Alternanță sau continuitate la Casa Albă?

the-white-house

Se apropie alegerile generale din Statele Unite, care îl vor desemna indirect pe succesorul lui Barack Obama. O dată la patru ani, se pune aceeaşi întrebare: la Casa Albă va fi alternanţă, sau continuitate? Iată un studiu de cercetare pe acest subiect, care s-ar putea dovedi semnificativ. 

maurice-charvetAutor: MAURICE CHARVET, Franţa

Maurice Charvet este preşedintele CEDRA*, cea mai importantă asociație de astrologie din Franța, pe care a fondat-o în 1986. A studiat matematica, este absolvent de psihologie şi lucrează ca psiholog și grafolog pentru o instituţie din Lyon. Este implicat în astrologie din 1967 și spune că folosește această minunată disciplină mai mult ca pe un ghid de orientare practică în viața cotidiană decât ca pe un instrument de conștientizare sau sprijin psihologic. În 2014, Maurice Charvet a fost invitat special la Congresul AAR, ediţia aniversară (10 ani de la înfiinţare), unde a susţinut un workshop cu tema „Aflarea învingătorului în competiţiile sportive şi politice”. Cu această ocazie, a devenit Membru de Onoare al Asociaţiei Astrologilor din România.
*CEDRA (www.cedra.net) = Centre d’Etudes, de Documentation et de Recherche sur l’Astrologie (Centrul de Studii, Documentare şi Cercetare în Astrologie)

Un calendar reglat ca un orologiu

Alegerea Preşedintelui Statelor Unite ale Americii are loc o dată la patru ani, conform unui proces cu un ritm atât de clar, încât merită să fie studiat din perspectivă astrologică. În linii mari, procesul decurge în felul următor: în noiembrie, electorii votează pentru delegaţii care în decembrie vor alege preşedintele, iar acesta din urmă îşi preia funcţia în mod oficial în decembrie. Dar nu a fost întotdeauna aşa, atât în ceea ce priveşte debutul procesului, adică votul cetăţenilor, cât şi finalul său, adică preluarea funcţiei de către preşedintele ales sau reales.

Înainte de a intra în miezul problemei, care tratează elaborarea unei metode fiabile pentru a determina rezultatul alegerilor americane cu ajutorul astrologiei, sunt necesare unele precizări privind anumite momente din istorie cu impact asupra tehnicilor astrologice utilizate.

Iniţial, nu toate statele din SUA votau în aceeaşi zi. Alegerile se întindeau pe parcursul mai multor săptămâni. Abia în 1845 o lege federală a stabilit ca în toate statele ziua de vot sa fie „marţea care urmează primei zile de luni din noiembrie” şi, drept urmare, începând din 1848 alegerile au loc întotdeauna cel mai devreme marţi 2 noiembrie şi cel mai târziu, marţi, 8 noiembrie.

gilbert_stuart_williamstown_portrait_of_george_washingtonLucrurile s-au schimbat şi în ceea ce priveşte instalarea preşedintelui în funcţie. Începând de la învestirea primului Preşedinte al SUA, George Washington, pe 4 martie 1789, şi până în anul 1932, preşedintele ales şi-a depus jurământul pe 4 martie. Apoi, în 1933, cel de-al XXII-lea amendament al Constituţiei SUA a stabilit ca data şi ora învestiturii să fie 20 ianuarie, la prânz. Aşadar, începând din 1936, toate învestiturile au loc pe 20 ianuarie la prânz1, în timp ce înainte de asta aveau loc pe 4 martie, la o oră care nu era stipulată prin lege.

Trebuie precizat că, dacă data învestiturii cade duminica, preşedintele depune jurământul în privat în duminica respectivă sau în ajun, iar ceremonia publică are loc lunea. Acesta a fost, de exemplu, cazul lui Barack Obama în ianuarie 2013, la învestitura pentru cel de-al doilea mandat.

O pleaşcă pentru astrolog

Regularitatea acestei secvenţe de evenimente şi precizia calendarului electoral american sunt o pleaşcă pentru astrolog, fiindcă acesta poate să examineze alegerile pe o lungă perioadă de timp în urmă şi să tragă învăţăminte cu privire la alegerile care vor urma!

De fapt, dacă există corespondenţe între poziţia planetelor în procesul electoral, pe de-o parte, şi rezultatul alegerilor, pe de alta, înseamnă că se pot prezice rezultatele alegerilor viitoare.

Prezentul studiu tratează o singură întrebare simplă, foarte generală, desigur, dar care, atunci când vine momentul alegerilor, devine foarte clară: Casa Albă va fi alternanţă, sau continuitate? Preşedintele care va prelua funcţia după alegeri este de aceeaşi orientare (democrat sau republican), ca precedentul? Sau va exista o alternanţă?

casa-alba

Punând problema în aceşti termeni, suntem scutiţi de studiile bazate pe hărţile natale ale candidaţilor, ceea ce este un atu considerabil, având în vedere cvasi-imposibilitatea de a avea date de naştere fiabile în SUA. În plus, nu trebuie să ne mai preocupăm de eventualele schimbări de preşedinte în decursul mandatului: daca preşedintele ales dispare sau demisionează, este imediat înlocuit de vicepreşedinte, care este, prin definiţie, de aceeaşi orientare politică.

