Ce-ar fi fost daca…?
Autor: Laszlo Fulop
Este un joc al imaginatiei al carui rost il vom dezvalui doar la sfarsit.
Ce ar fi fost daca … Iisus Christos ar fi optat pentru o varianta teoretica a introducerii crestinismului?
Sa zicem ca, intr-o dupa-amiaza insorita de vineri, si-ar fi adunat apostolii (la scurt timp dupa ce i-a ales din multime) si le-ar fi tinut urmatorul discurs:
– Fratilor, m-am tot gandit, filozofat si meditat. Si iaca, am inventat crestinismul! Stiti ce facem? Construim biserici, punem bazele unor ceremonii, scriem fiecare niste rugaciuni si le distribuim oamenilor. Investim pe cei capabili in functia de preot, ii imbracam in straie albe si ii invatam sa tina discursuri inaltatoare de suflet. Adoptam crucea ca simbol al nostru si vedem ce iese.
Ce ziceti, va functiona?
La care apostolii, ingandurati, ar fi dat din cap, dar fara prea multa incredere.
Stim bine ca nu asa s-a procedat. Iisus Christos a ales varianta practica, cea a exemplului personal. A ales ca El insusi sa devina un simbol viu al filozofiei de viata crestine. A ales sa arate lumii cum functioneaza ideea crestina in practica. A vindecat bolnavi, a vorbit despre Imparatia Cerurilor pe intelesul oamenilor, iar la sfarsit s-a sacrificat pentru prietenii sai: noi toti.
Pe vremea sa, cuvantul “crestinism” nici nu era cunoscut.
Daca Iisus Christos ar fi ales varianta teoretica, in 2000 de ani s-ar fi ales probabil praful de invataturile sale.
Sa revenim la oile noastre, cum s-ar zice. Observand cat de vasta si de pretioasa este stiinta care ne fascineaza pe noi toti – astrologia – simtim un imbold interior de a o raspandi printre oameni. Dar cei care au incercat varianta teoretica – sa convinga un om neavizat despre valabilitatea si functionalitatea acestei stiinte – s-au lovit foarte probabil de „ziduri” si „porti inchise”.
De fapt, antetul de mai sus, despre o posibila incercare teoretica a instaurarii crestinismului, a fost scris tocmai pentru a arata dificultatile de care ne-am putea lovi daca am vorbi doar despre frumusetea si utilitatea astrologiei. Cei neinitiati in tainele acestei stiinte trebui s-o vada la lucru, furnizand chei pentru rezolvarea unor probleme acute cu o simplitate dezarmanta. Le putem explica faptul ca astrologia ne este utila pentru a efectua niste studii, previziuni, compatibilitati si altele asemenea, dar pana sa vada un exemplu concret, pentru un om obisnuit cu lumea materiala totul ar putea ramane in ceata.
Pentru a putea prinde gustul astrologiei, omul trebuie sa vada o demonstratie practica. Cel care a vazut schilozi si orbi vindecandu-se cu ajutorul lui Iisus Christos a devenit imediat adeptul invataturilor sale. Iar cel care observa faptul ca astrologia ii furnizeaza cheile care deschid lacatul problemelor sale, va fi convins imediat de valabilitatea si functionalitatea acestei stiinte. Va veni el cu intrebari, si foarte probabil imboldul de a o studia se va naste in sufletul sau.
Este suficient ca astrologul sa-si consolideze studiile de specialitate. Misiunea sa nu este de a convinge pe cineva. Este de ajuns ca el sa lucreze, cu ajutorul intuitiei si al cunostintelor sale. Restul va veni, mai mult ca probabil, de la sine.
