HYLEG sau APHETA

Hyleg este un termen preluat din astrologia tradițională persană/arabă și este sinonim cu aphetes din astrologia elenistică.

Acești termeni au cam același înțeles. Aphetes (sau apheta), cum mai este întâlnit, vine de le verbul  ἀφέτης (aphétēs), care în greaca veche înseamnă care lansează ceva (proiectile sau, astrologic, raze), cf. Dictionnaire Grec-Francais Le Grand Bailly.

Hyleg (haylāj) vine din persană, unde hīlāk înseamnă cel ce eliberează, care dă drumul la ceva, cf. lui Benjamin Dykes.

În tratatele astrologice în limba latină, termenul folosit este prōrogātor și desemnează pe cineva care plătește, dă sau împarte ceva.

Pe scurt, d.p.d.v. astrologic, hylegul este acea planetă care, odată lansată, odată pornită la drum prin tehnica direcțiilor, va determina succesiunea evenimentelor vieții.

Hylegul mai este privit și ca un simbol al vieții, ale cărui contacte (conjuncții aspecte ș.a.), prin direcții, cu planetele benefice anunță evenimente fericite pentru nativ, iar cele cu planetele malefice ar indica momente grele, de „cumpănă”, poate chiar de pericol de moarte. Există chiar şi vechi metode, interesante, dar destul de complexe, prin care, în funcție de hyleg se calculează alchocodenul (dătătorul anilor), acea planetă care poate indica lungimea vieții.

Așadar hylegul este folosit pentru a realiza predicții. Din păcate, nu este întotdeauna foarte ușor de determinat.

Cine poate fi Hyleg

1. Soarele sau Luna

În varianta cea mai simplă, hyleg poate fi unul dintre cei doi luminători, cu condiția să fie bine plasat, astfel încât să fie eficient. De preferat, Soarele pentru nașteri diurne și Luna pentru nașteri nocturne. Dacă luminătorul sectei nu este bine plasat, se ia în considerare celălalt luminător, dacă e bine plasat: Luna, pentru nașteri diurne, sau Soarele, pentru cele nocturne.

Ce spunea DOROTHEUS

Conform lui Dorotheus din Sidon, hylegul trebuie să fie:

• Soarele: în casele angulare (I, X, VII, IV), casa a 11-a sau a VIII-a. Excepție: Soarele în casele a VII-a și a VIII-a nu poate fi hyleg dacă este în semn nocturn).
• Luna: în casele angulare (I, X, VII, IV), casa a 11-a sau a VIII-a.

Este preferabil ca hyleg să fie Soarele, pentru nativitatea diurnă, sau Luna, pentru nativitatea nocturnă. Dacă luminătorul sectei nu este în casele potrivite, iar celălalt luminător este, se ia cel din urmă.
”Dintre cei doi, este de preferat cel care este în unghiuri, mai ales în Ascendent.”
(Carmen Astrologicum, cartea a III-a)

Dorotheus mai pune o condiție obligatorie: indiferent care dintre cei doi luminători este hylegul, el trebuie să fie în aspect cu una dintre planetele care au o demnitate esențială în locul în care este plasat. Ordinea preferințelor este: termen, triplicitate, domiciliu, exaltare, față.

Ce spune PTOLEMEU

Conform lui Ptolemeu, hylegul trebuie să fie în:
Casa I și casele „bune” aflate deasupra orizontului (VII, IX, X, XI).

Notă:
Presupun că la originea celor două abordări diferite stau cele două metode de stabilire a caselor eficiente, productive, bune pentru afaceri (în greaca veche, chrematistikos):
– metoda lui Timaeus, care îl citează pe Hermes, menționată de Antiochus și adepții săi, Rhetorius Egipteanul şi Porfir din Tyr, care desemnează drept chrematistikos zodia Ascendentului şi zodiile aflate în aspecte majore cu aceasta, exceptând „hexagonul inferior“ (casa a III-a, cadentă și subterană). Deci casele I, X, VII, IV, IX, V, XI  (unghiurile, trigoanele şi hexagonul/sextilul superior).
– metoda lui Nechepso, menționată de Antiochus din Atena și Serapion din Alexandria, care desemnează drept chrematistikos casele/zodiile aflate în unghiuri şi în epanaphora (casele angulare și succedante): I, X, VII, IV + II, XI, VIII, V.

