Astrologia si misterul operei lui Jules Verne
Autor: Sorin Bratoveanu
(Articol extras din conferinta sustinuta la Congresul AAR 2010)
Jules Verne s-a nascut la 8 februarie 1828 la Nantes (in Franta), la ora locala (cu aproximatie) 11:45. Acest romancier prolific este considerat un pionier al literaturii SF moderne, anticipand in operele sale literare dezvoltarea tehnologica viitoare a omenirii (aparitia submarinelor, a elicopterelor, a dirijabilelor, a vapoarelor cu motor si elice, deplasarea astronautica spre Luna, explorarea polilor terestri, chiar scufundarea Titanicului, dupa anumite opinii).
Astrograma sa ne indica un nativ Varsator cu Ascendentul in Taur. Fotografiile sale de maturitate ne arata un barbat cu o privire blanda, binevoitoare, optimista, purtand barba si mustata. Barba la un barbat este o marca a zodiei Capricornului (barba tapului), ori Ascendentul scriitorului este plasat in decanul Taur – Capricorn (ceea ne indreptateste sa credem ca ora de nastere este corecta). Soarele si Mercur din Varsator indica firea curioasa, apetitul foarte mare pentru cunoastere, dar si caracterul nonconformist al operei sale literare. Plasarea Varsatorului in casa a 10-a, incluzand aici Soarele, Mercur si Uranus, este semnificativa pentru o cariera literara, ce poate fi considerata de exceptie. Opera verniana are un evident caracter uranian, purtand cititorul rabdator, pasionat, prin toate continentele (Europa, Africa, Asia, America de Nord, America de Sud, Australia, si chiar Noua Zeelanda), oceanele, la polii terestri, infatisand personajele de foarte multe nationalitati si origini (inclusiv romani).
Se stie ca in 1857, cand implinea 29 de ani, Jules Verne s-a casatorit. Evenimentul s-a produs cand Saturn in tranzit revenea peste Saturnul sau natal din Rac, ceea ce subliniaza importanta evenimentului. Pentru un Varsator idealist, original, neconventional, familia are un rol echilibrant, iar menirea nativului convergea spre aceasta directie (Nodul Nord natal plasat in Balanta). Nodul Nord este plasat in decanul Balanta-Gemeni, guvernat de Mercur (care este plasat in Varsator), ceea ce indica si o menire legata de scris, comunicare, informare, popularizare.
Saturn natal din Rac indica si o familie (de origine) relativ austera in atitudini si manifestari, marcata de anumite reprimari emotionale (oarecum firesc daca ne gandim ca tatal scriitorului, Pierre Verne, era de meserie procuror si astepta ca fiul sau sa urmeze o cariera juridica). Saturn din casa a 3-a este semnificativ si pentru relatia durabila a lui Jules Verne cu editorul sau, Pierre-Jules Hetzel (Verne a colaborat si cu fiul lui Hetzel, ce a preluat afacerea tatalui).
Cu sotia sa, Honorine, Jules Verne a avut un fiu, Michel Jean Pierre Verne, care a fost descris de tatal sau drept „copil teribil”. Ni se pare explicabil, astrologic vorbind, caci guvernatorii casei a 5-a, a copiilor, Soare si Mercur, se afla ambii in Varsator. Cum altfel putea fi fiul unui artist atat de iesit din comun? Observam si prezenta lui Jupiter in casa a 6-a, ceea ce indica marele apetit pentru munca al autorului, dar si o activitate de pionierat (Pluton, guvernatorul lui Jupiter si al Lunii din Scorpion, este plasat in Berbec). La maturitate, scriitorul s-a implicat in politica, devenind consilier local in Amiens (fapt explicabil prin Mijlocul Cerului plasat in Capricorn, avand ca guvernator al casei a 10-a pe Saturn, evenimentul producandu-se la varsta lui Saturn – 60 de ani, iar Soarele, planeta afirmarii si demnitatii aflandu-se in casa a 10-a).
