Dansul si capriciile Afroditei (sau despre mersul, fazele si retrogradarile lui Venus)
Autor: Mihaela Dicu
(Articol extras din conferinta sustinuta la Congresul AAR 2010)
Legenda
Potrivit mitologiei grecesti, Afrodita s-a nascut din valurile inspumate ale marii („aphros” = „spuma”, cf Hesiod), care purtau samanta lui Uranus. Prin urmare, este o „veterana” a panteonului: sora lui Cronos/ Saturn si matusa lui Zeus/ Jupiter, stra-matusa lui Ares/ Marte si Hermes/Mercur, etc. Prin urmare, era o doamna foarte influenta!…
Vechii greci o cinsteau ca patroana a iubirii, placerilor, seductiei si frumusetii. Zeita are insa echivalent si in alte culturi stravechi. O intalnim sub numele de Inanna (Sumer), Militta (Asiria), Ishtar (Babilon), Astarte (Canaan/ Fenicia), Turan (la etrusci), Hathor (la egipteni). Romanii au numit-o Venus…
In astrologie…
Venus oglindeste aspectul feminin, receptiv, intim al afectivitatii: sentimentele, emotiile, romantismul, tandretea, felul in care daruim sau primim iubirea, modul in care ne raportam la o relatie; in harta natala, Venus mai arata genul de partener care ni s-ar potrivi, care ne-ar completa, care ne-ar face sa ne simtim in largul nostru. Dar, desi patroneaza in principal dragostea, „competentele” ei merg si mai departe: domneste inclusiv asupra relatiilor sociale, popularitatii, prieteniei, cooperarii si asocierilor. Si fiindca, in linii mari, Venus are in grija tot ceea ce ne aduce bucurie si ne face viata mai placuta, tot sub jurisdictia ei intra si placerile, eleganta, confortul si… banii!
Astronomic…
Venus este a doua planeta de la Soare. Impreuna cu Mercur formeaza grupa „planetelor inferioare”, ale caror orbite sunt mai apropiate de Soare decat orbita Pamantului sau, mai simplu, care orbiteaza intre Soare si Pamant. Are dimensiuni comparabile cu cele ale Terrei. Dupa Luna, este cel mai stralucitor astru de pe cerul nocturn, cunoscut si sub denumirea populara de Luceafar. Atinge maximumul de luminozitate la scurt timp dupa apus (ca Luceafar de seara) sau la scurt timp inainte de rasarit (ca Luceafar de dimineata).
Cu o magnitudine aparenta care variaza intre -3,8 si -4,6, Venus este mai stralucitoare decat cele mai stralucitoare stele fixe. Spre comparatie, cea mai stralucitoare stea, Sirius (Alpha din Cainele Mare), are o magnitudine aparenta de -1,46. Venus este suficient de stralucitoare incat sa poata fi observata uneori chiar pe cerul de zi, atunci cand (sau acolo unde) vizibilitatea este foarte buna. De asemeni, ea poate fi vazuta fara efort cand Soarele este inca pe cer, dar jos, aproape de orizont.
De retinut
Venus strabate cercul zodiacal in circa un an, retrogradeaza o data la 584 de zile (1,6 ani sau 1 an si 7 luni) si de fiecare data merge in sens invers pentru 40 – 45 de zile. Fiindca nu se indeparteaza niciodata mai mult de 47,8° de Soare, Venus nu poate fi intalnita decat intr-una din urmatoarele pozitii: in semnul solar ori in intervalul a maxim doua semne inainte sau dupa acesta. De exemplu, un Leu nu o poate avea pe Venus decat in Gemeni, Rac, Leu, Fecioara sau Balanta, un Capricorn nu o poate avea pe Venus decat in Scorpion, Sagetator, Capricorn, Varsator
sau Pesti s.a.m.d.
Prin telescop, se poate observa cum Venus isi schimba la rastimpuri forma si dimensiunile. In fapt, Venus trece prin mai multe faze, la fel ca Luna. Cel care si-a dat seama primul de asta a fost Galileo Galilei, in 1610, urmarind planeta cu un telescop pe care si-l construise recent.
Cum Venus nu putea avea faze decat daca se rotea in jurul Soarelui, Galileo a realizat ce impact bulversant ar avea descoperirea lui intr-o epoca in care stiinta si, mai ales, Biserica credeau inca in sistemul geocentric. Asa ca initial a pastrat tacerea, consemnandu-si observatiile codificat, printr-o anagrama:
Haec immatura a me iam frustra leguntur -oy – trad: in van am incercat aceste lucruri, prea devreme.