Diferența este că pentru hyleg nu se iau în considerare casele subterane/de sub orizont, cu excepția casei a IV-a. Se iau în considerare casele angulare + cele de deasupra orizontului, cu excepția casei a XII-a, Kakos Daimon, bucuria lui Saturn. Particularități:
– Ptolemeu accepta casa a IX-a, deși e cadentă.
– Dorotheus acceptă, în anumite condiții, casa a VIII-a, deși nu este în aspect cu Ascendentul.

Referitor la casa a VIII-a ca loc hylegial, Paulus Alexandrinus (sec. al IV-lea e.n.) susține că, în nativitate nocturnă, Luna poate deveni hyleg, chiar dacă se află în casa a VIII-a. Şi nu pare deloc un nonsens, având în vedere că predecesorul lui, Vettius Valens (sec. al. II-lea e.n.), observă că singura planetă care se simte bine în casa a VIII-a este Luna, dar, atenție, după spusele sale, Luna crescătoare.

Se pare că, până la urmă, problema se reduce la alegerea luminătorului cel mai bine plasat, în casele angulare sau în cele de deasupra orizontului.

2. Dacă nici Soarele și nici Luna nu pot fi hyleg

Dacă nici Soarele și nici Luna nu se află în loc hylegial, atunci funcția de hyleg poate fi îndeplinită de:

Ce spune DOROTHEUS
a. Ascendent, dacă este în aspect cu propriul termen sau cu altă planetă care are demnități esențiale în punctul în care se află el. Dacă nici Ascendentul nu se califică, atunci:

b. Pars Fortunae/Tyche,  dacă este în aspect cu propriul termen sau cu altă planetă care are demnități esențiale în punctul în care se află ea. Dacă nici Pars Fortunae nu se califică, atunci:

c. Syzyggy antenatal. Asta înseamnă:
– locul în care s-a produs Luna Nouă antenatală, pentru cei născuți pe Lună crescătoare
– locul în care s-a aflat Luna în momentul Lunii Pline antenatale, pentru cei născuți pe Lună descrescătoare.

PTOLEMEU
a. pentru nașteri diurne: planeta care are cele mai multe demnități (minimum 3 din: triplicitate, domiciliu, exaltare, termen, față) în locul în care se află Soarele, Ascendentul sau Luna Nouă antenatală. Dacă nu există o astfel de planetă, atunci Ascendentul însuși devine apheta.

b. pentru nașteri nocturne: planeta care are cele mai multe demnități (minimum 3 din: triplicitate, domiciliu, exaltare, termen) în locul în care s-a aflat Luna în momentul Lunii Pline antenatale sau în locul în care se află Pars Fortunae în tema de naștere, cu condiția să se afle într-un loc hylegial. Dacă nu există o planetă care să aibă minimum de demnități în punctele respective, atunci avem alte două opțiuni:
b1. dacă syzyggy de dinaintea nașterii a fost Lună Nouă, Ascendentul devine hyleg.
b2. dacă syzyggy de dinaintea nașterii a fost Lună Plină, hyleg devine chiar Pars Fortunae însăși, cu condiția să fie plasată într-un loc hylegial. 

La final…

Ce spune VETTIUS VALENS

„Unii zic că apheta este Soarele în hartă diurnă și Luna în hartă nocturnă, dar eu spun că Soarele poate fi apheta și noaptea, și Luna, ziua, dacă se întâmplă să fie configurați în mod oportun. Și dacă e valabil pentru amândoi, atunci consider că trebuie să atribuim predominația celui care este mai bine aspectat și se găsește în sectă sau triplicitate.”  În lucrarea sa, Anthologia, Valens dă mai multe exemple, din care rezultă că analizează fiecare caz în parte, fiind destul de flexibil în încercarea de a determina planeta cea mai potrivită pentru rolul de hyleg.

Complicat, într-adevăr, nu? Astrologii tradiționaliști care au viețuit mai aproape de zilele noastre au simplificat problema, luând ca hyleg Soarele sau Luna, iar dacă acestea nu se află în poziție hylegială, trecând direct la Ascendent.

În ce mă privește, înclin spre a fi adepta lui Dorotheus. Oricum, este cu niște zeci de ani anterior lui Ptolemeu și Valens și, în unele privințe, pare să meargă pe aceeași linie cu Antiochus din Atena și Serapion din Alexandria, ambii aparținând, de asemeni, unei școli mai vechi decât Ptolemeu și Valens. În plus, Ptolemeu nu a fost astrolog practician, iar Valens nu urmează niște reguli prea clare. Dar consider că cel mai bine este ca fiecare să experimenteze și să aleagă metoda care îi aduce cele mai bune rezultate în practică.