București – itinerariu astrologic

[Material prezentat la Congresul AAR, noiembrie 2013]

Bucureştiul este, din punct de vedere arhitectural, un oraş surprinzător, plin de clădiri tematice și monumente simbol. Se găsesc multe poveşti inserate atât la vedere, în arabescurile și stilizările ornamentale care le accesorizează, cât şi în spatele proiectelor arhitecţilor sau diluate de trecerea timpului.

Având ca preocupare de suflet activitatea de ghid naţional, dar având şi Fecioara în Ascendent, atenţia la detaliile de acest gen mi-a revelat itinerariul virtual pe care doresc să vi-l prezint în rândurile de mai jos.

Am descoperit în Bucureşti şase locuri care au ca subiect comun simbolurile zodiacale. Este vorba despre Monumentul Aviator Mircea Zorileanu, Biserica Grigore Palama, Blocul Zodiac, Fântana Zodiac, Monumentul Kilometrul Zero și Biserica Toţi Sfinţii a Mănăstirii Antim. Sunt convinsă că mai sunt construcţii neexplorate din acest punct de vedere, astfel încât lista rămâne deschisă.

Memorialul aviator Mircea Zorileanu

În anul 1937, Aeroclubul Regal al României a ridicat acest monument în Piaţa Quito, în memoria maiorului aviator Mircea Zorileanu. Sculptorul ansamblului, artistul Emil Ludovic Gove, a închipuit o compoziţie decorativă arhitecturală ce simbolizează zborul.

Pe un stilobat de ciment se înalță patru stâlpi de piatră, pe care sunt patru vulturi. Fiecare ţine drapelul patriei în gheare, iar pe aripile lor se sprijină globul pământesc, având pe banda mai lată a ecuatorului cele douăsprezece semne zodiacale.

Cel căruia i s-a închinat acest monument a trăit la începutul secolului XX (n. 14 octombrie 1883, București, d. 10 februarie 1919, Nervi, Italia) şi este unul din pionierii aerului în România. După ce s-a format ca ofiţer la Şcoala Militară de Infanterie, specializarea cavalerie în ţară şi apoi în Italia, Mircea Zorileanu a suferit un accident soldat cu multiple fracturi şi a fost declarat inapt pentru echitaţie.

Pentru că în acea perioadă se vorbea foarte mult despre aviaţie, pleacă în Franţa, la Școala de aviaţie Blériot unde, în urma reprofilării, obţine brevetul de pilot. Reîntors în ţară, este solicitat să devină instructor la Şcoala de pilotaj de la Bucureşti a prinţului George Valentin Bibescu şi devine al doilea ofiţer român brevetat, după Ştefan Protopopescu.

Pentru popularizarea aviaţiei, execută diverse raiduri aeriene şi stabileşte recorduri naţionale, astfel încât în 1911 este distins cu medalia ”Virtutea Militară” pentru curaj şi iscusinţă în zbor.

După intrarea României în Primul Război Mondial, căpitanul Mircea Zorileanu este numit la comanda unei escadrile de recunoaştere şi bombardament. Execută numeroase misiuni pentru Armata a 2-a română, însă un alt accident îi agravează sănătatea.

În paralel cu viaţa militară, scrie cărţi şi publică numeroase articole în sprijinul aviaţiei.

Ca urmare a unei boli grave, la doar 36 de ani, aviatorul se stinge din viaţă la Nevi, în Italia. Rămăşiţele pământeşti i-au fost repatriate, iar la temelia Monumentului Aerului a fost zidită urna cu cenuşa aviatorului.

Biserica “Sfântul Grigore Palama”

Campusul Universităţii Politehnice s-a îmbogăţit în 1998 cu o biserică ortodoxă, ridicată în stil tradiţional muntenesc, după planurile arhitectului Nicolae Goga, sub conducerea inginerilor Albina şi Cătălin Negulici.

Pictura interioară este executată în anul 2004 de către Mihai Coman şi studenţii Catedrei Patrimoniu a Institutului Teologic Bucureşti.

Atenţia privitorului este atrasă de ineditul picturii din pronaos, unde cele douăsprezece semne zodiacale apar redate într-o ordine aparent aleatorie, intercalate în şirurile succesive de reprezentări ale sfinţilor, arhanghelilor şi martirilor.

Numele și data sărbătoririi acestora sunt caligrafiate în fiecare casetă distinctivă, respectând ordinea calendarului creştin-ortodox. Spre exemplu, în dreapta zodiei Fecioarei (23aug-21sep) apar reprezentaţi: Sfântul Cuvios Simeon Stâlpnicul, pomenit pe data de 1 septembrie, Sfântul Prooroc Zaharia, pomenit la 5 septembrie, Sfântul Arhanghel Mihail înfăptuind o minune ce este sărbatorită în data de 6 septembrie şi aşa mai departe, până la sfinţii din 30 septembrie.