Tot Galileo a aratat un an mai tarziu ca, permutand cele 34 de litere, se obtine o alta propozitie:
Cynthiae figuras emulatur mater amorum – trad: Mama iubirii imita figurile Cynthiei (Lunii).
Fazele lui Venus
– in faza de „Venus noua”, cand se afla intre Soare si Pamant, atinge dimensiunile maxime
– in faza de „crestere”, cand se apropie de zona dintre Soare si Pamant, este foarte stralucitoare si mult mai mare pe cerul noptii
– in faza de „patrar”, cand atinge elongatia (distanta) maxima de Soare, se prezinta ca o jumatate de disc
– in faza de „Venus plina” , cand se afla de cealalta parte a Soarelui, departe de Terra, este rotunda si are dimensiunile reduse
Este invizibila in doua situatii:
a. cand se afla exact dincolo de Soare (conjunctie superioara) – 50 zile
b. cand se afla exact intre Pamant si Soare (conjunctie inferioara) – 8 zile
Planeta orientala/ planeta occidentala
– planeta orientala – rasare inaintea Soarelui si apune tot inaintea lui. Poate fi observata pe cer, dimineata devreme, inainte de rasaritul Soarelui,
– planeta occidentala – rasare dupa Soare (deci nu poate fi observata dimineata) si apune tot dupa Soare, deci poate fi vazuta seara, dupa apus.
Conceptul planeta orientala/ planeta occidentala nu are legatura cu ora nasterii, ci doar cu ziua nasterii.
Venus orientala, Venus occidentala
• Venus orientala sau Venus matinala, sau Phosphorus sau Lucifer sau Luceafar de dimineata – in cele 263 de zile ale fazei de crestere, de la invizibilitatea aferenta conjunctiei inferioare la cea aferenta conjunctiei superioare
• Venus occidentala sau Venus vesperala (in limba latina „vesper” = „seara”), sau Hesperus (la vechii greci Hesperos = zeul inserarii), sau Luceafar de seara – in cele 263 de zile ale fazei de descrestere, de la invizibilitatea aferenta conjunctiei superioare la cea aferenta conjunctiei inferioare
Paulus Alexandrinus considera ca:
– planetele inferioare, Mercur si Venus, se comporta mai bine cand sunt occidentale, iar
– planetele exterioare, Marte, Jupiter si Saturn, cand sunt orientale („Chestiuni introductive” cap. 6, „Cu privire la secta celor doua luminarii”).
Cu privire strict la fazele lui Venus, acest concept are radacini mult mai adanci, caci la babilonieni echivalentul lui Venus, Ishtar, avea doua ipostaze distincte:
– in faza orientala, ca Luceafar de dimineata, era considerata o zeita a razboiului
– in faza occidentala, ca Luceafar de seara, era considerata o zeita a iubirii
Peste ocean, la mezoamericani, Venus orientala era identificata Quetzalcoatl (Sarpele cu pene) si se credea ca in perioada cand se afla pe cer, creste rata dezastrelor naturale, iar conducatorii sunt in pericol.
Mai tarziu, in perioada medieval-renascentista, Lilly si la alti oraristi clasici, acorda statutul de demnitate accidentala pentru Mercur si Venus in pozitie occidentala si pentru Marte, Jupiter si Saturn in pozitie orientala, confirmand teoria lui Paulus.
Si tot cf. lui Paulus Alexandrinus:
• Venus orientala se comporta mai bine in prima partea a vietii
• Venus occidentala se comporta mai bine in partea a doua a vietii
(op. cit., cap. 14, „Cu privire la fazele pe care cele 5 astre le fac cu Soarele”).
In astrologia medievala
• Venus orientala – fierbinte si umeda
• Venus occidentala – numai umeda
In fine, in epoca moderna, Dane Rudhyar consemneaza ca:
• persoanele nascute cu Venus orientala sunt impulsive social, pripite in relatii si in dragoste, domenii in care actioneaza inainte de a gandi
• persoanele nascute cu Venus occidentala inclina sa judece inainte de a actiona si au o mai mare capacitate de a se identifica cu regulile societatii.
