DINCOLO DE NEPTUN. Centura lui Kuiper, discul împrăștiat și obiectele detașate sau Despre rudele lui Pluto și Chiron și despre niște planete nou-descoperite
Dincolo de Neptun, la marginea sistemului solar, dar orbitând în jurul Soarelui, sălășuiește o numeroasă și fascinantă populație de planete pitice și centauride, pe care știința a început să o dezvăluie încetul cu încetul, începând cu Pluto (descoperit în 1930) și Chiron (1977). În secolul XXI a urmat o explozie de noi descoperiri: o puzderie de planete pitice s-a bulucit să se arate omenirii prin giganticele telescoape de înaltă performanță. Unele dintre aceste corpuri cerești au devenit deja interesante pentru astrologi, altele ar putea deveni într-o zi. Le prezint mai jos pe cele pentru care există efemeride, deci pentru care pot fi demarate cercetările.
Notă: pozițiile corpurilor cerești indicate în text sunt pentru data de 25.02.2021.
CENTURA LUI KUIPER
În 1951, astronomul american de origine olandeză Gerard Kuiper (1905-1973) a lansat ipoteza că dincolo de Neptun s-ar afla o zonă „populată” cu mici corpuri cerești, resturi rămase de la formarea sistemului solar. În anii ’80, simulările pe calculator privind formarea sistemului solar au confirmat că la marginea acestuia ar trebui să existe resturi care nu au apucat să se „coaguleze” pentru a forma planete. Descoperirea, în 1992, a lui 1992QB1, un corp ceresc cu diametrul de cca 250 km, chiar în zona unde se presupunea că ar exista Centura lui Kuiper, a validat ipoteza inițială a astronomului.
Cercetările ulterioare nu numai că au dus la depistarea unor corpuri cerești de dimensiuni apreciabile în Centura lui Kuiper, dar au scos la iveală şi faptul că anumiți „locatari” ai sistemului nostru solar provin din această zonă. Iată-i pe cei mai reprezentativi „copii” ai Centurii lui Kuiper, care au, sau ar putea avea, semnificație astrologică:
Planetele pitice: Pluto, Makemake, Haumea și, probabil, Quaoar și Orcus
Notă: Pluto a fost clasificat de către UAI (Uniunea Astronomică Internațională) drept planetă pitică la 24 august 2006, Eris, pe 14 septembrie 2006, Makemake, pe 19 iulie 2008, iar Haumea, pe 17 septembrie 2008. A cincea planetă pitică este Ceres, dar Ceres nu are legătură cu Centura lui Kuiper.
Pluto
Conform analizelor spectroscopice, Pluto are aceeași compoziție ca multe alte KBO (de la „Kuiper Belt Objects”). Descoperit pe 18 februarie 1930, Pluto are cinci sateliți: Charon, descoperit în 1978, Nix şi Hydra, în 2005, Kerberos, în 2011, şi Styx, descoperit în 2012. Fiindcă Pluto are un diametru de 2 320 km, iar Charon, unul de 1 270 km, sistemul Pluto-Charon funcționează mai degrabă ca o planetă dublă decât ca o planetă şi satelitul ei. Pluto este în rezonanță 3:2 cu Neptun, adică în timp ce Neptun se rotește de trei ori în jurul Soarelui, Pluto se rotește de două ori. Cam 25% dintre KBO sunt în rezonanță 3:2 cu Neptun. Toate aceste obiecte cosmice au primit denumirea generică de plutino (de la Pluto).
Din sistemul solar „clasic”, Pluto şi Charon se înrudesc doar cu Triton, satelitul lui Neptun, pe care Neptun l-a capturat direct din Centura lui Kuiper.
Dintre toate corpurile din Centura Kuiper, Pluto este cel mai bine definit astrologic.
Toate softurile de astrologie calculează poziția lui Pluto.
Haumea
Haumea este o planetă pitică descoperită pe 28 decembrie 2004. Are forma unui elipsoid triaxial, cu dimensiunile de 1 960 × 1 518 × 996 km. Are o orbită foarte excentrică şi o perioadă orbitală/sinodică de 283 de ani. Actualmente se află la 28°45’ Balanță.
Haumea este zeița hawaiiană a fertilității şi a nașterii. Planeta pitică Haumea are doi sateliți, Hi’iaka şi Namaka, ce poartă numele a două dintre fiicele zeiței.
