Căsătoria în concepția tradițională (IV)
Pentru început am să vă ofer o retrospectivă privind cele trei articolele scrise deja pe subiectul căsătoriei.
În primul articol din serie am specificat faptul că există șanse mari ca semnificațiile planetare cu care suntem obișnuiți astăzi să fie viciate. Ar fi de bun augur să identificăm modul în care aceste semnificații au fost generate.
Spre exemplu, am afirmat că Soarele fortifică ideea de singularitate, suveranitate, autoritate și recunoaștere datorită magnitudinii sale (constant -26,8). Așadar, am generat o semnificație astrologică raportându-mă atât la planul psihic, formal, cât și la planul fizic, material.
Am asociat un fenomen celest cu o idee necesară, deja formată, deja întipărită în minte. Apropo, odată cu această afirmație exclud ideea în care astrologia s-a dezvoltat empiric (prin observație sau experiment). Susțin ideea în care sistemul astrologic vest-european a fost în primă fază construit teoretic, probabil potrivit dogmelor vremii, iar mai apoi au fost integrate elemente de astronomie babiloniene, egiptene și grecești care să-l susțină.
Pe moment nu putem decât să luăm de bun ce au scris alții, iar lucrarea lui Vettius Valens numită ”Antologia”, una dintre cele mai vechi și autentice surse de astrologie, ne spune că Luna semnifică coabitarea și căsătoria legitimă. Fiindcă Valens nu a fost suficient de explicit pentru mine, am apelat la Claudiu Ptolemeu, contemporan cu Valens.
Astfel, în al doilea articol din serie, am specificat cum Ptolemeu, în a sa lucrare Tetrabiblos, clarifică semnificațiile Lunii. Acesta afirmă că Luna semnifică coabitarea doar în cazul nașterilor bărbătești. Oricum, din exemplele oferite de Ptolemeu, deducem că, în cazul nașterilor bărbătești, Luna semnifică și căsătoria. Tot în acest articol am clarficat și rolul celorlalte planete: Soarele, Marte și Venus.
De dragul clarității, propun să ne imaginăm încă o dată relația ce se formează între zodiile dispuse diametral. Observăm că este implicat intervalul de șapte zodii, respectiv 180 de grade. Aceeași spațiere este specifică și caselor terestre, unde a VII-a casă a fost asociată cu subiectul căsătoriei. Vettius Valens ne spune indirect că perechea Berbecului este Balanța, iar perechea Taurului este Scorpionul.
Acestea fiind spuse, pentru nașterile femeiești, în timp ce Soarele (exaltarea în Berbec) semnifică coabitarea și căsătoria legală, Marte (domiciliul în Berbec) semnifică cununia, nunta (ceremoniile în general) precum și alte acte în urma cărora se perfectează sau se păstrează coabitarea și căsătoria propriu-zisă. În această ipostază Marte este servitorul (steward) Soarelui.
La polul opus, Venus (domiciliul în Balanță) semnifică dispoziția de coabitare și căsătorie. Când spun dispoziție mă refer dacă nativa este pură și respectabilă sau impură și vicioasă în ceea ce privește căsătoria. Mai mult, Venus este un indicator pentru tipul relațiilor conjugale.
Fără intenția de a mă repeta, pentru nașterile bărbătești, Luna semnifică coabitarea sau căsătoria legală, Venus semnifică cununia, nunta etc, iar Marte, dispoziția în dragoste.
Analizând harta natală a Tinei Turner, vom urmări 3 semnificatori ai căsătoriei: Soarele, Marte și Venus. Atenție, în această analiză mă voi raporta la dimensiunea planetară, respectiv la planete. În articolul precedent m-am raportat la dimensiunea terestrială, respectiv la case. Rețineți că am discutat despre contextul stăpânirii, context în care am integrat semnificațiile caselor terestre.
Soarele ocupă zodia Săgetător. Mercur este retrograd, iar Soarele aderă (conjuncția sinodică aplicantă) la Mercur primind mărturia lui Marte din Pești și a lui Saturn din Berbec (zodii licențioase). Această poziție indică cel puțin o căsătorie, promiscuitate și adulter, certuri, violență domestică, proastă reputație, trecere la bărbați.
Venus în limita și decanul lui Saturn, în relație trigonală cu acesta, indică promiscuitate, adulter, depravare, plăceri neobișnuite, obscenitate. Valens afirmă că această relație planetară este benefică doar pentru o anumită perioadă de timp, fiindcă într-un final se va produce instabilitate, separare, moarte, dispute publice, acuzații și vătămări. Susțin ceea ce spune Valens doar în contextul în care planetele implicate sunt viciate.
Este clar că relațiile conjugale primesc amprenta saturniană. Am discutat deja că Tina Turner a fost căsătorită cu un soț mai în vârstă sau că aceasta a ținut o relație conjugală neoficială timp de 27 de ani, căsătorindu-se într-un final la vârsta de 73 de ani.