Conjunctie inferioara, conjunctie superioara
Vechile culturi interpretau conjunctia inferioara, care urma apusului heliacal (care survine chiar inainte de rasaritul soarelui) ca pe un semn de rau augur si se asteptau la tot felul de necazuri pentru cele 10 zile cat Venus nu era vizibila pe cer. Astrologul american Bruce Scofield, a facut recent un studiu din care rezulta ca, in perioada conjunctiei inferioare, are loc o crestere a numarului accidentelor aviatice si a situatiilor de discreditare, demisie sau pierdere a pozitiei in randurile celor aflati la putere. Bruce Scofield mai avertizeaza ca persoanele stapanite de Venus pot avea neplaceri de natura emotionala sau chiar fiziologica in aceste perioade.
Observatiile personale conduc la concluzia ca, desi conjunctia Venus – Soare este traditional bine cotatata, fara a se tine seama de tipul conjunctiei, totusi conjunctia inferioara este mult mai rar intalnita in randul celebritatilor. Pe esantionul studiat, circa 70% dintre oamenii faimosi care au in natal o conjunctie Soare-Venus sunt nascuti in timpul conjunctiei superioare
In alta ordine de idei:
• conjunctiile inferioare determina o aplecare preponderent spre interior, o exprimare emotionala mai retinuta, dar si o abordare mai profunda, mai atenta la nuante, detalii si esente.
• conjunctiile superioare dau o personalitate mai extrovertita, care se exprima emotional intr-o maniera lipsita de inhibitii, fiind orientata preponderent spre exterior, spre contactele cu ceilalti, socializand cu cu placere si integrandu-se usor in sistemele de relatii.
Venus retrograda
• Cand Venus atinge elongatia maxima (distanta cea mai mare pana la Soare), incepe sa reduca viteza, iar Soarele, incepe sa se apropie de ea tot mai mult (sa o ajunga din urma). Cand distanta dintre Venus si Soare este de cca 30 de grade Venus, intra in mers retrograd.
• Venus retrogradeaza o data la 584 de zile (1,6 ani sau 1 an si 7 luni) si de fiecare data merge in sens invers pentru 40 – 45 de zile.
• Perioada celor cca 6 saptamani de retrogradare incepe cand Venus este vizibila sus pe cer, ca Luceafar de seara, si se termina la circa doua saptamani de la momentul cand incepe sa devina vizibila pe cer, ca Luceafar de dimineata.
• (Venus in pozitie heliacala este retrograda si toate conjunctiile dintre Soare si Venus orientala se petrec cu Venus in mers retrograd)
Astronomii-astrologi babilonieni, care ajunsera deja sa prevada cu exactitate eclipsele viitoare, stiau si faptul ca « patternul » miscarii planetei Venus fata de pamant este structurat geometric pe numarul cinci, iar conjunctiile Soare -Venus, si implicit retrogradarile venusiene, deseneaza in succesiunea lor un pentagon aproape perfect pe cercul zodiacal.
• Pentagrama este un poligon cu 5 laturi egale. Un pentagon regulat, geometric vorbind. Daca se unesc intre ele unghiurile prin linii interioare, rezulta o stea cu cinci colturi.
• Figura respectiva apare pentru prima data in scrierea pictografica precuneiforma din Mesopotamia (Sumer), in jurul anului 3000 i.C. In scrierea cuneiforma ceva mai tarzie (cca. 2600 i.C.), pentagrama se „traduce” prin mai multe intelesuri, simbolizand printre altele cele 4 directii : inainte, inapoi, stanga si dreapta, carora li se adauga inca o directie aparte: «deasupra». Sumerienii asociau cele 4 directii initiale planetelor Jupiter, Mercur, Marte si Saturn. In viziunea lor, lui «deasupra» ii corespundea planeta Venus, «Regina Cerului» («Schekina»).
• Inca din acele vremuri vechi, inteleptii vedeau in pentagrama un simbol cu o enorma influenta benefic-protectoare. Si asa o vor considera in mod constant, peste milenii, urmasii lor precum Pitagora, in sec. al VI-lea i.C., sau Paracelsus in sec. al XVI-lea d.C.
Venus retrogradeaza din 8 in 8 ani de 7-8 ori la rand in aceeasi zodie, dupa care seria de retrogradari trece in urmatoarea zodie, in sens invers sensului zodiacal – acest ciclu urmeaza schema unei pentagrame.
