Imagini arhetipale astrologice regăsite în însemne naționale

Cunoașterea ciclurilor solare, lunare și ale altor corpuri cerești – planete, comete – a fost timp de câteva milenii o necesitate pentru buna funcționare a societății și evitarea unor nenorociri: inundații, secetă, chiar războaie. În China antică, cunoașterea astrologică era considerată de o asemenea importanță, încât “căderea primei dinastii, Hia, a fost pusă pe seama eșecului astrologilor imperiali în a prevedea o eclipsă” (Dane Rudhiar). Ca o paranteză, să ne imaginăm ce responsabilități trebuie să fi avut astrologii în epoca respectivă…

Dacă, în spațiul european, astrologia a supraviețuit cu dificultate Evului Mediu timpuriu, reușind abia în perioada Renașterii să-și găsească un rol social, înflorind la curțile unor principi luminați, în spațiul asiatic astrologia nu a pierdut niciodată ascendentul pe care îl avusese inițial asupra oamenilor. Acesta poate fi unul dintre motivele pentru care elemente ca Luminătorii, stelele (noi am zice ”stelele fixe”) și arhetipuri animale ale unor semne zodiacale au fost asociate cu însemnele oficiale ale unor state, cetăți, chiar națiuni, preponderent în Asia.

Soarele, izvor al luminii și al vieții, simbol al învierii și al nemuririi, “Ochiul Lumii”, este emblema Japoniei și chiar numele țării, “Nihon”/ “Nippon” se traduce prin “Soarele care răsare”, deci Țara Soarelui Răsare. Conform istoricilor, primul steag cu tema soarelui a fost folosit în anul 701 e.n.

În tradiția japoneză, ca în majoritatea tradițiilor orientale, Soarele este principiul feminin, care generează și hrănește, în timp ce Luna reprezintă principiul masculin.

Alte țări al căror drapel au Soarele inscripționat sunt Taiwan (Republica Chineză Taiwan), Bangladesh, republica Kazahstan… Nu pot să nu menționez motivul solar de pe interesantul drapel al Tibetului (deși acest teritoriu ocupat de chinezi nu este recunoscut oficial ca stat independent).

Luna, principiul masculin în Jyotish și în alte tradiții din spațiul asiatic, se află pe steagurile multor țări: Turcia, Azerbaidjan, Pakistan, Uzbekistan, Mongolia, Singapore, Malaezia. De fapt, este vorba de “Cornul Lunii”, de semilună. În ipostaza ei crescătoare, Luna exprimă ideea de expansiune, evoluție, tendință spre împlinire – împlinirea voinței divinității.

Steaua care apare de multe ori împreună cu Luna în faza ei crescătoare este, la popoarele turco-tătare, Steaua Polară, care “fixează cortul ceresc”, are rolul de centru al cosmosului, și în jurul căreia se rotește firmamentul.

Vorbind de stele, nu putem ocoli steaua cu șase colțuri, “pecetea lui Solomon” sau “steaua lui David” – emblemă a iudaismului. Hexagrama este un semn sacru, simbolizează legătura dintre pământ și cer, armonia contrariilor și ordinea cosmică.

Simbolul yin-yang, specific tradiției taoiste, preluat și de astrologia occidentală, apare pe steagul de stat al Coreei (de Sud, evident).

În însemne oficiale (steag, stemă, emblemă, blazon) se regăsesc și animale – arhetip al unor Semne zodiacale. Originea acestor simboluri poate fi asociată atât cu credințe ancestrale totemice cât și cu elemente de astrologie. Caracteristicile animalului reprezentativ confereau un rol de protecție sau de inspirație pentru comunitatea respectivă. De regulă, această comunitate era un oraș, o cetate, o categorie profesională sau, pur și simplu, un clan, o familie foarte influentă într-o anumită societate, de regulă pentru o perioadă îndelungată de timp. În epoca modernă, acest gen de simboluri și-au mai pierdut din relevanță, fiind utilizate mai mult în virtutea tradiției …

Iată emblema orașului Torino:

Leul este prezent, ca și acvila, pe foarte multe însemne oficiale.

Pe stema Regatului Unit al Marii Britanii, leul apare alături de un animal mitologic, inorogul:

Leul înaripat, pe stema orașului Veneția și a regiunii Veneto:

Leul apare și pe drapelul flamand (”Leul Flandrei”) și pe cel al Macedoniei:

Vulturul sau acvila, asociat zodiei Scorpion, era emblema Imperiului Roman, motiv pentru care a fost preluat pe foarte multe steme, inclusiv ale unor națiuni moderne. Germania – iată stema ei aici -, Polonia, Austria, Rusia, Serbia, Muntenegru, Albania, au inscripționat vulturul pe însemnele lor statale.

Elementele constitutive ale stemei României sunt: vulturul de aur, ca element central, cu însemnele celor patru mari provincii: vulturul – pentru Țara Românească, bourul – pentru Moldova, podul cu două arce – pentru Banat, și (din nou) vulturul cu cele 7 turnuri crenelate – pentru Transilvania.

Taurul, Leul și Vulturul sunt arhetipuri ale puterii, măreției și forței de a rezista și de a depăși dificultățile. Acesta este motivul pentru care au devenit simboluri ale unor entități colective, fie ele cetăți fie națiuni (indiferent de existența animalului ca atare în zona geografică respectivă). Forța arhetipurilor derivă din universalitatea lor, și acest lucru este caracteristic tuturor simbolurilor astrologice. Faptul că, în istorie, o bună parte dintre arhetipurile astrologice au fost asociate unor însemne oficiale, de orice fel, demonstrează impactul pe care ele îl au asupra colectivităților, capacitatea lor nu doar de a reflecta realitatea ci și de a o influența, de a o modela în sensul dorit.

VALERIA GRĂDINARU,
membră AAR, redactor Astrele

Despre Valeria

Share

Cookie-urile ne ajuta sa ne furnizam serviciile. Prin utilizarea serviciilor noastre si navigarea prin acest site va exprimati acordul cu privire la utilizarea cookie-urilor. Detalii

Cookie-urile ne ajuta sa ne furnizam serviciile. Prin utilizarea serviciilor noastre si navigarea prin acest site va exprimati acordul cu privire la utilizarea cookie-urilor.

Close