Sens unic
Atunci când toate lucrurile par să meargă prost, Săgetătorul, cu o față șugubeață, îți spune, mimând tristețea “știu… totul e pierdut. Nu mai avem decât o șansă – să mergem înainte!”. Apoi îți zice un banc și te scoate la petrecere.
Așa cum avem cicluri ale naturii și ale biologicului, există și cicluri ale minții. De astăzi mintea noastră face un switch și se mută pe o altă frecvență, fiind preocupată să se scuture de intensitatea și și durerile trecutului, de focalizarea interioară și să se îndrepte către alte orizonturi, către crearea de spații noi, către dezvoltare și – de ce nu? – distracție.
Săgetătorul – să vorbim puțin și chineză – este o zodie de foc, dar și una mutabilă. Întrebarea vine firesc: cum pana mea e zodia asta de foc mutabilă? Că e mereu optimistă. Păi asta e – e mutabilă că-i vine să se care de acolo, din umbra tristeții și melancoliei provocate de cele două zodii anterioare, Balanța și Scorpionul. Începutul și mijlocul toamnei. Un anotimp cu orice adjectiv posibil, numai vesel nu.
E timpul marilor deschideri, al trasării direcțiilor, al autostrăzilor. Era o glumă despre cum construia Ceaușescu noile bulevarde în București – le trasa cu carioca. Iar cei câțiva milimetri în plus ai cariocii însemnau câteva rânduri de case ce trebuiau dărâmate. Cam așa lucrează Săgetătorul: dacă îl întrebi “băi, și cu detaliile astea ce facem?”, el îți răspunde “dă-le-n mă’sa, le ignorăm sau le dărâmăm!”.
Deci hai: mai cu optimism, cu viziune, cu muzică veselă, cu dălînmăsadetrecut, cu Prometeu înainte! Am dărâmat noi religii și imperii, acum e timpul să construim autostrăzi peste ruinele trecutului. Îngropăm durerea (o hrană foarte bună pentru pământ) și plantăm veselie.
E de bine, vă zic eu: vom avea recoltă bună!
A ursit Jean.