In perioada in care ne aflam seriile de retrogradari urmeaza schema:
• Berbec (ex.: 2001, 2009),
• Scorpion (ex: 2002, 2010),
• Gemeni (ex:1996, 2004),
• Capricorn (ex: 1997/1998, 2005/2005),
• Leu (ex: 1999, 2007).
Secventa este Berbec-Scorpion-Gemeni-Capricorn-Leu-Berbec-Scorpion-Gemeni etc.
Treptat, retrogradarile se vor muta astfel:
• din Berbec in Pesti,
• din Scorpion in Balanta,
• din Gemeni in Taur ,
• din Capricorn in Sagetator,
• din Leu in Rac
Rata medie de regresie a conjunctiilor Soare-Venus (de care retrogradarile sunt strans legate) este de 30 de grade (o zodie) la 100 de ani. Cu o precizie si mai mare, este vorba de o deplasare medie de 2,4 grade/8 ani sau 72 minute/ 4 ani.
Venus retrograda – astrologic
• Venus retrograda in natal este o pozitie delicata. Arareori astfel de persoane au o viata sentimentala armonioasa. Chiar in cazul in care reusesc sa conserve un cuplu stabil, nu se pot lauda cu implinirea, iar partenerii lor de viata ar avea cu certitudine de ce sa se planga.
• Cea mai frecventa este dificultatea in exprimarea sentimentelor. Venus retrograda nu vrea, nu indrazneste sau nu stie cum sa-si arate afectiunea. Incearca sa-si tina emotiile sub control, afiseaza o mina impenetrabila pentru a nu-si trada sentimentele, exact cum fac jucatorii experimentati pentru ca adversarii sa nu ghiceasca ce carti au in mana.
• Venus retrograda poarta in sine, constient sau nu, o sete enorma de dragoste, dublata de o sensibilitatea emotionala dureroasa. De aici inhibitiile individului cu aceasta pozitie natala, teama de inadecvare, frica de a nu se implica pentru ca apoi sa fie parasit sau dezamagit, sau, in alte situatii, posesivitatea ori gelozia. De aici imposibilitatea de a-si declara sentimentele, de a le verbaliza. Este genul care in rarele ocazii cand doreste sa-si arate dragostea prefera sa o faca prin gesturi, decat prin cuvinte. Si chiar si aceste gesturi sunt, de multe ori, destul de stangace sau reticente…
• Dar Venus retrograda nu are dificultati doar in a-si darui iubirea, ci si in a o primi. Manifestarile amoroase din partea celuilalt o pot face sa intre in alerta, sa se retraga in sine, sau sa scoata tepii, precum ariciul.
• Alta tendinta este aceea de a conditiona actul iubirii, de a incerca prin aceasta atitudine sa testeze limitele, sa-si „incerce” partenerul. Genul „ia sa vedem, daca fac asta, o sa ma mai iubesti?”.
• In alta ordine de idei, Venus retrograda este un indiciu de mare subiectivism, atat in relatiile afective, cat si in cele sociale. Face doar ce doreste, nu-i convine sa dea socoteala si se simte constransa, stanjenita sau derutata in prezenta unui partener sau a unei societati despre care stie ca asteapta de la ea sa se comporte intr-un anume fel.
• Mai exista cazuri in care Venus retrograda are idealuri inalte in dragoste sau impune partenerului/ partenerei standarde atat de inalte incat cu greu pot fi atinse. E ca si cand posesorul unei astfel de configuratii si-ar construi in mod voit filtre si bariere care sa-l fereasca de iubire si de framantarile sau ranile pe care i le-ar putea aduce iubirea.
• In fine, exista si cazurile in care Venus retrograda aduce renuntarea la iubirea laica sau sublimarea ei in iubire divina – atunci avem de-a face cu mari mistici sau asceti precum Sf. Teresa d’Avila, Annie Besant sau Meher Baba. Sau, de ce nu, ca Muhammad Ali (fostul campion de box Cassius Clay), care a trecut la mahomedanism, devenind un credincios fervent.
Venus retrograda – barbati
• Barbatii cu Venus retrograda au o sensibilitate afectiva foarte ascutita. In lipsa unei vieti de cuplu satisfacatoare, aceasta sensibilitate isi poate gasi o compensare cel putin multumitoare, daca nu chiar de exceptie, in spiritualitate, literatura sau arta.
