Carmen-Sylva, prima regină a României

Numele primit la naștere era Elisabeth Pauline Ottilie Luise zu Wied, ulterior a devenit, prin căsătorie, principesă de Hohenzollern și regină a României… dar numele pe care singură și l-a atribuit a fost mult mai romantic: Carmen-Sylva, Cântecul Pădurii.

Portretul unei doamne

Cine poate oferi o descriere mai amănunțită a personalității reginei decât o altă femeie care i-a devenit, prin forța destinului, apropiată: Regina Maria. În memoriile sale[1]Maria, Regina României, “Povestea vieții mele”, editura Moldova, 1990, paginile 257-262,  aceasta evocă momentul când s-au cunoscut, Maria fiind încă o adolescentă timidă, logodită de curând cu principele Ferdinand, iar Elisabeta fiind o femeie matură și soție a Regelui Carol. Tânăra logodnică venise în vizită la mătușa viitorului ei soț, în casa părintească a acesteia din Germania. A fost primită de mama reginei, care i-a explicat: “În fiecare zi i se schimbă starea sufletească (…) Elisabeta e fantastică, așa a fost ea totdeauna, încă de când era copil”.

Într-adevăr, cu Luna și Pluton pe Ascendent, în semnul Berbecului, descrierea este corectă. Elisabeta avea stări emoționale fluctuante, puternice, pe care cei din jur le resimțeau, căci simțea nevoia să le manifeste, fie direct, prin comportament, fie prin manifestări artistice. Povestirea continuă: “Uneori nu vrea să știe decât de poezie, numai de poezie; alteori de muzică, numai de muzică, și acuma de pictură, mereu de pictură (…)”.  Luna conjunctă cu Pluton într-un semn de Foc este  o asociere planetară dificilă, greu de dus, mai ales când se află pe cuspida Casei întâia.  Poate genera o stare de permanentă instabilitate emoțională, chiar de anxietate. Din mărturiile timpului, reconstituite de prestigioasa revistă Historia[2]https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/carmen-sylva-o-regina-care-fuma, de Alin Ciupală, Florentina Tone voi cita un scurt pasaj care este, după părerea mea, revelator: “Regina României (…) e o femeie cu tensiune nervoasă crescută şi a declarat în mod public că țigările au asupra ei un efect calmant, mai mult decât soluțiile oferite de medici” (Faptul că era fumătoare nu trebuie să ne mire, era o modă a timpului printre doamnele din aristocrația începutului de secol XX).

Luminătorul zilei este însă plasat chiar pe Mijlocul Cerului, în Capricorn, împreună cu Mercur, Saturn și Venus. Stările ei sufletești, oricât de puternice, nu puneau în discuție principiile și regulile societății;  părerile personale, gusturile, obiceiurile se supuneau rigorilor sociale și celor impuse de rangul ei. Soarele, fiind și semnificator al soțului, reflectă pe deplin statutul superior al acestuia. Ca o paranteză: deși destul de frumoasă – în adolescență fusese curtată de prințul moștenitor al Marii Britanii -, căsătoria ei s-a produs tărziu, după  normele epocii, când Elisabeta avea 26 de ani; vedem aici efectul stăpânului Casei a șaptea, Venus, la 28°Capricorn, într-o poziție slăbită.

În harta ei, semnele Cardinale (Capricornul și Berbecul) sunt predominante. Regina avea pasiunea de a iniția lucruri, acțiuni, activități: a înființat, în timpul războiului de Independență, spitale, serviciul de ambulanță, societăți filantropice și de caritate. 

Ca o veritabilă reprezentantă a zodiei Capricorn, aprecia și  încuraja  dezvoltarea  meșteșugurilor tradiționale, organizând inclusiv expoziții în străinătate cu broderii tradiționale românești. Rolul de protector, mentor (tot rezonanța Capricornului) l-a exercitat asupra tinerilor talentați, poeți, scriitori, pictori, muzicieni (Mihai Eminescu, Elena Văcărescu, Titu Maiorescu, Nicolae Grigorescu și, în special, George Enescu, “copilul ei de suflet”) care au putut beneficia de atenția și ocrotirea sa.

Elisabeta are în hartă o Casă a douăsprezecea “impunătoare”, dacă pot spune așa, de la 26° Vărsător până la 16°Berbec, cu Jupiter (puternic ca demnitate esențială dar plasat chiar pe cuspida celei mai problematice dintre Case) la 28°Vărsător, Marte și Uranus în Pești. Marte în Pești este cel care ne îndeamnă la acțiune în sprijinul celor defavorizați – și știm că regina a inițiat Societatea de Cruce Roșie din România. Însă, pentru a înțelege cu adevărat semnificațiile acestei Case astrologice, trebuie să ne întoarcem la chestiunile esențiale din biografia ei. 

