Cum i-am supraviețuit lui Pluton în Capricorn sau Școala stimei de sine

de LORENA COSTIN

Dragi prieteni,

Știu că gândul tranzitului lui Pluton vă aduce teamă. Vă înțeleg. Războinicul Pluton aduce transformare, ne spun astrologii, iar această schimbare creează „ravagii” pentru a face loc noilor drumuri în viață. Uneori… trebuie să trecem prin distrugere pentru a avea curajul să reconstruim, dar nouă oamenilor nu ne place schimbarea. Preferăm stabilitatea, siguranța, lucrurile dovedite – și ce dacă ele merg prost? Măcar știm la ce să ne așteptăm: să continue să meargă prost! Aici mă uit în special la prietenii mei cu plasamente în Taur… vă văd cum fierbeți! De ce să renunți la ceva drag, la normalitatea ta, pentru a primi necunoscutul cu brațele deschise? Nu, mersi. Sunt bine aici.

Dar Pluton nu are treabă cu voința noastră sau dorința de control. Mie mi-a dovedit-o în perioada februarie 2016 – septembrie 2017, când tranzita 16⁰-17⁰ în zodia Capricornului. La capătul celălalt al hărții stăteau rânjind anxios Venus și Marte, în Rac, a  XII-a casă. Las mai jos harta mea și vă dau un moment să vă familiarizați cu tematica ei:

Tema hărții mele este atitudinea deluzorie în relații: mă arunc cu pasiune (Pluton în casa a V-a alături de Luna în Scorpion), uneori punând partenerul pe un piedestal (Neptun conjunct Descendent). Cu toate acestea, puterea pe care le-o ofeream partenerilor se ancora într-o stimă de sine scăzută, inabilitatea de a evalua cu precizie că meritam mai mult (Venus în Casa a XII-a, Nodul Sud în Pești, casa a VIII-a). Având în vedere scopul vieții, de a-mi crește stima de sine (printre altele), și de a trăi viața într-un mod mai stabil și sigur, atitudinea mea idealistă trebuia dezmembrată.

În anul care a precedat acest tranzit, m-am îndrăgostit de un băiat. Eram la liceu iar un coleg mi-a făcut cu ochiul (la propriu), dându-mi de înțeles că fusesem aleasă. Într-o săptămână (a durat așa mult pentru că aveam test la chimie și trebuia, totuși, să învăț) ne țineam de mână și începeam o relație.

Această relație a fost plină de năbădăi: despărțiri, înșelări, împăcări, plecarea mea în străinătate. Am fost în relație la distanță câteva luni până ne-am despărțit. Am fost tot mai detașată de viața mea în străinătate și, în februarie 2016 (bună Pluton!), m-am întors în România cu intenția de a termina liceul aici și de a-mi vindeca inima frântă.

Pluton aici mi-a dat oportunitatea să mă îndrept și să nu îi dau acestui băiat puterea de a-mi defini stima de sine. Însă l-am lăsat (aici, Pluton mi-a dat prima bilă neagră J) și am reînceput să ieșim, să ne întâlnim… neoficial, el nevrând o relație cu mine. Între timp, încercam să îmi vindec inima constant rănită ieșind cu un număr record de băieți (aș vrea să zic că nu sunt mândră de mine dar mereu râd la îndrăznelile mele de atunci). Cu toate acestea, inima și gândul meu erau în continuare la el: „Ce am făcut să îl îndepărtez de mine?”, „E vina mea că nu mă iubește”. Gândurile mele mereu duceau la aceeași concluzie: „Nu merit să fiu iubită” (Pluton, aici, marca a doua bilă neagră pe carnețelul lui J).

În luna mai 2016, am participat la o competiție națională de matematică unde am obținut al doilea loc. Am plâns în hohote pe toată durata concursului însă, pentru că, încă odată, mi-a fost reamintit faptul că nu sunt de ajuns pentru el iar sentimentele mele nu sunt împărtășite. Da, mi-a scris asta cu 10 minute înainte să înceapă concursul. Iar gândurile mele la ceremonia de premiere a tinerilor celor mai deștepți din țară erau că eu nu sunt destul de bună pentru el.

Însă apogeul nenorocirii a fost o lună mai târziu, când Pluton a ajuns în opoziție cu Marte natal. Eram la o petrecere și, discutând cu el pentru prima dată în câteva săptămâni, am ajuns la un armistițiu: să lăsăm supărările și dezamăgirile în urmă, să fim prieteni… Țeapă mie, pentru că două ore și câteva pahare de alcool mai târziu, a încercat să mă abuzeze sexual într-un spațiu public. Ne-am îmbrâncit minute în șir, spunându-i nu de nenumărate ori. A cedat cu greu, când am căzut lângă un copac în încercările de a scăpa din strânsoarea lui, iar el m-a privit cu dezgust, de la înălțime. Lacrimile îmi șiroiau, încercând să îmi dau seama de ce omul pe care îl iubeam atât de mult putea să mă agreseze în acest fel. Cum era posibil? „Doar atât merit? Atât merit”… însă gândurile mi-au fost închise de replica lui de concluzie: „Nici măcar de asta nu ești în stare”. Și a plecat, lăsându-mă în urmă.

Opoziția lui Pluton cu Venus m-a învățat că voi fi rănită când nu mă iubesc și nu îmi cunosc valoarea, însă opoziția cu Marte a adus manifestarea agresivă care a punctat durerea ce o purtam în suflet de câteva luni bune. Venus îți arde inima, Marte te agresează fizic. Povestea, însă, continuă. Turnul meu fusese distrus. Pluton atacase ținta.

Acum începea tura a doua: reconstruirea stimei mele.

La al doilea ciclu de opoziții, după perioada de retrogradare a lui Pluton, l-am cunoscut pe al doilea iubit în toamna lui 2016. Inițial, relația noastră nu a mers bine: pentru că nu consideram că îl meritam. După luni bune de terapie și lucru cu mine însămi, am început să accept această relație. El m-a învățat că meritam mai mult și să accept mai mult de la cei din jur. M-a învățat că dragostea are multe forme iar ceea ce eu simțisem în trecut era o dragoste toxică, născută din goana după dopamină, după aprecierea cuiva care mă trata complet nepotrivit. Însă dragostea care creștea în mine ușor, ușor pentru iubitul meu era direct proporțională cu dragostea pe care mi-o ofeream mie. Cu cât stăteam mai mult cu mine și îmi îngrijeam dorințele de la viață, cu atât mai mult simțeam apreciere și iubire pentru cel pe care îl aveam alături. Ia te uită! Prin urmare, această relație a evoluat armonios, în ciuda a 2 ani de relație la distanță. A evoluat atât de frumos, încât suntem împreună în prezent, căsătoriți.

Așadar, nu știu de voi dar Pluton mi-a fost prieten bun în acești ani. Deși la început mi-a dat lecții care m-au pus în fața unor mari întrebări existențiale, el m-a îndreptat spre o viață mai bună, de care mă bucur enorm.

Vă rog să nu vă fie frică de el. Este el un mic bully dar, în secret… e prietenul nostru.

Articolul face parte din colecția de povești reale ”Cum i-am supraviețuit lui Pluton în Capricorn”, povești scrise de cititori și autori ai revistei Astrele ca răspuns la provocarea lansată de noi în noiembrie 2023.