Această succesiune ne îndreptăţeşte să presupunem că pictorul nu şi-a propus să suprapună fidel perioadele zodiacale peste perioadele calendaristice, ci doar le-a inserat orientativ, asociind lunii ianuarie zodia Capricornului, lunii februarie zodia Vărsătorului, lunii iulie zodia Racului, ş.a.m.d.

Privitorul iniţiat atât în religie, cât şi în astrologie va desluşi cu uşurinţă împletitura elegantă a acestei cununi a anului.

Blocul Zodiac

Blocul Zodiac, amplasat pe Calea Dorobanţilor, aproape de A.S.E. şi la câţiva metri de British Council, este o clădire în stil modernist, construită în 1946 de arhitecţii Radu Dudescu şi Mircea Marinescu, cu ajutorul inginerului Emil Prager. Ansamblul de trei tronsoane are 52 de apartamente unde, în momentul de faţă, sunt atât spaţii de locuit, cât şi sedii de firme sau cabinete medicale. El atrage discret privirile şi-i face să se simtă speciali pe cei care îl locuiesc.

Cele două tronsoane principale sunt decorate fiecare cu câte 8 panouri cu teme astrologice de dimensiuni generoase, legătura dintre clădiri fiind făcută de un brâu decorativ de 11 panouri mai mici, populate cu personaje mitologice şi folclorice.

Fundalul roşu al celor 27 de casete contrastează plăcut cu albul pictogramelor sugestive, realizate de sculptorul Constantin Baraschi.

Blocul Zodiac nu are vreo poveste spectaculoasă, ci este pur şi simplu rezultatul muncii unor oameni care au vrut să facă o clădire tematică, construită cu atenţie la detalii, în spiritul arhitecturii interbelice. Întregul ansamblu este o dovadă a intensei atmosfere creatoare din Bucureştiul acelor ani.

Fântâna arteziană Zodiac

O altă creaţie arhitecturală iconică a Bucureştiului este Fântâna Zodiac, inaugurată în anul 1935 cu ocazia primului eveniment-sărbatoare Luna Bucureştilor. Acest festival popular era organizat de guvern şi era patronat de Casa Regală a României.

Regele Carol II a lansat în anul 1935 o tradiţie foarte frumoasă, serbarea Luna Bucureştilor, care dura de la 9 mai până la 9 iunie şi care cuprindea tot felul de manifestări şi evenimente menite să înfrumuseţeze oraşul şi să distreze populaţia. Cu prilejul primei serbări, Parcul Carol I primeşte o nouă viaţă. Acum este modernizată Piaţa Mareşal Joffre de la intrarea principală, în mijloc fiind amplasată Fântâna Zodiac.

Arteziana, realizată în stil Art Deco, este opera arhitectului Octav Doicescu, care a conlucrat cu sculptorul grafician Mac Constantinescu.

Numele ansamblului provine de la mozaicurile reprezentând cele douăsprezece semne zodiacale care ornează vasul.

După 30 decembrie 1947, atât parcului, cât şi pieţei din faţa lui li s-au schimbat numele în Parcul şi Piaţa Libertăţii; pavilioanele au dispărut, o serie de sculpturi au fost mutate, pe locul Muzeului Militar a fost înălţat celebrul Mausoleu, însă Fântâna Zodiac a rămas la locul ei, restaurată, neafectată de ceea ce se petrecea în jur.

Începând cu anul 1989, Parcul Libertăţii a fost redenumit Carol I, iar rondul în care se afla Fântâna se numeşte în continuare Piaţa Libertății.

Monumentul Km Zero al României

Tradiţia de a marca un punct de referinţă de la care se masoară distanţele îşi are originea la Roma. Acolo există încă Milarium Aureum, o piatră de hotar aurită ridicată de Împăratul Cezar Augustus în anul 20 î.Hr., în centrul Forului Roman. Drumurile erau considerate ca plecând din acest punct, iar distanţele în Imperiu se măsurau relativ la acesta. Celebra frază “toate drumurile duc la Roma” face referire la acest monument.

Revenind la București, Km Zero este localizat în centrul oraşului, în faţa Bisericii Sf. Gheorghe Nou. El a fost stabilit acolo de către topografii care au executat primele hărţi şi planuri în perioada Principatelor, după venirea Regelui Carol I la domnie.

Ulterior, în anul 1937, municipalitatea Capitalei a hotărât să instaleze aici un monument numit Piatra Miliară. Ansamblul a fost alcătuit dintr-un bazin circular, în mijlocul căruia stă scufundată pe un blat o roză a vânturilor. Între cele opt raze din marmură neagră au fost desenate din mozaic numele şi stemele provinciilor României.

Pe interiorul brâului din piatră albă care înconjoară monumentul au fost gravate numele principalelor oraşe ale ţării, cu distanţa exactă în kilometri, pornind de aici.

În mijlocul acestui ansamblu, postamentul peste care stă roza vânturilor susţinea în acei ani o sferă din marmură neagră cu diametrul de cca 3 metri, care simboliza Km Zero. Deasupra sferei urma să fie amplasată o statuie a sculptorului Constantin Baraschi, care să-l reprezinte pe Sfântul Gheorghe ucigând balaurul. Deşi iniţial Patriarhia Româna si-a dat acceptul, ulterior a revenit asupra hotărârii şi s-a opus realizării monumentului, invocând ca motiv a doua poruncă: Să nu-ţi faci chip cioplit!.

