Medicină, literatură şi astrologie – Arthur Conan Doyle

Conan Doyle

În literatura mondială există doi autori cu o mare notorietate, care au excelat în domeniul naraţiunii poliţiste: Conan Doyle (creatorul lui Sherlock Holmes) şi Agatha Christie (creatoarea lui Hercule Poirot). Este discutabil dacă vreunul dintre cei doi este iniţiatorul speciei literare roman polițist în beletristica universală, pentru că unele nuvele sau povestiri cu caracter detectivistic sau „policier” pot fi întâlnite şi la Edgar Allan Poe, scriitor american care a trăit şi a scris înaintea celor doi menţionaţi anterior, în secolul al XIX-lea.

Biografie

Arthur Ignatius Conan Doyle s-a născut la data de 22 mai 1859, în Edinburgh (Scoţia), la ora locală 4:55 AM. Tatăl său se numea Charles Altamont Doyle, fiind nativ englez dar cu origini irlandeze, iar mama sa, Mary Doyle, era irlandeză. În 1864 familia Doyle s-a destrămat (fără ca soţii să divorţeze), dependenţa de alcool a lui Charles fiind greu de tolerat. Arthur şi fraţii săi au locuit o perioadă la mătuşa unui prieten al familiei. În 1867 familia s-a reunit iar Charles a supravieţuit până în 1893, când a decedat, având şi unele afecţiuni psihice.

Sprijinit de familia extinsă (nu doar părinţii ci şi nişte unchi având o situaţie financiară foarte bună), Arthur şi-a realizat studiile primare şi medii la nişte şcoli şi colegii iezuite. A început la şcoala iezuită pregătitoare Hodder Place Stonyhurst din Lancashire, între 1868 şi 1870, continuând apoi la Stonyhurst College până în 1875. A urmat apoi încă un an la şcoala iezuită „Stella Matutina” din Feldkirch (Austria), pentru a-şi perfecţiona cunoştinţele de germană şi a se pregăti pentru studii universitare. El a rămas cu impresii nefavorabile despre această perioadă a vieţii sale, reţinând manifestările de rigiditate, dogmatism, severitate ale profesorilor, ca și folosirea pedepselor corporale şi a umilirii publice drept metode educative etc. În urma studiilor iezuite el şi-a pierdut credinţa catolică, migrând spre o atitudine agnostică (adică învecinată cu ateismul).

Între 1876 şi 1881 Arthur a studiat medicina la University of Edinburgh Medical School. În paralel, el a studiat şi botanica la Royal Botanic Garden din Edinburgh. În perioada studiilor universitare Arthur a început să scrie primele sale povestiri sau nuvele, pe care a încercat să le publice (uneori cu succes) în presa vremii. În 1879 a publicat şi primul său articol ştiinţific („Gelsemium ca otravă”) în revista „British Medical Journal”.

În anul 1881 Doyle a obţinut licenţa în studii medicale, devenind medic şi chirurg. După absolvire, el s-a îmbarcat pe nava britanică SS Mayumba, în calitate de chirurg al echipajului, într-o expediţie către zona de vest a Africii. În 1885 Doyle a obţinut şi titlul de doctor în ştiinţe medicale. Arthur şi-a deschis cabinete de practică medicală în Plymouth şi apoi în Portsmouth dar nu a înregistrat vreun succes semnificativ pentru a avea o practică sustenabilă financiar. A încercat să studieze oftalmologia la Viena (ramură medicală ce se ocupă de afecţiunile ochilor) şi la Paris dar şi-a pierdut relativ repede (în câteva luni) interesul. Ulterior şi-a deschis un cabinet medical la Londra dar nici cu acesta nu a avut succes.

Dezamăgit de eşecurile înregistrate ca medic (lipsa de interes semnificativ a publicului pentru serviciile sale medicale), Arthur s-a refugiat în literatură. În aceste circumstanţe au apărut personajele Sherlock Holmes şi Dr. Watson, în prima povestire poliţistă a lui Doyle, „A Study in Scarlet” (Un studiu în stacojiu). Această operă literară a fost publicată, bine recepţionată de presă şi relativ bine plătită (comparabil cu veniturile obţinute din consultaţii medicale). Astfel a început, oficial, cariera literară a lui Arthur. Cele două personaje faimoase ale lui Doyle, Sherlock Holmes şi dr. Watson, au fost inspirate de un fost profesor universitar al lui Arthur, Joseph Bell (care a fost modelul pentru detectivul Holmes), şi dr. James Watson (un fost coleg de practică medicală al scriitorului).

