii ei. Pe de altă parte, indică o creativitate extraordinară, pasiunea și înclinația către joc și joacă. Energiile lunare pot fi interpretate ca fiind „responsabile” pentru energia și hotărârea pe care Melanie Klein le-a manifestat în activitatea ei psihanalitică cu copiii, precum și în extraordinara capacitate de a crea noi concepte și noi direcții într-un domeniu nou cum era psihanaliza la acea vreme. Sigur, de partea de concepte și de teorii vor fi responsabili și Mercur și Uranus, dar despre ei vorbim puțin mai târziu.
De ce a ales Melanie Klein să se axeze pe observarea jocului copiilor, să lucreze cu copiii și să dezvolte acest domeniu al psihanalizei infantile? Răspunsul îl găsim nu doar în Luna în Leu, ci mai ales în stelliumul din Taur, o zodie de pământ, a cărei caracteristică este dimensiunea ludică a vieții. Avem aici Saturn (părintele, legiuitorul), Neptun (guvernatorul fantasmelor inconștiente), Chiron (vindecătorul rănit), Jupiter (guvernatorul poveștilor, al sintezei și al voioșiei; și al copiilor) și Pluton (guvernatorul inconștientului). Înțelegând semnificațiile acestora ne putem explica cu ușurință interesul Melaniei Klein pentru copii și jocurile lor. Fiecare dintre aceste planete pot fi interpretate ca obiecte ale psihicului, obiecte prin care pulsiunile inconștiente își găsesc descărcarea. Avem părintele bun sau rău, în funcție de cum răspunde el nevoilor copilului, avem fantasmele inconștiente de posesie, de invidie, de lăcomie, dar și modul în care acestea pot aduce cu sine o eliberare și o vindecare. Avem recunoștința pe care Jupiter o oferă ca lecție spirituală. Și avem conținuturile pulsionale ale Id-ului (inconștientului pulsional) desemnate de Pluton.
Toate caracteristicile Taurului, de la posesivitate și invidie, se regăsesc teoretizate în contribuțiile pe care Melanie Klein le-a adus psihanalizei. Și nu doar că sunt teoretizate, ci sunt foarte frumos ilustrate de vignete clinice cu copiii cu care a lucrat cât timp a fost în activitate. Taurul și Leul sunt zodii pentru care senzorialitatea și jocul sunt foarte importante. Iar copiii au fost, sunt și vor continua să fie ființele pentru care jocul și senzorialitatea vor avea cele mai importante semnificații. Prin joc se modelează personalități și caractere. Prin senzorialitate se cunoaște și se recunoaște lumea, se creează relații și se definesc plăcerile și neplăcerile.
Ajungem acum la opoziția Mercur (Pești) – Uranus retrograd (Fecioară). În cazul Melaniei Klein, putem interpreta că Mercur în Pești (în exil) a avut o contribuție extraordinară în identificarea celor mai „primitive” fantasme umane și formularea lor și introducerea lor într-un sistem coerent de teoriidespre mintea umană inconștientă. De altfel, sextilul care îl leagă pe Mercur de Neptun este semnul că fantasmele inconștiente ale bebelușilor și copiilor mici sunt cele care stau în spatele modului în care copiii se joacă, și semn că Melanie Klein a avut o bună intuiție când a spus că jocul copiilor poate fi interpretat precum visele și asocierea liberă a adulților. Rolul pe care îl dau copiii obiectelor cu care se joacă, ordinea activităților pe care aceștia o adoptă, toate au un sens care poate fi interpretat.
I s-a reproșat Melaniei Klein și kleinienilor în general că interpretările lor sunt prea abrupte, prea agresive, că se duc în zone în care pacienții nu pot ajunge sau le este greu să înțeleagă. Și, privind din perspectiva structurilor nevrotice, aceste reproșuri pot avea sens. Însă, din perspectiva unei lumi interioare bazate în special pe fantasme, interpretările kleiniene, care aduc simțul realității brutal în lumea copiilor, poate fi modalitatea prin care se oferă stabilitate și coerență, precum și o modalitate de a pune într-un tot sentimentele puternice contrare, precum cele de ură și de iubire, de agresivitate și de blândețe și tandrețe.
Opoziția Mercur-Uranus retrograd o putem interpreta ca fiind cea care a stat la baza formulării teoriei legate de cele două stadii ale dezvoltării psihice, cea schizo-paranoidă și cea depresivă. Mercur, am explicat deja că se află în zodia lui de exil, unde nu se simte comod și unde mintea îi este încețoșată în lipsa unor ancore concrete. Uranus în Fecioară este ca injecțiile pe care nu vrei să le faci și care îți sunt făcute cu forța. Le urăști pentru că îți provoacă o durere cumplită (mă gândesc la Moldaminul pe care îl făceam în copilărie), dar știi (sau măcar încerci să accepți) că sunt aducătoare de sănătate. Energia uraniană este cea care aduce cu sine intuiția că dincolo de durerea depresiei este capacitatea de a umple un gol cu o experiență nouă, bună, hrănitoare. Sau este acea energie care poate aduce lumină acolo unde emoțiile cele mai puternice sunt acelea care creează sentimente de teamă: de a fi distrus sau de a distruge. De a fi distrus de ceva mai puternic decât tine sau de a distruge ceea ce îți face bine.
Un ultim comentariu referitor la poziția Axei Dragonului, cu Nodul Sud în Gemeni (de altfel, singurul aspect într-o zodie de Aer în astrograma Melaniei Klein) și Nodul Nord în Săgetător. Această poziționare a Nodurilor Lunare, alături de extraordinarul suport pe care Mercur îl primește de la tripleta fondatoare din Taur (Saturn-Neptun-Jupiter), explică această capacitate pe care Melanie Klein a avut-o de a transforma jocul copiilor (sau mintea copiilor) într-o teorie științifică. Și, mai mult decât atât, faptul că și-a împlinit viața devenind o figură marcantă a psihanalizei și fondatoare (fără să vrea) a unui curent în psihanaliză.

ANDREEA TALMAZAN,
simpatizant AAR, redactor Astrele
Articole scrise de Andreea

Rămâi conectat cu ”Astrele”!
Te abonezi gratuit și te anunțăm când publicăm o nouă ediție a revistei, articole și știri din comunitatea noastră. Te ținem la curent cu evenimentele organizate de AAR, precum și cu cele organizate independent de astrologii și partenerii noștri.















