Venus şi frumusețea de-a lungul secolelor (partea a III-a)

Ȋn cea de-a treia parte a acestui serial, vom continua să analizăm corelația dintre harta momentului maxim al trecerii lui Venus peste Soare cu modul în care frumusețea a fost percepută în perioada renașterii carolingiene.

Pentru anii 789 şi 797, cele două perechi de date ale trecerii lui Venus peste Soare, în baza calculelor realizate de Fred Espenak, NASA/GSFC¹ sunt:

24 mai 789 GMT 15:28
22 mai 797 GMT 07:53²

În unghiurile celor două hărți (vezi mai jos), putem observa semnele cardinale Balanța (789) şi Racul (797), care indică o vibrație puternică, începutul unei noi ere, așa cum indică și începutul anotimpurilor. După cum aflăm din cronicile istoriei, în această perioadă, Charlemagne, Carol cel Mare, supranumit „părintele Europei” (Pater Europae) a reunit cea mai mare parte a Europei Occidentale pentru prima dată după prăbușirea Imperiului Roman. El a fost rege al francilor din 768, regele lombarzilor din 774 şi fondatorul Imperiului Carolingian în anul 800. Sub guvernarea sa a început Renașterea Carolingiană, o perioadă de puternică activitate culturală şi intelectuală în cadrul Bisericii occidentale. Imperiul Carolingian a fost rivalul Imperiului Roman de Răsărit, cu capitala la Constantinopol, denumit şi Imperiul Bizantin. Suportul pe care Carol cel Mare l-a primit din partea papei de la Roma, la care se adaugă numeroase intrigi, a dus la eventuala despărțire a Romei și a Constantinopolului prin Marea Schismă din 1054. Deci, se observă cum evenimentele inițiate în aceasta eră au transformat era următoare.

Venus, stăpâna frumuseții, se află în ambele hărți în Gemeni, în case cadente, în antiteză cu poziția puternică a caselor 1 şi 10 pe care a avut-o la trecerea anterioară, cea din secolul al VI-lea. Aceasta ne spune că simbolistica sa a cunoscut un declin în perioada următorilor 250 ani: frumusețea şi iubirea nu au fost punctele forte ale acestei perioade încărcate cu lupte de putere, intrigi, conflicte şi campanii militare.

În prima hartă (789), Venus în casa a noua ne poate transmite că adevărata artă, frumusețea erau păstrate în interiorul instituțiilor religioase, de cult sau universităților, acolo unde se afla şi cunoașterea – Mercur în Gemeni în casa a noua.

Venus în semnul Gemenilor împreună cu Mercur şi Soarele întărește vibrația semnelor mutabile şi dă o predispoziție spre răsturnări de situații şi transformări, în timp ce casa a noua ne vorbește, printre altele, despre religie. Nu este de mirare aglomerarea de planete din aceasta casă, deoarece, în perioada respectivă, deși popoarele Europei erau deja convertite la creștinism, ele își neglijau proaspăta religie, revenind la „obiceiurile barbare”, amenințând puterea Bisericii. Astfel, rolul războaielor purtate de Carol cel Mare era acela de a-i converti pe locuitorii Europei la catolicism şi de a întări puterea papalității. Jupiter, semnificatorul instituțiilor religioase, se află sub stăpânirea lui Marte în ambele hărți, în semnul Berbecului şi respectiv al Scorpionului, semn că Biserica şi-a continuat expansiunea prin războaie şi conflicte. Marte, zeul războiului are o poziție puternică în casa a zecea, deși e în zodia Racului, semnul căderii sale, dar şi al exaltării lui Jupiter. Luna în Berbec, aflată în recepție mutuală cu Marte şi în calitate de guvernator al casei a zecea (autoritățile), subliniază încă o dată puterea parteneriatelor (casa a șaptea) dintre conducători şi Biserică (Jupiter).

Cei opt ani care trec între cele două momente reprezintă perioade fecunde de procesare a ideilor noi şi a schimbărilor, în care are loc un progres al conștiinței cu privire la natura lumii.

În cea de-a doua hartă (797), Venus se află în casa a douăsprezecea şi poate semnifica, printre altele, că arta, tot ceea ce oamenii considerau frumos şi plăcut, felul în care percepeau sau creau ceva frumos, orice le aducea un confort psihic sau financiar, era păstrat secret. Venus se ascunde, dar aceasta nu înseamnă că rolul ei nu era important, ci doar că vrea să ţină regulile jocului tăinuite, disponibile doar celor care cu adevărat se puteau încumeta pe teritoriul nestatornic al casei a XII-a, fiind poate vorba de societăți secrete, mănăstiri, locuri secrete, morminte sau de ce nu, conspirații.

Din această hartă aflăm că autoritățile preferau să poarte războaiele folosindu-se de puterea cuvintelor, regulile se schimbă – Marte, ca stăpân de casa a X-a, se afla în Fecioară în casa a III-a.

În concluzie, cele două hărți ne indică faptul că în perioada Evului Mediu natura feminină a lui Venus a fost strâns legată de latura spirituală a vieții: pe de o parte de călătoriile casei a noua, explorarea misterelor vieții, în universități sau instituții religioase şi, pe de altă parte, prin crearea obstacolelor şi crizelor de conștiință aferente casei a XII-a, pentru a culmina în calea spre evoluție a umanității.

Va urma…

ANCUȚA CATRINOIU,
Membră AAR

Articolul este disponibil în revista Astrele și în limba engleză. Read this article in english.