Rolul unei regine este acela de a “produce” moștenitori. Cuplul regal a avut o fetiță, Maria, născută în 1870 și decedată la numai trei ani și jumătate. Harta ne arată o Casă a cincea în Rac, zodie fertilă dar, din păcate, stăpânul ei, Luna, se află în poziția critică pe care am discutat-o mai devreme (cu Pluton, oricum, nociv pentru conceperea și nașterea copiilor) și în cuadratură de semn la cuspidă. Interesant este că și Fundul Cerului, legat de situația familiei, implicit de posteritatea ei, se află tot în Rac, fiind stăpânit tot de Lună. Din corespondența dintre cei doi soți[3]“Corespondența primei perechi regale a României, Carol I și Elisabeta, păstrată la Arhivele Naționale ale României din București” de Silvia Irina Zimmermann, aprilie 2018 (regina își vizita destul de des rudele din Germania și povestea în amănunt în scrisori soțului ei tot ce i se întâmpla), aflăm că a avut nu mai puțin de 16 pierderi de sarcină (Marte, stăpânul Casei a opta în Scorpion, aflat în Casa a douăsprezecea, poate justifica această teribilă situație). 

Încercările, în primul rând datorate sănătății fragile, nu au ocolit-o. Dușmanii ascunși se pare că au existat: Elisabeta știa că se punea problema, la nivelul clasei politice, ca dinastia să continue, chiar prin divorțul lui Carol de ea și recăsătorirea lui; de aici ar fi venit și pica pe care regina i-ar fi purtat-o lui Ion Brătianu. Exilul – căci, între 1869 și 1916, și-a petrecut viața departe de țara unde s-a născut – se oglindește și el în Casa a douăsprezecea.  

O floare transplantată din Renania în România

Cum a influențat viața Elisabetei faptul de a trăi în România? Oricum, stilul de viață nu a fost mult diferit de cel din familia de origine dar, cu siguranță, relocarea pentru tot restul vieții a marcat-o.

Harta relocată

Ascendentul este în Taur, în aspect favorabil cu zodia Capricornului, unde nativa are Mijlocul Cerului și stellium-ul de planete, inclusiv Soarele. 

Stăpâna Ascendentului, Venus, culminează, “domnește” asupra celorlalte planete.  Această influență venusiană a ajutat-o să canalizeze în sfera artistică acea impresionabilitate, intuiție, sensibilitate și imaginație bogată pe care le manifestă Luna cu Pluton. Desigur, Elisabeta scria versuri din adolescență, picta, cânta la pian, așa fusese educată. Dar, după căsătoria și “înrădăcinarea” în noua ei țară, aceste talente s-au manifestat cu putere, vizibil. Nu poate fi vorba că a fost apreciată doar datorită calității de regină. Desigur, și Mercur conjunct cu Mijlocul Cerului a pus în valoare talentul ei literar real.

A debutat în anul 1880 cu două volume de versuri, publicate la Leipzig. A scris, până la sfârșitul vieții, peste o mie de poezii, peste 90 de nuvele și lucrări dramatice, patru romane. A tradus câteva dintre poeziile lui Mihai Eminescu în limba germană. Și-a sublimat durerea pierderii unicului copil scriind basme pentru copii, “Poveștile Peleșului” fiind republicate și citite cu plăcere și în zilele noastre. 

Și-a atribuit numele de Carmen-Sylva, gândindu-se probabil la pădurile din țara ei de adopție dar și la pădurile din țara natală. Soțul ei, regele Carol, se pare că este cel care a îndemnat-o să-și publice scrierile sub acest pseudonim.

Soarele în Casa a noua (fericită poziționare, în astrologia elenistică Soarele era considerat aici “în propria bucurie”) reflectă rolul de reper moral și social pe care Regina Elisabeta l-a jucat în România sfârșitului de secol XIX. 

Putem considera că țara care a adoptat-o pe Elisabeta a fost cu adevărat locul în care ea a putut să se manifeste la întreaga ei capacitate, să-și vindece, pe cât posibil, rănile, și să-și împlinească menirea.

Note

Note
1 Maria, Regina României, “Povestea vieții mele”, editura Moldova, 1990, paginile 257-262
2 https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/carmen-sylva-o-regina-care-fuma, de Alin Ciupală, Florentina Tone
3 “Corespondența primei perechi regale a României, Carol I și Elisabeta, păstrată la Arhivele Naționale ale României din București” de Silvia Irina Zimmermann, aprilie 2018

Cookie-urile ne ajuta sa ne furnizam serviciile. Prin utilizarea serviciilor noastre si navigarea prin acest site va exprimati acordul cu privire la utilizarea cookie-urilor. Detalii

Cookie-urile ne ajuta sa ne furnizam serviciile. Prin utilizarea serviciilor noastre si navigarea prin acest site va exprimati acordul cu privire la utilizarea cookie-urilor.

Close