A îndrăzni
Nicicând viața nu-i mai vulnerabilă ca la început de primăvară, când orice mugure-i pasibil de a fi răpus dintr-un capriciu al vremii, orice firișor de iarbă curmat prematur de gurile înfometatelor rumegătoare, orice floricică strivită de-o cizmă rătăcitoare… Dar ce-ar mai fi viața de pomii muguri n-ar îndrăzni să dea?
***
Îți trebuie curaj de vrei să întruchipezi primul semn al zodiacului. Să te prezinți în linia întâi și să fii atât de expus! Să te avânți în luptă asumându-ți riscul de a fi rănit, mutilat, fără vreo garanție că vei câștiga, dar cu certitudinea inexplicabilă că moartea așteaptă, de fapt, în tranșee… Privim Berbecul și vedem curajul, dar ce e cu adevărat curajul dacă nu acceptarea propriei vulnerabilități?1
Cel care întrupează Berbecul și este în deplinătatea facultăților sale emoționale, nu se anesteziază împotriva unor emoții umane ca frica sau rușinea, ci se simte chemat, poate mai puternic decât alții, să le gestioneze, oferind lumii un exemplu de autentic curaj. Un Berbec funcțional îndrăznește conștient de riscurile la care se expune, de limitele și lipsurile sale (pe care și le acceptă!), de emoțiile care-l încearcă. Îndrăznește în ciuda remarcilor descurajante sau chiar ostile care-i răsună în urechi și-i vin, de multe ori, nu din afara sa, așa cum s-ar crede, ci din cel mai întunecat ungher al ființei sale…
În sfera delimitată de Berbec, în harta natală, cu planete personale sau alte repere semnificative plasate acolo, ne simțim cumplit de vulnerabili și stăm mereu în gardă, gata să atacăm înainte de a fi atacați, gata să îndrăznim înaintea altora. Cu Berbecul activ, ne simțim provocați, de-a dreptul presați (din interior) să pășim în acea arenă (casă) ca să învingem sau să fim învinși, funcție de cerințele propriului nostru scenariu (inconștient) de viață. Dar atât timp cât suntem în Berbec, mai puțin contează rezultatul, cât inițiativa, faptul de a fi îndrăznit. A îndrăzni devine sinonim aici cu a reuși. Am îndrăznit, deci am reușit.
Că zodia aceasta este sau nu este activată de planete, în harta noastră, suntem datori să-i urmărim (și) stăpânii – Marte prin domiciliu și Soarele prin exaltare. Cei care ați citit și alte articole scrise de mine, sunteți familiarizați cu atenția pe care o acord stăpânului exaltării unui semn. În cazul Berbecului, Soarele joacă un rol important în gestionarea sa. Iar dacă tema este diurnă2, cu atât mai mult trebuie investigat în toate afacerile care implică Berbecul în acea hartă, pentru că acolo el capătă o dublă demnitate, fiind și în exaltare și în triplicitate, ceea ce-l face almuten3 al oricărui element astrologic aflat în acest semn (repet, într-o hartă diurnă; în hartă nocturnă Marte trebuie să se bucure de cea mai mare atenție).
Această legătură, între Berbec, ca prim exponent al Curajului, și Soare o găsim și atunci când investigăm etimologia cuvântului curaj. La rădăcina sa stă latinescul cor, care înseamnă inimă, organ asociat Soarelui. A acționa cu curaj înseamnă deci a acționa (Marte) din și cu inimă (Soare), din centrul vital al ființei, din al nostru a fi, dar (!) cu considerație pentru a fi -ul celui de lângă noi.
Prin noi toți curge seva marțian-solară a acestui semn, iar ea clocotește de fiecare dată când îndrăznim să ne manifestăm autentic, cu riscul de-a o încasa! Iar posibilitatea de a-i răni pe ceilalți, fiind noi înșine, se reduce pe măsură ce ne împăcăm cu propriile noastre vulnerabilități, devenind astfel mai empatici și mai grijulii când atingem, întâmplător, rănile celorlalți.
DIANA SPINEAN,
Redactor-șef și vicepreședinte AAR
- Recomand vizionarea prezentărilor lui Brene Brown (o altfel de marțiană, fiind nativă Scorpion), ”The power of vulnerability” și ”Listening to shame” ↩
- Soarele amplasat deasupra axei AS-DS. ↩
- Planeta care însumează cel mai mare număr de demnități esențiale în gradul zodiacal în care se găsește reperul care ne interesează (AS, MC, o planetă, o parte arabă, etc.). ↩