Luna in casa a 6-a natala indica o boala de nutritie, iar Jupiter din aceeasi pozitie indica a afectiune a ficatului. Ambele planete sunt plasate in Scorpion, zodia mortii, in decanul Scorpion-Pesti (semnificand bolile cronice). Se stie ca Jules Verne a murit in pe 24 martie 1905, la 77 de ani, din cauza diabetului zaharat (semnificat de Luna amintita, diabetul este o boala de nutritie), care l-a chinuit de-a lungul multor ani.
Pana aici totul este cat se poate de limpede, caci reperele biografice ale celebrului autor francez (a carui notorietate mondiala este explicata de Soarele din Varsator, din casa a 10-a, de Uranus in Capricorn, pe Mijlocul Cerului, indicand popularitate pe termen lung) se regasesc in astrograma sa natala. Mergand insa mai departe, vom remarca tendinta unor critici sau cercetatori ai operei lui Verne, de a vedea semnificatii ezoterice sau initiatice in romanele sau povestirile sale (unii dintre acestia fiind Jacques Bergier, autor al „Diminetii magicienilor”).
Unii autori avizati vorbesc despre apartenenta lui Jules Verne la anumite societati secrete. Prezenta Pestilor in casa a 11-a (asociatii sau organizatii secrete) si a lui Pluton in casa a 12-a pledeaza in acest sens. Biografii afirma ca Verne s-a aflat inca din tinerete in anturajul unor scriitori celebri precum Alexandre Dumas si Victor Hugo. Despre cel din urma stim ca a fost membru al Prioratului de Sion si, probabil, al altor organizatii secrete. Despre Verne se afirma ca a fost membru al ordinului initiatic Rosa-Cruce („Crucea cu trandafiri”). Privind lucrurile din aceasta perspectiva, Jules Verne nu mai apare doar ca un genial si vizionar autor de romane de anticipatie ci si, mai ales, ca portavoce a unei organizatii secrete, iar lucrarile sale literare sale sunt privite ca romane initiatice, ezoterice. Caracterul vizionar al autorului poate fi explicat prin planetele din Varsator (intuitie, premonitie, depasirea propriilor limite temporale), iar anumite capacitati parapsihice (clarviziune, in special) sunt explicate de Venus din Pesti (in exaltare) si Pluton din casa a 12-a (exaltat in Berbec).
Destinul lui Jules Verne se aseamana, in anumite privinte, cu cel al lui Dante Alighieri, faimosul scriitor italian. Sa explicam:
– ambii au fost scriitori (Dante era nativ Gemeni, deci tot zodie de aer, ceea ce explica talentul literar)
– ambii erau membri ai unor societati secrete (Jules Verne al Ordinului Rosa-Cruce, Dante al gruparilor Fede Santa, Fedeli D’Amore, de filiatie templiera)
– ambii au introdus in opera lor anumite invataturi secrete, cunostinte ezoterice sau initiatice, provenind de la gruparile oculte la care apartineau
– ambii si-au avertizat cititorii in operele lor ca exista acolo si sensuri ascunse, ce trebuie decodificate – aici vom detalia putin
Opera fundamentala a lui Dante este Divina Comedia, structurata pe 3 parti: Infernul, Purgatoriul, Paradisul. Ideea calatoriei prin cele 3 lumi i-a fost inspirata lui Dante de o opera a initiatului arab Muhyuddin-ibn-Arabi, important maestru al alchimiei. In „Infernul”, Dante scrie: „Voi, cei cu spirit ager de patruns/ catati aci-n cantarea mea ciudata,/ sub valul ei, ce-nvat imi zace-ascuns”, avetizand astfel cititorul asupra unor sensuri ascunse.