Seria de opere literare a continuat, fiind publicate noi povestiri poliţiste sau detectivistice, în care Holmes şi dr. Watson dezleagă mistere, rezolvă cazuri, elucidează crime. Astfel au apărut titluri precum „The Sign of the Four”, „The Final Problem” sau „The Hound of the Baskervilles”. Numărul nuvelelor poliţiste în care apare Holmes ca protagonist se ridică la aproximativ 26. Totuşi, între 1888 şi 1906, Doyle a publicat mai multe romane istorice: „The Mistery of Cloomber”, „Narrative of John Smith”, „Mary Celeste”, „Brigadier Gerard” ş.a.m.d.

Nu pot fi neglijate nici preocupările sale sportive. Doyle a practicat fotbalul, cricket-ul, golful, tirul sportiv (cu puşca) şi chiar boxul (la nivel amator). Uneori el a făcut parte şi din jurii sportive, care au arbitrat competiţii ale acelor vremuri. Trecând dincolo de agnosticismul său din tinereţe, Arthur a devenit un adept al spiritismului şi al fenomenelor paranormale, fiind implicat în mişcarea spiritistă, dar şi scriind articole sau lucrări despre acest domeniu. Pentru anumite intervale de timp, el al fost chiar membru al unor loji francmasonice.

Arthur a fost căsătorit de două ori. În 1885 s-a însurat cu prima soţie, Louisa, din acest cuplu rezultând doi copii – Mary Louise şi Arthur Alleyne. În 1906 Louisa a decedat, fiind bolnavă de tuberculoză pulmonară. În anul următor Doyle s-a recăsătorit cu Jean Elisabeth Leckie, apărând şi din această relaţie alţi trei copii: Denis Percy, Adrian Malcolm şi Jean Lena.

Arthur a decedat pe 7 iulie 1930, din cauza unui infarct miocardic, la vârsta de 71 de ani.

Abordare astrologică

Arthur Conan Doyle a fost nativ Gemeni cu Ascendent în Gemeni. Harta sa natală, calculată în sistem Placidus, ne arată o casă a XII-a foarte largă şi încărcată de planete. Cum această casă semnifică, între altele, şi riscurile de boli cronice, prezenţa aici a Soarelui conjunct cu Uranus este semnificativă pentru tatăl scriitorului şi tulburările psihice ale acestuia (boli nervoase şi dependenţe vicioase).

Harta cu rating AA

Casa a IV-a din Leu şi Saturn din casa a IV-a semnifică o familie de origine austeră, conservatoare, marcată de o anumită rigiditate şi dogmatism religios. Ceea ce frapează la harta lui Arthur este însă numărul mare de planete din casa a XII-a, această casă fiind legată de izolare, suferință, lipsă de înțelegere din partea celorlalți, exil sau închisoare. Este limpede că el a simțit în copilărie și adolescență studiile, în instituții de învățământ iezuite, în maniera aceasta negativă, a casei a XII-a, având Soarele (un regent al casei a III-a, a studiilor primare și medii, plasate în Rac și Leu) dispus aici.

Plasarea Lunii în casa a IX-a (a studiilor superioare) semnifică sprijinul familiei, care a fost acordat în vederea finalizării studiilor sale. Regentul casei a IX-a (plasate în Capricorn și Vărsător) este Saturn, care este dispus în Leu (în exil), ceea ce indică lipsă de succes în practicarea profesiei pe care a asimilat-o în mediul universitar. Saturn din Leu și casa a IV-a sugerează niște sedii sau reședințe profesionale (cum ar fi cabinetele medicale pe care le-a deschis în diverse orașe) care nu au avut rentabilitatea financiară așteptată (ceea ce este oarecum firesc, afându-se sub semnul austerității saturniene). Dacă Saturn ar fi fost plasat în casa a X-a (a carierei și imaginii publice), atunci Arthur ar fi putut avea succes în cariera medicală.

