Monomoiria, o demnitate esențială pierdută…? (partea I și a II-a)

Abstract

În ciuda cercetărilor aprofundate în astrologia elenistică, prea puține se cunosc despre monomoiria, adică atribuirea fiecărui grad zodiacal uneia dintre cele șapte planete. Obiectivul acestui studiu este să prezinte o înțelegere a conceputului de monomoiria, prin analiza hărților natale a zece gemeni celebri. Este o cercetare calitativă, care se ocupă de înțelegerea motivelor şi a deosebirilor principale pentru care gemenii pot deveni persoane complet diferite cu toate că dețin aproape același horoscop, cu aceleași unghiuri, şi așa mai departe. Cum poate astrologia să explice existența a două hărți identice cu rezultate complet diferite?

Acest studiu prezintă una dintre explicațiile posibile, care este legată de monomoiria Ascendentului, a Mijlocului Cerului, a Lunii sau a Părții Norocului în horoscoapele gemenilor. Adițional, ar putea fi şi alte părți sau loturi care se schimbă la interval de câteva minute într-o hartă, dar eu am selectat doar Partea Norocului, deoarece aceasta, împreună cu Sorele, Luna, Mijlocul Cerului şi Ascendentul, poate contribui la o analiză complexă şi profundă a unui horoscop.

Prin urmare, pentru a avea date exacte, am selectat numai horoscoape cu rating Roden AA sau A, toate horoscoapele fiind preluate de pe www.astro.com.

Începutul lucrării, introducerea, evidențiază principiile teoretice ale doctrinei monomoiriei așa cum au fost ele explicate în „Eisagogika” („Teme introductive”) de Paulus Alexandrinus. De asemenea, am realizat o legătură şi cu horoscopul egiptean antic recent descoperit, din moment ce acel horoscop prezintă şi monomoiria planetelor. Partea întâi conține informații referitoare la calculul monomoiriei, iar partea a doua prezintă semnificația sa astrologică. Ultima parte, a treia, prezintă exemple practice folosind horoscoapele unor gemeni faimoși.

Introducere

Monomoiria reprezintă cele 360 de grade individuale ale cerului în astrologia elenistică. Fiecare grad era asociat cu o planetă. Conceptul a fost introdus de Vettius Valens în „Antologii”. Cartea a IV-a (150-175 e.n.) şi de Paulus Alexandrinus în „Teme introductive”, scrisă în 378 e.n.

Conform lui Paulus, știm că există două tipuri de guvernatori ai gradelor zodiacale individuale (monomoiria), unul în funcție de zodie, explicat în capitolul 5, şi celălalt, pe bază de trigon/triplicitate, discutat în capitolul 32. Valens folosește monomoiria ca metodă de clasificare a cronocratorilor, corespunzător celor șapte sfere planetare şi se pare că aceasta operează conform aceleiași reguli pe care Paulus o prezintă la monomoiria în funcție de zodie.

În orice caz, există referințe anterioare legate de monomoiria în funcție de zodie, deoarece știm că Vettius Valens atribuie această metodă lui Critodemus: „unul dintre primii autori de astrologie”1, astrolog grec care a trăit în primul secol e.n.

Poate că doctrina monomoiria datează de pe vremea Egiptului antic. Conexiunea ar putea fi stabilită prin descoperirea recentă a unui papirus vechi din 319 e.n.2  care prezintă un horoscop antic egiptean; perioada e aceeași în care ar fi trăit şi Paul în Alexandria, Egipt. Printre informațiile tehnice legate de demnități, durata vieții, loturi şi stăpânul nativității, papirusul menționează şi monomoiria, calculată în aceeași manieră ca cea a lui Paulus, ceea ce ne poate indica faptul că această tehnică era una importantă în analiza unei teme natale, pe vremea aceea.

Mai mult, în lucrarea lui Paulus, monomoiria este prezentată imediat după prezentarea celor douăsprezece semne, a termenilor şi a decanilor, ceea ce poate implica faptul că monomoiria era de fapt respectată de antici ca demnitate esențială.

Partea I – Cum se calculează monomoiria?

În capitolul 5 din „Teme introductive”, Paulus Alexandrinus precizează că, pentru a afla care este planeta guvernatoare a unui grad zodiacal (monomoiria), trebuie să începem cu planeta guvernatoare a semnului zodiacal respectiv:

„Diviziunea de un grad trebuie repartizată planetelor în baza poziției acestora în ordinea celor șapte sfere planetare, prin atribuirea primului grad zodiacal planetei guvernatoare a zodiei respective, celui de-al doilea grad, planetei următoare în ordinea sferelor [ordinea caldeeană], şi tot așa până se ajunge la gradul căutat al planetei, incluzând minutele ca un grad.” – Paul din Alexandria, „Teme introductive” în traducerea lui James Herschel Holder, MA, membru al Federației americane a astrologilor (AFA).

