Dictionar astrologic: punctul vernal, ayanamsa, Era Varsatorului, Ophiuchus
Autor: MIHAELA DICU
Prezentul material se bazeaza pe explicatiile oferite de astrologul Mihaela Dicu, presedinte onorific al AAR, pe grupul de discutii Acubens. Scopul acestuia este de a clarifica cateva notiuni astronomice si astrologice care, din pacate, au fost gresit intelese de public si mass-media, determinand aparitia unor teorii si scenarii aberante.
1. Ce este punctul vernal?
Orbita aparenta pe care o descrie soarele pe sfera cereasca in traiectoria sa anuala se numeste ECLIPTICA.
Proiectia ecuatorului pamantesc pe sfera cereasca (intersectia dintre planul ecuatorului terestru si sfera cereasca) se numeste ECUATOR CERESC.
Ecliptica este inclinata fata de planul ecuatorului cu 23gr.27min. (acesta este oblicitatea eclipticii), iar ecuatorul ceresc si ecliptica se intersecteaza de doua ori:
1. la echinoctiul de primavara, in PUNCTUL VERNAL (in latina „verno” = „a reinverzi”, iar „vernalis” = „de primavara”)
2. la echinoctiul de toamna, in punctul autumnal (in latina „autumnus” = „toamna”).
Punctul vernal si punctul autumnal mai sunt numite puncte echinoctiale.
2. Miscarea punctului vernal – Precesia echinoctiilor
Punctul vernal si punctul autumnal, deci punctele echinoctiale, se misca retrograd de-a lungul eclipticii cu o viteza de 50,3 secunde pe an (cca 1 grad la 72 de ani). Acest fenomen este un efect al miscarii de precesie a axei de rotatie a Pamantului fata de stelele fixe.
Precesia axei Pamantului este data de puterea de atractie soli-lunara, ce influenteaza stabilitatea axei in jurul careia se invarte Pamantul. Astfel, axa Pamantului descrie un con, ceea ce conduce la o deplasare a orientarii Polului Nord printre stele. Asa se face ca de-a lungul vremii mai multe stele joaca succesiv rolul de stea polara: acum Steaua Polara este Alpha din Ursa Mica, dar in urma cu cca 4000 de ani era Thuban, iar peste cca 12000 ani va fi Vega).
Miscarea axei Pamantului antreneaza o miscare a ecuatorului, ceea ce face ca punctul vernal (care este punct echinoxial) sa se miste si el inapoi, precedandu-si an de an pozitia anterioara pe ecuator in raport cu ecliptica. Aceasta este de fapt PRECESIA ECHINOCTIILOR.
Miscandu-se cu cca 1 grad la 72 de ani, punctul vernal face turul complet al eclipticii in ceva mai putin de 26000 ani.
3. Legatura dintre punctul vernal si asa-zisa deplasare a zodiilor
Ecliptica este orbita aparenta pe care o descrie Soarele pe sfera cereasca. Ea este si „firul rosu” al benzii zodiacale, de-a lungul careia stim ca se insira cele 12 constelatii zodiacale si de-a lungul careia evolueaza planetele din sistemul nostru solar.
Punctul vernal se deplaseaza retrograd pe ecliptica cu 50,3 sec. pe an, strabatand intreaga ecliptica ( = 12 zodii) in cca 25 765 ani (cercul zodiacal are 360 grade = 21600 minute = 1296000 sec 1296000 sec : 50,3 sec/an = 25 765 ani) si parcurgand o zodie in cca 2147 ani (25 765 ani : 12 zodii).
Punctul vernal este legat de echinoctiul de primavara. In zodiacul tropical, echinoctiul de primavara marcheaza inceputul zodiei Berbecului => punctul vernal este legat de inceputul zodiei Berbecului.
Deplasandu-se, punctul vernal „trage” dupa sine inapoi echinoctiul de primavara, cu inceputul zodiei Berbecului cu tot. Acest lucru se intampla in astrologia occidentala, care foloseste zodiacul tropical (in limba greaca „tropikos” = „care se roteste”; „trope” = „a se roti”).
Datorita precesiei echinoctiilor, zodiacul tropical se decaleaza fata de zodiacul sideral, un zodiac fix, care ramane in aceeasi pozitie fata de constelatiile zodiacale de pe ecliptica. Zodiacul tropical se decaleaza fata de cel sideral cu o zodie la 2147 ani. Zodiacul sideral este utilizat in astrologia hindusa.
Distanta in grade care masoara precesia echinoctiilor si totodata decalajul dintre zodiacul sideral si tropical se numeste „ayanamsa”. Exista mai multe metode de calcul a ayanamsei, in functie de stele fixe diferite, care dau rezultate usor diferite. Dar in medie, la ora actuala ayanamsa este de cca 24 grade. Adica punctul vernal (0 grade Berbec tropic) a ramas in urma fata de inceputul zodiacului sideral (0 grade Berbec sideral) cu cca 24 grade, aflandu-se actualmente la cca 6 gr. Pesti (zodiac fix).
Atat zodiacul sideral cat si cel tropical sunt constructii conventionale, bazate pe impartirea eclipticii in 12 sectoare a cate 30 de grade. Constelatiile zodiacale reale au intinderi inegale si nu se suprapun peste zodiile niciunuia dintre cele doua zodiace, sideral sau tropic. Constelatiile zodiacale reale au servit drept sistem de referinta, sursa de inspiratie si izvor de analogii simbolistice. De fapt, cu asta opereaza astrologia, cu sisteme de referinta, simboluri si analogii.
4. Doua vorbe despre Era Varsatorului
Punctul vernal se indreapta spre 30 grade Varsator (0 grade Pesti), ceea ce a dat loc unei intregi literaturi (mare parte speculatii New Age) privind asa-zisa Era a Varsatorului. Un calcul simplu arata insa ca, la viteza amintita (1 grad la 72 ani), cele cca 6 grade care ne separa de intrarea punctului vernal in Varsator vor fi strabatute in peste 400 de ani de-aici inainte!
5. Si inca doua vorbe despre „a 13-a zodie”, Ophiuchus
Ophiuchus este o constelatie foarte mare, amplasata intre constelatiile Vulturul, Sarpele si Hercule. Doar partea lui sudica se insereaza intre Scorpion si Sagetator.
Babilonienii stiau de existenta lui Ophiuchus (numit in trecut Serparul), dar fie au considerat ca deviaza intr-o proportie prea masiva de la ecliptica, fie aveau deja in minte un sistem modulat pe 12 sectoare (ceea ce mie mi se pare mai probabil, fiindca vechile principii astrologice fac apel la niste legi ale armoniei, ale simetriei), asa ca nu l-au inclus in zodiac.