2-3 martie 2015, multiplă Piramidă de Foc. Acum tu ești cel tare
Practicăm, de regulă, o astrologie a fatalității, un amestec (cum e mai) prost de resemnare și frică, anticipând la orice pas un drob de sare, un potențial dezastru. Deși, fie vorba între noi, preziceri concrete nici nu există; tot ce se poate prezice cu adevărat, astrologic vorbind, e o energie, un potențial arhetipal, un principiu universal care va funcționa la un moment dat și, între limitele căruia, tu-ți poți crea în siguranță, după cum crezi, o variantă de realitate. Așa că, în loc să mi se dea un verdict fatal, o constatare de neputință, mi-ar fi mai de folos, din partea unui astrolog, un sfat proactiv, o atenționare încurajatoare și constructivă asupra a ceea ce eu, tocmai în atari imposibile condiții, pot (încă) să fac. Căci, chiar și-n cel mai rău mirositor bullshit [1], există ceva de făcut, o scăpare. Nu poți a pune mâinile pe piept, așteptând să treacă.
Așa vesel stând lucrurile, cu atât mai mult se cuvine să scoți untul din orice context astral cât de cât la îndemână, cât de cât comod și benefic. Să luăm, spre exemplu, fanta de timp dintre 2 și 3 martie 2015, când, pe fundalul reactivatei (pentru a 6-a oară!) cuadraturi Uranus/Berbec – Pluton/Capricorn, Luna tranzitează semnul Leului. Și-l întărește pe Jupiter Rx, declanșând, în cascadă, trigoane multiple la planete din Berbec (Marte, Venus, Uranus) și Săgetător (Saturn).
O scurtă, dar puternică ofensivă solară și de vitalitate, e clar! Suficient vânt din pupa să-ți accelerezi turbina, centrul activ de putere, să poți transforma energia potențial(ă) astrală în energie mecanică, în bicepși. Ți se dă acum mână liberă să treci la treabă, să participi direct și la propria viață, să-ți grădinărești și singur ograda. Te redresezi, te pui pe picioare și prin propriile puteri. Căci, hai s-o zicem pe a’ dreaptă, dacă ceva merge prost în viața ta, merge prost (și) din a ta vină.
Ce vrea, deci, să zică toată această des repetată, pe semne de foc, armonizare planetară? Unu, că ești mai predispus acum să te placi, să fii încântat de tine. Simți că ești valoros și legitim, că ai un merit și ești vrednic prin simplul fapt că exiști. N-au a face alte păreri, alte like-uri, ce te validează ești tu. Doi, că ar fi util să prinzi încredere în fața vieții și a posibilităților ei, să riști, să fii mai sigur de victorie. Să faci mai mult pentru tine. Lasă-te mai puțin ajutat, are valoare ce poți obține singur. Și, cum se tot zice, fi-le recunoscător celor ce te ignoră și te refuză, că așa reușești pe cont propriu! În fond, de ce mereu alții și nu tu?
N-ai cum să nu vezi în Berbec, ca primă zodie, semnalul cel mai ferm de ambiție, de voință proprie. Printr-un act de voință vii pe lume, te rupi din neant ca să fii, să te faci distinct, să faci diferența. De aceea, sub Berbec, contezi mai întâi tu și-ți acorzi ție importanța cuvenită, oricât de egoist ar părea. Nu te poți lăsa strivit, nu te poți recunoaște înfrânt, luând-o, c-o forță oarbă, oricând de la capăt: cazi, te ridici, cazi, te ridici.
Cum latura cea mai insistent conturată a piramidei de foc e cea a trigoanelor de tip Berbec – Leu, probabil resimți puternic cum se exprimă, trecând prin tine, forța vieții. Poți să sporești, să te întărești, să te eliberezi prin creație. Cum ai destule resurse de improvizație, elocvență și putere de evocare, poți exprima ce vrei. Ai destulă forță fizică, putere trupească să te ridici la înălțimea unei provocări, unei fapte de vitejie cu care să te mândrești. Știi, asta am făcut de la sine putere, cu mânuțele astea două!
Dar n-aș rata nici beneficiul trigoanelor trasate dinspre Berbec sau Leu la Saturn/Săgetător. Preț de două zile ți-e mai clar care sunt rațiunile pentru care exiști. Dacă ai lucruri în care să crezi neclintit, dacă ai convingeri adevărate, fă ceva cu ele! Pune-le cărămidă de temelie la ceva! Ce speri, ce vrei, în ce crezi? Acum ai chef și putere să lupți ca ele să se realizeze. Un lucru cât de mic, nu trebuie să-ți propui să răstorni lumea!
În rest, e de înțeles, cu atâta amar de foc pe cer, să ți se mai suie la cap, să faci o criză de orgoliu, să te inflamezi din orice. Important e că, timp de două zile, muzica-i alta și ești, prin forța împrejurărilor, la butoane. Înainte lucrurile se petreceau – cum ar zice Tolstoi [2] – de capul lor, făceau ce voiau din tine. Acum tu ești cel ce vrei și ele se petrec pentru tine. Nu mai ești la discreția lor, acum tu ești cel tare. Folosește, Dumnezeului, asta!
–
Note:
[1] trad. ro = jargon. rahat, căcat
[2] idee citată din memorie, preluată din Lev Tolstoi, “Despre Dumnezeu și om. Din jurnalul ultimilor ani”, ed. Humanitas, 2009
NICOLETA EȘANU,
Vicepreședinte AAR