Jules Verne ne avertizeaza asupra unor sensuri ascunse din operele sale intr-un mod mai subtil. Romanele sale abunda in evenimente uluitoare, aparent inexplicabile in mod logic. Spre final, autorul ne ofera de regula explicatia, fiind vorba despre fenomene fizice mai putin cunoscute, paradoxuri temporale sau inventii tehnice ce pareau extraordinare in secolul al 19-lea. Mesajul real este ca initiatii sau cunoscatorii trebuie sa decripteze sensurile ezoterice ale operelor sale. In anumite lucrari, de la bun inceput autorul ne avertizeaza elegant ca ar fi bine sa vedem mai mult decat sesizam la prima vedere sau ca altele sunt sensurile continute acolo (nu povestea in sine). Iata cum incepe, de exemplu, „Castelul din Carpati”: „Povestirea de fata nu este una fantastica – ea are doar un caracter de roman. Sa tragem oare concluzia ca nu este adevarata doar fiindca pare neverosimila? Ar fi o greseala. Daca ceea ce vom povesti aici nu pare verosimil astazi, poate fi valabil maine, gratie resurselor stiintifice care reprezinta o caracteristica a viitorului, iar atunci nu-i va trece nimanui prin minte sa considere acest lucru o legenda.” Sa incercam sa facem si noi cativa pasi in directia intelegerii mesajelor ascunse.
Un mijloc de a oculta un mister este, la Jules Verne, prin numele personajelor. Robur Cuceritorul, nume de roman si de personaj, are initialele R.C., adica cele ce se regasesc in numele ordinului secret – Rosa Cruce (Rose Croix, in franceza). Citind invers Robur obtinem Rubor, adica rosu in limba latina, semnificand culoarea trandafirului simbolic rozicrucian. Naratiunea „Robur Cuceritorul” este continuata, cu aceleasi personaje, in „Stapanul Lumii”, indicand, cel mai probabil, un lider rozicrucian care capatase demnitati foarte mari, la nivel mondial, sau un statut foarte important, poate suprem, in intreaga lume.
Intr-un alt roman, „800 de leghe pe Amazon”, intalnim un personaj numit Joam Garral, fiind aici vorba despre o anagrama a termenului Graal (tema fundamentala in ezoterismul occidental). Ezoteric vorbind, povestea din acest roman codifica o cautare mistica a Graalului, initiala J a numelui Joam fiind similara cu initiala numelui Jesus (in roman Joam Garral este invinuit pe nedrept de anumite ilegalitati presupus comise in trecut, este judecat si condamnat la moarte, dar este salvat in extremis, prin dovedirea inocentei sale). Romane ca „Indiile negre” sau „Calatorie spre centrul Pamantului” redau tema Pamantului ce ar fi gol in interior si ar gazdui o civilizatie umana mai avansata. Accesul in interior s-ar realiza fie pe la poli („Capitanul Hatteras” calatoreste catre Polul Nord, il atinge, iar Verne scrie spre finalul romanului „In sfarsit, in zilele noastre, s-a pretins ca exista la poli o imensa deschizatura, de unde se degaja lumina aurorelor boreale si prin care s-ar putea patrunde in interiorul globului”), fie prin anumite mine sau pesteri secrete („Indiile negre”), fie prin cosuri de vulcani („Calatorie spre centrul Terrei”). Este sugerata tema lumii subterane miraculoase (Agartha sau Shambala), unde domneste Regele Lumii (vezi „Stapanul Lumii”).
Personajul Passsepartout din „Ocolul lumii in 80 de zile” este de o evidenta factura mercuriana, simbolizand efectiv Mercurul alchimic (acel circuit in 80 de zile reda, in mod criptat, Marea Opera alchimica, produsa intr-un anumit interval de timp, la care participa cele 3 elemente – Phileas Fogg sau Sulful, anagrama fiind evidenta, Passepartout, sau Mercurul cel foarte mobil, iar Mr. Fix este agentul de fixare sau sarea alchimica, intentia sa de a-i „fixa” (aresta) pe cei doi fiind evidenta. In aceasta optica oculta, dra Auda reprezinta Anima Mundi (Sufletul Lumii), salvarea ei de la arderea pe rug in India sugerand focul alchimic si pasarea Phoenix ce renaste din propria cenusa. Phileas Fogg este membru al Reform Club-ului (initialele R.C. trimit si aici catre Rosa-Cruce), ceea ce ne sugereaza ca este membru al unui cerc rozicrucian (iar conexiunile dintre alchimie si rozicrucianism sunt numeroase).