Și ca să vezi, Vettius Valens ne lasă instrucțiuni precise potrivit cărora, în nașterile femeiești, Partea Căsătoriei se calculează după formula PC = AS + Marte – Lună, iar în cazul nașterilor bărbătești, Partea se calculează după formula PC = AS + Venus – Soare. Valens ne dă impresia că schimbă semnificatorii, dar de fapt nu este așa.
În cel de-al treilea articol spuneam că Părțile folosesc argumentul inductiv numit analogie. Dacă sunt femeie și vreau să fac o analogie privind căsătoria, sigur că mă voi raporta la cazul unei alte femei și nu la cazul unui bărbat. Aici nu se invocă principiul complementar așa cum am făcut-o în desemnarea semnificatorilor căsătoriei la nivel planetar (semnificatorii universali).
Astfel, pentru nașterile femeiești, formula Părții ar putea descrie circumstanțele în care, cel mai probabil, Luna (femeia, planeta în acord cu sexul nativității) își va întâlni perechea Marte (bărbatul) sau felul în care Luna (căsătoria) survine în sfera relațiilor conjugale (Marte).
În cazul formulei adresată nașterilor femeiești, AS + Marte – Lună, Luna este planeta care definește și Marte este planeta definită. Încerc să spun că argumentul Părților se bazează pe transferarea unui atribut de la o planetă la alta, pe baza unei relaţiei de asemănare între planete.
Pentru a obține o analogie concludentă (o probabilitate cu un grad mare de adevăr), trăsăturile comune ale planetelor între care se realizează analogia trebuie să fie definitorii, cât mai multe, iar diferenţele dintre planetele implicate să fie cât mai puține.
Partea Căsătoriei ocupă zodia Taur, casa a X-a, unde Venus este indicator al Căsătoriei. De dragul simplității am să vă ofer o scurtă listă de probabilități:
1. Partea Căsătoriei nu este configurată cu Luna sau Venus (stăpânii zodiei Taur), figurează un soț străin, căsătorie în străinătate, soț orfan etc. Gradul de adevăr crește exponențial atunci când stăpânul Părții este în aversiune cu Partea Norocului.
2. Partea Căsătoriei este configurată cu mai multe planete (ex. Uranus, Pluto, Marte, Jupiter): mai mulți parteneri, mai multe căsătorii, adulter, promiscuitate etc. Gradul de adevăr crește exponențial atunci când planetele sunt configurate la orb exact, sunt de sectă nocturnă, ocupă zodii sau limite nocturne, iar nașterea este nocturnă.
3. Venus stăpână a Părții Căsătoriei: bărbatul va fi cunoscut pentru caracteristicile tipic venusiene (frumos, de profesie artist, tânăr, etc), căsătoria va avea de suferit din cauza femeilor, băuturii, drogurilor, religiei; căsătorie din dragoste, căsătoria se va perfecta în urma unui adulter, etc. Când Venus este viciată hărăzește ceva rău pentru nativ, iar când nu este viciată hărăzește ceva bun. Întodeauna se iau în considerare și mărturiile celorlalte planete.
4. Venus (stăpâna Părții Căsătoriei) este configurată cu mai multe planete (ex. Saturn, Luna, Jupiter): mai mulți parteneri, mai multe căsătorii. Mare atenție la mărturii, respectiv dacă planetele reușesc să perfecteze aspectul înainte să părăsească zodiile ocupate.
5. Venus superioară în relație testimonială trigonală cu Saturn, stăpânul Părții Norocului: căsătorie cu un bărbat mai în vârstă sau bolnav, căsătorie târzie norocoasă, căsătorie despărțită de moarte, căsătorie cu un bărbat văduv sau deja căsătorit, căsătorie și copii vitregi etc.
Atenție, nu susțin că tot ceea ce am prezentat în toate aceste articole este adevărat, corect sau bun. Din lipsă de probe, restaurarea unor concepte astrologice nu se poate face decât prin speculație. O parte din informațiile prezentate în acest articol aparțin profesorului Robert Schmidt, care de fel lansează idei pe care studenții le dezvoltă.
Așadar, cum probabil ați intuit deja, astrologul este pus în situația în care trebuie să cumpănească cel puțin 3 tipuri de argumente: ce a descoperit prin prisma caselor terestre (semnificatorii accidentali), prin prisma planetelor (semnificatorii universali) și prin prisma Părților.
Nu am făcut o încadrare specifică pentru semnificatorii universali privind tipul de argument folosit. Fără noțiuni clare de logică, probabil nici nu voi reuși. Cert este că semnificatorii universali sunt cei folosiți și în cazul Părților, iar acest lucru i-ar plasa în categoria argumentelor inductive sau probabile.
Subiectul căsătoriei este mult mai amplu, iar eu am să vă mai vorbesc despre el cu altă ocazie. Vă mulțumesc pentru atenție și sper să folosiți informațiile oferite pentru a-i ajuta pe cei în necaz, măcinați de Eros.