Lucrările au fost suspendate şi, până să se mai ia vreo decizie, a început al Doilea Război Mondial. Cum după sfârşitul războiului stemele şi numele Basarabiei şi Bucovinei, precum şi numele oraşelor Chişinău, Orhei, Tighina, Silistra şi Bazargic – care odinioară făceau parte din România Mare – nu mai puteau apărea pe monument, în 1952 sfera a fost demontată, iar bazinul circular acoperit cu pământ.

Abia după Revoluţia din 1989 monumentul a fost readus la lumină şi restaurat, iar în data de 9 iunie 1998, cu ocazia serbărilor Luna Bucureştilor, a fost reinaugurat. Astăzi, deasupra rozei vânturilor, în locul sferei din marmură tronează un monument din bronz, care combină elemente geografice cu cele douăsprezece simboluri zodiacale.

Biserica “Toţi sfinţii” a mănăstirii “Sf. Antim Ivireanu”

În anul 1713 Mitropolitul Antim Ivireanu hotărăşte să ctitorească o mănăstire pe locul unde, până atunci, se afla o veche bisericuţă din lemn, închinată Sfântului Ierarh Nicolae. Din punct de vedere arhitectural, biserica mănăstirii aparţine, prin concepţie şi decoraţiuni, stilului brâncovenesc.

Sculptor este artistul Romeo Kunzer Storck, însă catapeteasma, unică în arta noastră, este sculptată în piatră chiar de ierarhul de origine georgiană Antim, care, conform tradiţiei, ar fi sculptat în lemn de stejar şi uşa bisericii. Pe faţada exterioară, deasupra intrării, se află sculptată emblema Sfântului Antim, melcul, simbol al smereniei şi tăcerii (calităţi sine qua non ale călugărilor), încadrat de o cunună de lauri şi având în partea superioară o stea.

Între anii 1746-1747 mănăstirea suportă prima restaurare completă, ca urmare a stricăciunilor apărute după cutremurul din mai 1738. O sută de ani mai târziu, clopotniţa şi o parte din chilii ajung iarăşi în paragină. Astfel, restaurarea complexului monahal este încredinţată arhitectului elveţian Johann Schlatter, iar în interiorul bisericii, pictura originală şi mobilierul sunt înlocuite.

Odată cu multele intervenţii arhitecturale din această perioadă, pe faţada vestică, deasupra pridvorului, a fost montată o rozasă cu vitralii reprezentând cununa anului, după modelul celei de la Catedrala gotică Notre Dame din Chartres (Franţa).

Cele douăsprezece zodii se succed pe cercul exterior exact ca într-o astrogramă, în sens invers acelor de ceasornic. Biserica va fi redeschisă slujbelor în prezenţa domnitorului Alexandru Ioan Cuza, în vara anului 1863.

În perioada comunistă, în urma lucrărilor de sistematizare a zonei din 1984, Palatul Sfântului Sinod din curtea mănăstirii a fost translatat pe o distanţă de 25m, cu o rotire de 13 grade. Biserica a scăpat însă neafectată, iar astăzi, la 300 de ani de la sfinţire, este un locaş de cult activ, al cărui ctitor a fost canonizat în 1992, în urma hotărârii Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Ingrid Teodorescu

[Show as slideshow]

◄ 1 2 3

Surse:

• http://ampt.ro/monument/monumentul-aviator-zorileanu
• http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_Zorileanu
• http://metropotam.ro/Locuri-de-vizitat/Locul-saptamanii-blocul-Zodiac-art0982063016/
• http://www.bucharestdailyphoto.ro/2010/04/blocul-zodiac.html
• http://ro.wikipedia.org/wiki/F%C3%A2nt%C3%A2na_Zodiac
• http://rezistenta.net/2008/09/fantana-zodiac.html
• http://www.mnt-leonida.ro/site/11Turism/1107FZodiac.html
• http://octavdoicescu.blogspot.ro/2010/05/fantana-zodiac-din-parcul-carol.html
• http://ro.wikipedia.org/wiki/Kilometrul_zero_(Bucure%C8%99ti)
• http://www.looms.ro/bucuresti/turism/obiective-turistice/monumente/monumentul-kilometrul-0/
• http://wikimapia.org/1199081/ro/Kilometrul-Zero
• http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-antim-124171.html
• http://www.muzeeromania.ro/arta/complexul-muzeistic-manastirea-antim-bucuresti/
• http://www.nistea.com/Antim.htm
• http://www.doxologia.ro/imagine/emblema-sfantului-antim-ivireanul
• http://fr.wikipedia.org/wiki/Vitraux_de_Chartres
• http://www.crestinortodox.ro/biserica-lume/catedrala-chartres-67592.html
• http://ro.wikipedia.org/wiki/Catedrala_Notre-Dame_de_Chartres
• arhiva foto personală