Deci o planetă va guverna şi primul grad al semnului pe care îl stăpânește. Astfel, pentru Balanță, Venus este stăpâna primului grad. Procesul continuă cu planetele în ordinea caldeeană (Saturn, Jupiter, Marte, Soare, Venus, Mercur, Luna) pentru toate gradele Balanței, stăpânul celui de-al doilea grad fiind Mercur, stăpâna celui de-al treilea grad, Luna, şi tot așa. La finalul capitolului 5, Paulus prezintă, de asemenea, şi tabelul monomoiriei pentru toate cele 360 de grade ale zodiacului. Din păcate, nici lucrarea sa, nici horoscopul antic descoperit în Egipt, precum nici alte horoscoape antice nu ne oferă informații referitoare la interpretarea monomoiriei.

Totuși, în Scholium 153  se menționează că monomoiriai (pluralul de la monomoiria) sunt utile deoarece pot face legătura (prin simpatie) între două semne zodiacale fără aspect între ele, precum Taurul şi Balanța, ambele guvernate de Venus, care se simpatizează reciproc, fie că sunt disjuncte sau în aversiune.

Partea a II-a – Simbolismul astrologic al monomoiriei

Cuvântul grecesc moiria are două semnificații:

1. Grad sau alocare – în scrierile elenistice, termen standard folosit pentru diviziunea zodiacului şi

2. Soartă (destin), singularul de la Moirai, ursitoarele destinului, zeități primare (Clotho, pe a cărei furcă este înfășurat firul vieții; Lachesis, cea care împărțea norocul şi Atropos, cea inflexibilă, care taie fără milă firul vieții, adică moartea). Moira este o putere care acționează în paralel cu cea a zeilor şi nici măcar aceștia nu puteau schimba ceea ce era deja predestinat. Scriitorii antici greci numeau această forță Moira sau Ananke4 . Acest principiu universal al ordinii naturale este comparabil cu concepte similare din alte culturi sau religii, precum Rta (Hinduism), Asha (Avesta) sau Maat (Egipt).

„Moira înseamnă acea porțiune a zodiacului pe care o numim grad, dar mai frecvent înseamnă soartă sau atribuirea sorții, ceea ce este destinul cuiva.”5

Așa cum şi Robert Schmidt specifică în „Prefața traducătorului” din „Teme introductive” de Paulus:

„[…] din frecvența cu care apare în secțiunile astronomice ale scrierilor grecești astrologice, s-ar putea argumenta că Moiria a ajuns să însemne, pur și simplu, o diviziune a zodiacului și ar putea fi tradusă în siguranță ca grad. Cu toate acestea, lucrarea lui Paulus este prea plină de jocuri de cuvinte referitor la acest termen și la vocabularul asociat atribuirii, repartizării, pentru a crede că el nu reflecta în mod constant asupra semnificației sale astrologice.”

Astfel, putem deduce că semnificația termenului Moiria era că o anumită soartă era atribuită unui grad. Monomoiria semnifică şi o anumită familiaritate între planetele aflate în grade având aceeași „soartă”, deoarece ele erau interconectate. În plus, monomoiria era utilă deoarece putea modifica anumite relații dintre semne. La finalul fragmentului, comentatorul amintește că tabelul Monomoiria merită a fi folosit numai pentru aspecte aplicante, pentru cele separate fiind complet nefolositor.

Putem concluziona că astrologia elenistică era preocupată de modelele simbolice ale sorții (Moira) care împarte norocul sufletelor. După cum spuneau, Moira este „ordinea” supremă, în fața căreia chiar şi zeii trebuie să se predea.

Ne putem manipula conștiința și, uneori, putem folosi planetele în favoarea noastră, pentru a ne schimba viața, dar nu ne putem controla soarta. Ce putem face este să aprofundăm gradele planetare pentru a vedea planul special proiectat de Moirai pentru noi.

Va urma…

ANCUȚA CATRINOIU,
Membră AAR

Articolul este disponibil în revista Astrele și în limba engleză. Read this article in english.

  1. Neugebauer, H. B; Van Hoesen, H. B. (1987). Horoscoapele grecești, Volumul 48. p. 185
  2.  P.Berl. 9825, Un horoscop din 319 e.n. şi semnificația sa pentru practica astronomică şi astrologică din Grecia.
  3.  Scholium înseamnă un comentariu sub formă de notiță pe text făcut fie de copist, fie de alți utilizatori ai manuscrisului.
  4.  În Republica lui Platon, cele trei ursitoare sunt fiicele lui Ananke (necesitatea), zeitatea primară a inevitabilității, care s-a unit cu zeul timpului, Chronos, chiar la începutul veacurilor.
  5.  Paulus Alexandrinus – „Teme introductive”, tradusă de Robert Schmidt, editată de Robert Hand, Project Hindsight, Greek Track, Volumul I, pg. XI

Lasă un răspuns

Cookie-urile ne ajuta sa ne furnizam serviciile. Prin utilizarea serviciilor noastre si navigarea prin acest site va exprimati acordul cu privire la utilizarea cookie-urilor. Detalii

Cookie-urile ne ajuta sa ne furnizam serviciile. Prin utilizarea serviciilor noastre si navigarea prin acest site va exprimati acordul cu privire la utilizarea cookie-urilor.

Close