Întâmplări cu astrologi de demult, povestite de Nizami Aruzi …și repovestite de Mihaela Dicu. Întâmplări cu Al-Biruni

Nizami Aruzi din Samarkand (cca. 1085 – 1165) a fost un însemnat scriitor medieval persan și, totodată, medic și astrolog, despre care se crede ca ar fi studiat cu vestitul savant si poet Omar Khayyám. Este considerat unul dintre cei mai buni prozatori și poeți de limbă persană. Și-a petrecut mare parte din viață la curtea dinastiei Gaznevizilor, unde a scris prin 1156-1157 volumul “Cele patru discursuri”. Lucrarea descrie episoade din viețile unor personaje fără de care autorul crede că nu ar fi posibilă buna funcționare a tronului: secretari, medici, poeți și astrologi. Vă prezentăm mai jos două anecdote din discursul al treilea, închinat astrologilor, care îl au ca personaj principal pe Al-Kindi. Anecdotele nu sunt traduse, ci repovestite de Mihaela Dicu, care a crescut cu ”Legendele Olimpului”, repovestite de Alexandru Mitru și cu cele ”1001 de Nopți”, repovestite de Eusebiu Camilar…

Întâmplări cu Al-Biruni

Al-Biruni și a cincea ușă

Bine adăpostită în răcoroasa Grădină a celor o mie de arbori din orașul Ghazni, reședința de vară al preamăritului sultan Mahmud avea patru uși care dădeau în afară. Într-o dup-amiază în care pesemne că se cam plictisea, sultanul îl puse la încercare pe astrologul Abu Rayham (cunoscut nouă ca Al-Biruni): “Pe care din cele patru uși crezi că am să ies din casă? Scrie răspunsul pe o hârtie, împăturește-o și pune-mi-o sub covoraș”. Al-Biruni ceru să-i fie adus astrolabul, stabili Ascendentul, calculă harta astrală, se gândi o vreme, apoi scrise răspunsul pe o hârtie și o puse sub covorașul pe care ședea de obicei sultanul. “Așadar, ai stabilit?”. “Da”, răspunse Al-Biruni. Atunci, sultanul porunci să se spargă peretele de la răsărit pentru a se mai face o a cincea ușă. Și tocmai pe aceea ieși! După care, mândru de ideea lui genială, menită să-l înfrângă pe astrolog, ceru să i se dea hârtia cu răspunsul. Iar răspunsul suna așa: “Nu va ieși pe niciuna din cele patru uși, ci va pune să se croiască o a cincea în peretele de la răsărit și prin acea ușă va ieși”. Sultanul se înfurie tare mult și dădu ordin ca Al-Biruni să fie dus în mijlocul palatului, unde era o trapă în podea. Al-Biruni căzu în groapa de dedesubt, dar fără a se lovi prea tare. Sultanul îl întrebă râzând: “Și pe-asta ai prevăzut-o?”. “Da”. “Unde e dovada?”. Iar Al-Biruni îi aduse un almanah de previziuni întocmit cu mai multă vreme în urmă, în care pentru data respectivă stătea scris: “Azi mă vor arunca dintr-un loc înalt, dar voi atinge pământul domol și voi ieși nevătămat”. De data asta sultanul se înfurie atât de tare încât puse gărzile să-l întemnițeze. Și așa se face că Al-Biruni a făcut temniță timp de șase luni.

Al-Biruni și ghicitorul fără de învățătură

Șase luni de zile nimeni n-a cutezat să-i vorbească sultanului despre Al-Biruni. Astrologul era închis, dar avea la dispoziție un servitor, care putea să circule și să-l aprovizioneze cu cele trebuincioase. Într-o zi, servitorul fu oprit de un ghicitor care-i spuse: „Văd lucruri de seamă în soarta ta – fă-mi un dar ca să ți le destăinui”. Curios, omul îi dădu două drahme și iată ce află: „Cineva care ți-e drag se află la ananghie, dar de-aici în trei zile scapă de necaz și va căpăta rang înalt și onoruri”. Servitorul îi duse degrabă vestea bună stăpânului, dar acesta, neîncrezător, chibzui că a dat peste vreun șarlatan care l-a ușurat de cele două drahme. Dar, ce să vezi? Primul ministru, care căuta de multă vreme prilejul să intervină în favoarea lui Al-Biruni, îl prinse pe sultan în toane bune și îi spuse: „Săracul Al-Biruni, uite, a făcut numai prognoze reușite și, în loc să primească drept răsplată decorații și onoruri, el zace în temniță.” „Așa este, iar toată lumea e de acord că omul ăsta nu are egal ca înțelepciune, exceptându-l poate doar pe Avicenna. Dar predicțiile lui au fost împotriva vrerii mele; iar dacă voiești onoruri de la regi, trebuie să le spui ce vor ei să audă. Era bine să fi greșit măcar o predicție… Am să poruncesc să fie eliberat și-i voi dărui un cal cu harnașament de aur, un veșmânt regal, o mie de drahme, un sclav și o slujnică.” Și iacă așa, vorbele ghicitorului se împliniră chiar în ziua prorocită. Reîntors acasă, Al-Biruni trimise să fie căutat ghicitorul. Găsindu-l, își dădu seama că e aproape analfabet și nu că nu știe astrologie. Îl întrebă când e născut, îi întocmi horoscopul și văzu cu uimire că ghicitorul fără de învățătură avea Partea celor Nevăzute chiar pe Ascendent!

Al-Biruni
Muhammed Ibn Ahmed Abu Rayham, zis și Al-Biruni (973 –1048) – savant de formație enciclopedică, reprezentant strălucit al culturii musulmane: matematician, astronom, astrolog, fizician, farmacolog, istoric, geograf, filosof, antropolog și geodez (supranumit „primul antropolog” și „părintele geodeziei”). A formulat teoria rotației pământului în jurul propriei axe și în jurul soarelui cu mult înainte de Copernic. A scris „Cartea instruirii în elementele artei astrologiei”. În 1017 sultanul Mahmud din Ghazni l-a adus la Ghazni împreună cu mai mulți savanți. Al-Biruni a devenit astrologul curții, fiindu-i alături sultanului până la moarte (1030), iar apoi îndeplinind aceeași funcție pe lângă succesorii acestuia. Probabil că anecdotele fac referire la perioada de „acomodare” la curtea Marelui Mahmud.