Vărsătorul sau a-ți fi credincios, mai întâi, ție însuți

Orice s-ar spune, cele mai tari încăpățânări aparțin, by far*, Vărsătorului. Semn de aer fix(ist), gânditor cu (aceeași) teorie, spune-i ce vrei, o ține morțis tot pe a lui, n-ai cu cine. N-are mamă, n-are tată. Nu-și poate sacrifica o idee, un principiu mai pentru nimeni. N-are cum să primească ideea altuia, decât dacă, intens rumegată, ea-i exprimă desăvârșit și experiența sa. N-ai cum să-i impui ceva gândit de tine, să-i dai un sfat, un argument gata făcut, că știe el mai bine, că-și judecă el, mai dihai, faptele: ăsta-s eu, asta gândesc și reușesc (ori greșesc) cu mintea mea, nu a altuia. Pe scurt, ca specia ce pricepe și învață dând singură cu capul.

Patronat în tradiția astrologică de către Saturn, Vărsătorul e autonom, stă pe picioarele lui. Un ins adecvat mai degrabă cu sine decât cu restul. În mod paradoxal, atipic taman pentru că nu-i nicicum, ci doar natural și firesc. Neconvențional, ieșit din comun taman pentru că se arată cum e, cu dezinvoltură. Și când judeci proaspăt și inocent lucrurile, doar ca tine, fără să ții cont de alte (pre)judecăți, credințe ori cutume cu care ai tot fost dresat, într-o anume libertate a ta interioară, n-ai cum să nu scoți lucruri de geniu din tine, năzbâtii date de toți drept imposibile. N-ai cum să nu gândești negândite, să nu inventezi ceva făr’ de egal. N-ai cum să nu vii cu găselnițe șmechere, să nu fii apt să schimbi din poignet** perspectiva, găsind la orice o soluție.

Dedat la necompromis, Vărsătorul nu lasă de la el, nu se mișcă prin reacție la celălalt, ci celălalt, mereu, i se tot ajustează. Nepăsător, cu durere sinceră-n cot de ce zice lumea, de ce se cade ori se cuvine. Prea puțin dispus la oarecari regii și prefăcătorie, nu prea poate disimula. Să mintă înseamnă adânci frustrări, înseamnă să intre în conflict cu un adevăr al său. Iar de experiențe în care de fapt nici nu s-a regăsit, oricum, se va dezice cu cinism mai târziu.

Sigur, energia Vărsătorului, în condiții de implicare tensionată în cuadraturi și opoziții, e probabil insuficient integrată, încă în plin șantier și-n lucru, nu curge armonios și lin, în calitățile sus enunțate. Și atunci pășește în scenă, nerealizat, Vărsătorul, într-unul dintre variatele sale subchipuri: măscăriciul cabotin, călcător de bună voie-n străchini doar să stupefieze, să crească o cotă de atenție; Vărsătorul consecvent cu el însuși într-un fel isteric și pătimaș, îndărătnicul încăpățânat pe degeaba, supăratul ca măgarul pe sat; Vărsătorul elistist, intelectual cu preocupări și crezuri atât de înalte încât abia mai are timp să fie și om…

Ce mai, inutil să insist, cu Mercur în Vărsător în perioada asta (5 ianuarie 2015 – 13 martie 2015 ) și, mai ales pe retrogradarea lui (21 ianuarie 2015 – 11 februarie 2015 ), avem de reflectat îndelung la autenticitate, la un tip de a fi în acord cu noi inșine. Și inutil, prietene, să te întreb tu cât de sincer cu tine ești în tot ce faci și ce spui, cât de credincios îți ești ție însuți.

–
Note:
*engl. by far = rom. detașat, pe departe, la mare diferență
**fr.poignet = rom. încheietura mâinii; expr. din poignet = printr-o simplă mișcare a încheieturii mâinii, de la sine, firesc, cu lejeritate
–

NICOLETA EȘANU,
Vicepreședinte AAR