Întâmplări cu astrologi de demult, povestite de Nizami Aruzi …și repovestite de Mihaela Dicu. Întâmplări cu Al-Kindi

Nizami Aruzi din Samarkand (cca. 1085 – 1165) a fost un însemnat scriitor medieval persan și, totodată, medic și astrolog, despre care se crede ca ar fi studiat cu vestitul savant si poet Omar Khayyám. Este considerat unul dintre cei mai buni prozatori și poeți de limbă persană. Și-a petrecut mare parte din viață la curtea dinastiei Gaznevizilor, unde a scris prin 1156-1157 volumul “Cele patru discursuri”. Lucrarea descrie episoade din viețile unor personaje fără de care autorul crede că nu ar fi posibilă buna funcționare a tronului: secretari, medici, poeți și astrologi. Vă prezentăm mai jos două anecdote din discursul al treilea, închinat astrologilor, care îl au ca personaj principal pe Al-Kindi. Anecdotele nu sunt traduse, ci repovestite de Mihaela Dicu, care a crescut cu ”Legendele Olimpului”, repovestite de Alexandru Mitru și cu cele ”1001 de Nopți”, repovestite de Eusebiu Camilar…

Întâmplări cu Al-Kindi

Al-Kindi și toiagul lui Moise

Povestirea îl are ca personaj central pe marele înțelept Al-Kindi (801–873), supranumit Filosoful Arabilor. Al-Kindi era deopotrivă foarte iscusit și în arta astrelor – de la el ne-a rămas tratatul “Cele 40 de capitole”. Nizami povestește că, pe când Al-Kindi era în serviciul Califului al-Ma’mun (trebuie să fi avut în jur de 30 de ani pe atunci) s-a întâmplat într-o zi să vină la Calif și să se așeze jos, alături de un prelat al Islamului. Acesta l-a întrebat ofensat: “Cum de stai jos în fața unui prelat al Islamului?”. Al-Kindi a răspuns: “Fiindcă eu știu ce știi tu, dar tu nu știi ce știu eu”. Prelatul a replicat: “Ei bine, am să scriu ceva pe o hârtie, să vedem dacă ghicești ce-am scris”. Așa a și făcut, după care a pus hârtia sub un colț al mantiei Califului. Al-Kindi a întocmit o hartă de ghicire a gândurilor (tehnică ce derivă din astrologia orară), apoi i-a spus Califului: „Preamărite, prelatul a scris ceva ce mai întâi a fost plantă și mai apoi animal”. Al-Ma’mun a luat biletul, l-a despăturit, iar pe el scria „Toiagul lui Moise”! Și, într-adevăr, toiagul de lemn al lui Moise s-a prefăcut la un moment dat în șarpe! Răspunsul i-a umplut de uluială pe Calif și pe prelat și a dus departe faima de astrolog a lui Al-Kindi.

Al-Kindi și Abu Ma`shar

Ecourile întâmplării de mai înainte s-au răspândit dincolo de Bagdad, în tot Irakul și mai departe, pe întinsul Marelui Korashan. Un cărturar din Balhi, „mânat de zelul fanatic care-i caracterizează adesea pe învățați”, zice Nizami, a luat un cuțit, l-a pus într-o carte de astrologie și a pornit spre Bagdad cu gând să-l ucidă pe Al-Kindi. Ajungând la casa lui, a văzut la poartă caii mândri ai multor notabilități ale orașului. A intrat, și-a făcut loc prin lume până în fața Maestrului și i-a spus că vrea să deprindă știința astrelor sub îndrumarea lui. „Ai venit din Est să mă ucizi, nu să înveți astrologie”, i-a răspuns Al-Kindi. „Dar te vei căi, vei studia Stelele, vei atinge perfecțiunea în această știință și vei deveni unul dintre cei mai mari astrologi din Poporul lui Mohamed”. Adunarea a fost uimită să audă asta. Cărturarul a recunoscut, a scos cuțitul, l-a rupt și l-a aruncat. Iar vorbele lui Al-Kindi s-au împlinit întocmai. Cărturarul era Abu Ma’shar, filosof, matematician și astronom, care a ajuns cel mai vestit astrolog de la curtea Abasizilor din Bagdad. Născut în 787, avea în jur de 45 de ani când a devenit discipolul lui Al-Kindi. Dar, Allah i-a hărăzit o viață lungă, să aibă timp să pătrundă toate tainele Artei. A murit la 99 de ani, lăsând urmașilor de peste veacuri multe scrieri astrologice doldora de învățăminte prețioase.

Al-Kindi (Abu Yūsuf Ya’qūb ibn’Isḥāq aṣ-Ṣabbāḥ al-Kindī, în latină, Alkindus, circa 801-873 e.n) a fost un filosof, om de știință, matematician, medic, astrolog, ocultist și muzician arab. S-a născut în Kufa, dar a învățat în Bagdad și și-a petrecut cea mai mare parte a vieții la curțile califilor abasizi. Al-Kindi este cunoscut în toată lumea ca „părintele filosofiei arabe”. Are marele merit de a fi înfăptuit sinteza, adaptarea și promovarea filosofiei grecești și elenistice în lumea musulmană. A scris mai multe lucrări de astrologie, printre cele mai importante numărându-se ”Cele patruzeci de capitole”, tradusă din arabă în engleză de Benjamin Dykes. (vezi aici: https://www.bendykes.com/product-tag/al-kindi/)