Un roman vernian cu subiect oarecum banal si cu titlu neobisnuit este „Clovis Dardentor”, care descrie calatoria catorva personaje in sudul Frantei, in insule mediteraneene si in nordul Africii. Si aici se ascund anumite aspecte ezoterice sub naratiunea aparenta. Clovis este numele unui rege franc (din dinastia merovingiana), iar Dardentor semnifica „phallus de aur” („or” inseamna „aur” in franceza). Personajele ajung la un moment dat in orasul algerian Oran, iar in acest nume intalnim din nou particula „or”. La modul abscons, Verne reda in acest roman istoria tezaurului merovingian, chiar un adevarat itinerar ce se traseaza in sudul Frantei pentru descoperirea acestuia. Este limpede ca Jules Verne era la curent cu intamplarile produse in localitatea Rennes-le-Chateau, in a doua jumatate a secolului al 19-lea, care l-au avut in centrul lor pe preotul Berenger Sauniere.
Un alt roman cu un evident caracter initiatic al lui Verne este „Sans dessus dessous” (in traducere libera „Fara deasupra dedesubt”, adaptat in romana prin „Intamplari neobisnuite”). Ii acordam acestei naratiuni mai multa atentie pentru ca are un mesaj ascuns ce implica astrologia si fenomenele ce sunt corelate cu faimosul an 2012. In aceasta lucrare se discuta mult, aparent doar stiintific si tehnic, despre Polul Nord, despre concesionarea lui de catre americani, iar o intrunire importanta a personajelor are loc intr-o zi de 22 decembrie, cand Soarele intra in Capricorn si este Solstitiul de iarna (care, ezoteric vorbind, este poarta de iesire a sufletelor din manifestare, Janua Coeli, aspect pe care Verne il cunostea, cu toate corelatiile sale – Saturn, frig, gheata, personaje principale cu barba, avand un aspect capricornian etc.). Care este subiectul romanului? O asociatie nordamericana incearca sa schimbe axa de rotatie a Terrei (pentru a face accesibile resursele minerale din regiunea polara), prin lansarea unui obuz imens dintr-un tun gigantic, dar tentativa esueaza.
In treacat, autorul vorbeste, aparent banal, despre precesia echinoctiilor (tema amintita si in „Capitanul Hatteras”). Ce sa intelegem ca mesaj ocult? Ca autorul se refera la fenomenul de inversare a polilor, care survine odata la 12000 de ani, dar acesta nu urma sa se produca in perioada scrierii si publicarii romanului, ci mai tarziu, si prin niste forte supraumane, care depaseau net toate posibilitatile de la acel moment ale omenirii. Romanul se incheie astfel: „Modificarea conditiilor in care se misca Pamantul este o chestiune care in prezent depaseste puterile omului. Nu de oameni depinde schimbarea ordinii stabilite de Creator in sistemul Universului.” Unul dintre promotorii modificarii axei terestre este numit in roman Impey Barbicane (care s-ar traduce prin „Imparatul barbos” sau, altfel spus, Lucifer, respectivul personaj fiind astfel in mod subtil demonizat pentru intentiile sale agresive si materialiste). Totusi, citind printe randuri, intelegem ca scriitorul nu exclude producerea acestui eveniment in viitor. Chiar si ciudatul titlu al romanului sugereaza inversarea polilor (magnetici) terestri.
Iata deci care este o parte din misterul operei lui Jules Verne, reflectat si in tema sa natala (Jupiter si Luna din Scorpion indicand un evident apetit pentru ezoterism si primirea unor invataturi initiatice).
