Schumacher într-un tractor sau cum să-mi folosesc Ascendentul
Publicat in 23.03.2012
A fi… Un concept abstract – cu toții suntem. Faptul că citești aceste rânduri, înseamnă automat că ești… dar nu prea știm ce-i aia.
A trăi, asta-i altceva. Implică un cadru fizic, numit, în general, viață. Iar viața are un ritm. Ei bine, tactul, metronomul existenței noastre, este dat chiar de Ascendent. Pornind de la o simplă și spontană bătaie (a Berbecului), el ajunge până la ritmurile complexe și multiplexate ale Săgetătorului/Capricornului/Vărsătorului și Peștilor.
*
M-am gândit să scriu acest articol pentru că, în special prin primii ani de introducere în lumea astrologiei, se face o varză la cuptor, o confuzie măiastră, între planete, semne și Ascendent. Ascendentul nu este și nu trebuie tratat ca o planetă!
Semnele (zodiile) sunt procese fundamentale ale minții. Umane, universale, ale Pământului, ele reprezintă motorașul de bază al oricărui organism, care funcționează (într-un sistem ideal, neinerțial) neperturbat. Dar apar, apoi, una câte una, planetele ca puncte de conștiință, de observare și de actiune: sunt “ochii” noştri. Ei (ochii) s-au dezvoltat ȋn timp printr-un proces numit conștiință de sine. Planetele perturbă torsul de relanti al zodiilor, încercând, prin observație și provocare de noi experiențe, să ridice frecvența (ȋn spirală) a acestor procese, chestie care se cheamă evoluție.
Vine un prieten si-ti zice:
1. Ideile de baza