Efemeridele lui Haumea se găsesc pe site-ul astro.com, aici: http://www.astro.com/swisseph/haumea.htm
Makemake
Makemake a fost descoperit pe 31 martie 2005 şi are un diametru estimat de 1 360-1 480 km. Numele lui vine de la Makemake, creatorul oamenilor şi zeul fertilității în cultura populației Rapanui, din Insula Paștelui.
Makemake este cel mai strălucitor corp ceresc din Centura lui Kuiper, după Pluto. Are o perioadă orbitală/sinodică de 310 ani, iar acum se găsește la 7°24’ Balanță.
Efemeridele lui Makemake se găsesc pe site-ul astro.com, aici: http://www.astro.com/swisseph/makemake.htm
Quaoar
Quaoar este o posibilă planetă pitică din Centura lui Kuiper, descoperită la 4 iunie 2002. Are un diametru de circa 1 121 km, cam jumătate din diametrul lui Pluto. Are o perioadă orbitală/sinodică de 286 de ani. Actualmente, este la 5°45’ Capricorn.
În februarie 2007, astronomul Michael Brown a descoperit că Quaoar are un satelit cu un diametru de 170 km. Acesta a fost numit Weywot. În mitologia indienilor Tongva din sudul Californiei, Quaoar este divinitatea creatoare a universului, care concepe alte zeități cântând și dansând. Primul zeu pe care l-a creat a fost Weywot, Tatăl Cerului. Quaoar se pronunță în trei silabe: Qua-o-ar.
Efemeridele lui Quaoar se găsesc pe site-ul astro.com, aici: https://www.astro.com/swisseph/quaoar.htm
Orcus
Orcus a fost descoperit la 17 februarie 2004. Face parte din categoria plutino și se presupune că e o planetă pitică. Are un diametru de 910 km. Are o perioadă orbitală/sinodică de 245 de ani. Actualmente, este la 12°20’Fecioară.
Orcus are un satelit, pe nume Vanth, descoperit în 2005, cu un diametru estimat la cca 450 km. La fel cum Charon este destul de mare în comparație cu Pluto, și Vanth este destul de mare în comparație cu Orcus. Dacă se va stabili că Orcus este cu adevărat o planetă pitică, Vanth va deveni, ca mărime, al treilea satelit al unei planete pitice, după Charon și Disnomia.
În mitologia etruscă, Orcus este echivalentul zeului Pluton din mitologia romană (Hades, la greci). Vanth, își are originea tot în mitologia etruscă, unde este mesagerul morții, este o zeiță înaripată, care locuiește în lumea subterană a infernului.
Efemeridele lui Orcus se găsesc pe site-ul astro.com, aici: https://www.astro.com/swisseph/2004dw.htm
***
Astronomii consideră că Phoebe, unul dintre Sateliții lui Saturn, și Triton, unul dintre sateliții lui Neptun, ar proveni tot din Centura lui Kuiper.
Chiron şi alți centauri
Chiron împreună cu Pholus, Nessus, Asbolus, Hylonome, Chariklo, Pylenor, Hylonome, Elatus, Thereus, Pelion, Okyrhoe, Cyllarus şi alte mici obiecte cerești sunt niște asteroizi mai speciali, denumiți CENTAURI sau CENTAURIDE, care provin tot din Centura lui Kuiper. Numele lor provin din mitologia greacă. În mitologia greacă, centaurii sunt ființe jumătate-om, jumătate-cal. Din punct de vedere astronomic, centaurii sunt jumătate asteroid-jumătate cometă (lui Chiron i se poate chiar detecta o oarecare coamă!). Orbitează între Jupiter şi Neptun. Orbita lor, foarte eliptică, intersectează orbitele celor două planete. Deosebirea dintre centauri și comete este că, atunci când se apropie de Soare, cometele capătă coamă şi lasă în urmă vestita lor coadă, pe când centaurii, nu. Se crede că şi unul dintre sateliții lui Saturn, Phoebe, ar fi tot un centaur provenit din Centura lui Kuiper.
Chiron este studiat de astrologi încă de la descoperirea sa, în 1977. Cam după anii 2000 au început să se emită ipoteze şi cu privire la ceilalți centauri.