• Se pare ca, din contra, atunci cand aceasta sensibilitate nu-si gaseste un mod armonios, venusian, de exprimare, frustrarile emotionale pot sa ia forme periculoase, defuland intr-un destin tragic, sau care aduce tragedie si celor din jur. Exemple celebre ar fi Adolf Hitler, Nicolae Ceausescu, David Koresh (liderul sectei davidienilor, mort impreuna cu 90 de adepti in 1993 in Waco, Texas) sau Ted Bundy (violator si criminal in serie).
• Alte exemple: Adolf Hitler, David Koresh, Ted Bundy[1], Dan Brown, Pedro Almodovar, Charles Chaplin, Tom Hanks, Jack Nicholson, Julio Iglesias, Nicolae Ceausescu, Nicu Ceausescu, Corneliu Baba, Emil Botta, DR Popescu, Mircea Cartarescu, Irinel Popescu, Crin Antonescu, Adrian Plesca, Mihai Gainusa
[1] Ted Bundy (1946 -1989), criminal si violator in serie american. A ucis cel putin 30 de femei in perioada 1974-1978
Venus retrograda – femei
• Femeile cu Venus retrograda sunt deseori independente, nesupuse, sfidatoare. Unele sunt curajoase, adevarate deschizatoare de drumuri. Cel mai adesea refuza conditia de femeie asa cum este ea vazuta traditional – conditia de sotie, de mama sau de partenera blanda si diplomata. Pe de alta parte, parca niciodata nu sunt suficient de feminine – oricat de frumoase ar fi, au ceva dur in ele. Ceva aspru care risca sa indeparteze barbatii.
• In harta unei femei, Venus retrograda este o indicatie aproape certa de singuratate afectiva, de neimplinire sau frustrare emotionala. Asta se poate traduce prin celibat, divorturi succesive, casnicie nefericita sau vaduvie. Majoritatea femeilor cu Venus retrograda trebuie sa faca la un moment dat in viata o alegere importanta in plan afectiv. Renuntarea si sacrificiul este mult mai frecventa la femeile decat la barbatii cu Venus retrograda.
• Exemple: Jodie Foster, Renée Zellweger, Kate Moss, Kate Bates, Cybill Shepherd, Peta Wilson, Amelie Nothomb, Courtney Love[1], Mimi Farina[2], Christine Keeler[3], Marta Bibescu, Jeni Acterian[4], Micaela Eleutheriade[5], Mariana Nicolesco, Augusta Dumitrascu, Raluca Arvat, Adriana Saftoiu, Norica Nicolai
[1] Courtney Love (n.1964), cantareata si actrita americana. Vaduva muzicianului Kurt Cobain, liderul formatiei Nirvana.
[2] Mimi Farina (1945-2001), cantareata si activista americanca, sora lui Joan Baez. Casatorita la 18 ani, ramane vaduva la 21, chiar in ziua aniversarii ei.
[3] Christine Keeler (n. 1942), dansatoare si prostituata engleza. Dezvaluirile privind triunghiul amoros in care a fost implicata cu Ministrul de Razboi al Marii Britanii John Profumo si cu spionul sovietic Evgheni Ivanov au dus la caderea guvernului britanic la inceputul anilor ’60.
[4] Jeni Acterian (1916 – 1958), autoarea unui jurnal intim, in care vorbeste despre cunoscutii ei M. Eliade, Eugen Ionescu, E. Cioran, C. Noica, Nae Ionescu, etc., dar si despre chinuitoarele ei framantari spirituale si sufletesti.
[5] Micaela Eleutheriade (1900 – 1982) mare pictorita romana, descendenta a pictorului Gheorghe Tattarescu.
Trecerile lui Venus prin fata Soarelui
• Sunt fenomene astronomice rare, in care Venus poate fi vazuta efectiv proiectata pe discul Soarelui.
• Se intampla intotdeauna in timpul conjunctiilor inferioare, cu Venus intre Pamant si Soare, cele trei repere fiind perfect aliniate.
• Urmeaza o secventa care se repeta la fiecare 243 de ani, cand apare o pereche de tranzite despartite de 8 ani, urmate de lungi intervale de 121,5 si 105,5 ani.
• Acum ne aflam intr-o perioada « activa », caci Venus a trecut prin fata Soarelui pe 8 iunie 2004 si va trece din nou pe 6 iunie 2012
• Tranzitele venusiene precedente s-au petrecut in 1874 si 1882
• Tranzitele venusiene viitoare se vor produce in 2117 et 2125