În tema natală a lui Arthur remarcăm o puternică dinamizare a elementului aer, cinci planete aflându-se în semne zodiacale ale acestui element (Soare, Uranus, Marte, Jupiter, dar și Ascendentul în Gemeni, dar și Luna în Vărsător). Această predominanță a aerului i-a adus lui Doyle versatilitate, flexibilitate, adaptabilitate, ca și înclinația către scris, atât pe tărâmul medicinei (articolele sale medicale), cât și în domeniul beletristicii. Fiind un nativ Gemeni, prin urmare având simț comercial, Arthur a realizat că literatura îi aduce câștiguri semnificativ mai mari decât practica medicală. El are casa a III-a (a scrisului) plasată în Rac și Leu, deci exista o înclinație nativă de a scrie sub influența imaginației (Rac, semn de apă) și texte cu caracter artistic (Leul fiind semn artistic), nu sub influența rațiunii modelate de știința medicală (cum ar fi fost cazul dacă era casa a III-a plasată în Fecioară). Cele patru planete și Ascendentul din Gemeni i-au adus lui Arthur o latură de scepticism, îndoială, nesiguranță, dualitate, astfel că nu a putut avea o credință religioasă reală, autentică (mai ales că Jupiter, planeta spiritualității, este plasat în Gemeni, adică în exil).

Aceeași predominanță a aerului (cu latura lui versatilă) l-a făcut pe Arthur să activeze în mai multe domenii: sport, spiritism, francmasonerie, botanică etc. Având casa a III-a plasată în Rac (semnul trecutului), înțelegem de ce s-a simțit inspirat să scrie romane istorice. Totuși, în opera sa literară predomină genul polițist. Dacă examinăm pe Mercur (planeta scrisului), remarcăm faptul că el este plasat în Taur (semnul acumulărilor materiale) și conjunct cu Pluton (regent al Scorpionului), ceea ce putem traduce astfel: câștiguri materiale (Taur) din scris (Mercur) pe teme polițiste (Pluton). Această semnificație este întărită încă o dată de plasarea lui Marte (celălalt regent al Scorpionului) în Gemeni. Se știe că Scorpionul este corelat cu moartea, crimele, lumea interlopă, acțiunile subterane, activitățile polițienești, or exact acestea sunt temele specifice literaturii polițiste sau detectivistice. Conjuncția Mercur – Pluton i-a adus lui Arthur și înclinația de a scrie texte despre otrăvuri (sau, în limbaj modern, despre toxicologie), ceea ce reprezintă tot un subiect de tip Scorpion.

Planetele Marte și Jupiter din Gemeni încadrează Ascendentul, plasat în același semn, indicând o muncă susținută în plan literar, înclinația către sport (generate de Marte), dar și o mare productivitate în ceea ce privește operele beletristice (generată de Jupiter în Gemeni). Luna din Vărsător, dar și conjuncția Soare – Uranus indică latura fantastică și neobișnuită a literaturii lui Doyle. Ne-am fi așteptat, în cazul unui medic, să vedem elemente semnificative pentru medicină (deși medicina a fost o preocupare secundară pentru Arthur) dar remarcăm, în schimb, pe Venus, regenta casei a VI-a (a problemelor de sănătate) plasată în Berbec (în exil) și în casa a XII-a (casă cadentă și nefavorabilă); prin urmare, putem concluziona că Arthur nu era destinat să se ocupe de problemele de sănătate ale oamenilor. Mijlocul Cerului din Vărsător indică o direcție a carierei sale către fantezie, literatură, fenomene paranormale, spiritism etc.

Casa a VII-a (a relațiilor de cuplu) este plasată în Săgetător (semn dual), indicând astfel cele două căsătorii ale scriitorului. Casa a V-a (a copiilor) este plasată în Fecioară și Balanță, iar Mercur (primul regent al casei) este plasat în Taur (semn fertil), ceea ce i-a permis lui Doyle să aibă cei cinci copii.

Casa a VIII-a (a desprinderii de această lume) este plasată în Capricorn, având ca regent pe Saturn din Leu. Prin urmare, este semnificată moartea la vârsta lui Saturn (după 60 de ani) și din cauza unei afecțiuni cardiace (inima este corelată cu Leul), cum s-a și întâmplat în viața reală.

Așadar, Arthur Conan Doyle a fost un medic și un om cu talent literar autentic, cu o creativitate debordantă, cu multiple preocupări, rămânând în istorie ca unul dintre pionierii speciei literare roman polițist.

sorin-bratoveanu

SORIN BRATOVEANU,
membru AAR, redactor Astrele

Despre Sorin

Share

Cookie-urile ne ajuta sa ne furnizam serviciile. Prin utilizarea serviciilor noastre si navigarea prin acest site va exprimati acordul cu privire la utilizarea cookie-urilor. Detalii

Cookie-urile ne ajuta sa ne furnizam serviciile. Prin utilizarea serviciilor noastre si navigarea prin acest site va exprimati acordul cu privire la utilizarea cookie-urilor.

Close