Efemeride şi câteva studii astrologice se pot găsi pe site-ul lui Juan Antonio Revilla: http://www.expreso.co.cr/centaurs/
Tot acolo se găsește un mic soft astro gratuit, numit Riyal, care calculează efemeridele centaurilor.
DISCUL ÎMPRĂȘTIAT
Discul împrăștiat este o categorie de obiecte trans-neptuniene aflate dincolo de Centura lui Kuiper, a căror orbită este puternic excentrică. Primul obiect ceresc clasificat în prezent ca aparținând acestei categorii a fost descoperit în 1995. De atunci, au mai fost descoperite alte câteva sute. Iată-le pe cele mai relevante:
Eris
Descoperită pe 5 ianuarie 2003, Eris are un diametru de cca 2 326 km, puțin mai mare decât cel al lui Pluto, fiind, în același timp, cam cu 27% mai grea. Este cea mai mare planetă pitică cunoscută din sistemul solar. Are un satelit, numit Dysnomia, cu un diametru de 700-800 km. Orbita lui Eris este foarte excentrică. Are o perioadă orbitală/sinodică de 557de ani. Actualmente se află la 23°38 Berbec, zodie în care a intrat în 1926. Este, practic, staționară, în ianuarie 2021 fiind la stația directă, astronomic vorbind, tot la 23°38’ Berbec.
A fost numită după Eris, zeița discordiei şi sora lui Ares din mitologia greacă (Marte, în cea romană). Dysnomia (Fărădelegea, Anarhia) era fiica lui Eris.
Efemeridele lui Eris se găsesc pe site-ul astro.com, aici: http://www.astro.com/swisseph/eris.htm
Gonggong
Gonggong este o planetă pitică descoperită în iulie 2007. Cu un diametru de aproximativ 1 230 km, Gonggong este al cincilea cel mai mare obiect trans-neptunian cunoscut din sistemul solar (fără a-l lua în considerare pe Charon, satelitul lui Pluto). Are o perioadă orbitală/sinodică de 551 de ani, cu doar șase ani mai mică decât cea a lui Eris. La 01.12.2020 se afla la 3°40’ Pești, zodie în care a intrat în 2007 și în care va rămâne pentru tot restul secolului XXI.
A fost numit după Gònggōng, un zeu chinez al apei, care este responsabil pentru haos, inundații și înclinarea Pământului. Numele a fost ales de descoperitorii săi în 2019, în urma unui sondaj online.
Efemeridele lui Gonggong se găsesc pe site-ul lui Zane Stein, aici: https://www.zanestein.com/225088_Eph.htm
OBIECTELE DETAȘATE
Obiectele detașate reprezintă o categorie de planete minore din familia trans-neptunienelor, care se află la mare distanță, în zona exterioară a sistemului solar. Orbitele lor sunt foarte îndepărtate de influența gravitațională a lui Neptun și a celorlalte planete cunoscute, ceea ce le face să pară „desprinse” de sistemul solar. Cu toate acestea, orbitează în jurul Soarelui.
Au fost identificate cert mai mult de nouă astfel de corpuri cerești, cel mai mare, mai îndepărtat și mai cunoscut fiind Sedna.
Sedna
Sedna este o planetă pitică descoperită la 14 noiembrie 2003. Se estimează că are un diametru de cca 1 000 km, ceva mai mare decât diametrul planetei pitice Ceres, care orbitează în zona centurii de asteroizi dintre Marte și Jupiter. Sedna are o perioadă orbital/sinodică de aproximativ 10 513 ani. Actualmente se află la 27°34’Taur. Va intra în Gemeni în iunie 2023.
A fost numită după Sedna, zeița mării la eschimoși, care, potrivit legendei, trăiește în adâncurile reci ale Oceanului Atlantic.
Efemeridele Sednei se găsesc pe site-ul astro.com, aici: https://www.astro.com/swisseph/sedna.htm
MIHAELA DICU,
membru fondator și președinte de onoare AAR, senior editor Astrele
Surse
Lumea largă a internetului, dar mai ales:
https://en.wikipedia.org/
https://skyandtelescope.org/
https://lastronomie.fr/
https://www.pourlascience.fr/espace/
https://www.astro.com/
https://www.expreso.co.cr/centaurs/
http://www.zanestein.com/
https://www.theoi.com/