În final, chestiunea de a şti dacă va fi alternanţă sau continuitate la vârful executivului american nu se pune decât în momentul alegerilor generale, o dată la patru ani, la începutul lui noiembrie.

O regularitate care nu este decât aparentă

Înainte de a începe expunerea metodei pe care am pus-o la punct şi înainte de a o aplica, ca exemplificare, la două cazuri recente precum şi la alegerile ce vor avea loc în curând în 2016, este bine să spunem că repetitivitatea calendarului electoral american induce constante în configuraţiile planetare, ca de exemplu faptul că în ziua alegerilor, Soarele este întotdeauna în Scorpion (banal), în timp ce Venus nu se găseşte niciodată în Scorpion şi nu este niciodată retrogradă. Sau faptul că, în momentul învestiturii, Soarele este pe Mijlocul Cerului sau undeva în casa a X-a. Sau faptul că, atunci când Soarele răsare în ziua alegerii, este ora lui Marte.

Singurul element variabil în această desfăşurare stabilă vine din faptul că data alegerii este cândva la începutul lunii noiembrie şi, spre deosebire de momentul învestiturii, nu trec exact patru ani între două alegeri succesive. Pe plan astrologic, aceste variaţii în calendar se traduc în mod evident prin poziţia relativ neaşteptată a Lunii de la o alegere la alta. Rezultă de aici că Lunii trebuie să i se acorde o atenţie deosebită în acest proces aparent imuabil.

Un studiu care se întinde pe 168 de ani

president_barack_obamaAm procedat în consecinţă în studiul de faţă, care se referă la toate alegerile americane, începând cu învestitura, pe 4 martie 1845, a preşedintelui ales în timpul alegerilor generale din 1844 (care s-au desfăşurat de pe 1 noiembrie până pe 4 decembrie) până la cele din 2012, care s-au încheiat cu învestitura lui Barack Obama, pe 21 ianuarie 2013. În această perioadă de 168 de ani au avut loc 42 de alegeri prezidenţiale în Statele Unite. În această serie de 42 de secvenţe electorale, ultimele 19 se bazează pe date absolut de încredere, adică nu sunt dubii cu privire la ora depunerii jurământului preşedintelui ales. Această serie de 19 alegeri începe în 1940 şi se încheie în 2012. (Vom vedea mai încolo de ce această serie de secvenţe demne de încredere nu începe decât în 1940, chiar dacă învestitura are loc, conform legii, pe 20 ianuarie la prânz încă din 1936.)

Datele astrologice luate în considerare sunt următoarele:
-1) momentul răsăritului Soarelui în ziua alegerilor;
-2) momentul răsăritului Lunii ce urmează răsăritului Soarelui;
-3) momentul ingresului Lunii anterior răsăritului Soarelui din ziua alegerilor;
-4) momentul învestiturii preşedintelui ales.

Începutul, apoi finalul

Momentele respective au fost reţinute deoarece corespund cu debutul şi finalul procesului studiat. Nu voi dezvolta aici motivele astrologice aflate la baza acestei alegeri.

Înţelegem răsăritul Soarelui ca momentul care marchează începutul zilei în care se vor exprima alegătorii: se va face lumină asupra deciziilor şi opiniilor alegătorilor.

Situaţia Lunii, care, asemenea Soarelui, aduce lumină şi face vizibilă realitatea, are legătură cu ceea ce este mai puţin tangibil din punct de vedere obiectiv, dar care are, de asemenea, importanţă, precum sentimentele, gusturile şi preferinţele personale.

Apoi, după încheierea alegerilor, cunoaştem numele celui care se va se va instala peste câteva luni în funcţia prezidenţială. La finalul procesului are loc învestitura oficială. Este logic să examinăm eventualele relaţii dintre harta începutului (răsăritul Soarelui din ziua alegerilor) şi cea a finalului (învestitura) secvenţei electorale studiate.

Toate hărţile sunt ridicate în zodiac tropic pentru capitala federală, Washington D.C.

În acest studiu, prin răsăritul Soarelui, sau al oricărei alte planete, înţelegem momentul în care astrul avut în vedere este exact pe Ascendent.

Contrar a ceea ce ne-am putea închipui, nu este necesar să facem o analiză detaliată şi complexă a fiecăreia dintre aceste hărţi, pentru a ajunge la predicţii fiabile. Vom vedea că, cel mai adesea, nu este vorba decât despre situaţia unei planete în raport cu axele hărţii (orizontul2 şi meridianul3) şi despre aspectele dintre planete.

Precizez că analiza fiecărei secvenţe electorale se face în conformitate cu reguli atât de clare şi de simple, încât au fost informatizate, ceea ce elimină orice consideraţie subiectivă sau orice abordare intuitivă din partea interpretului.

Este util să precizăm că, fiind vorba despre o serie de evenimente analoage, studierea unei alegeri are legătura cu datele astrologice ale alegerii precedente: din studiul alegerii din anul n-4 se extrag indicaţii cu privire la rezultatul alegerii din anul n.

Metodă simplă şi demers riguros

Metoda constă în aplicarea a opt reguli, care indică dacă va exista alternanţă sau continuitate şi după care se examinează care dintre tendinţe va avea câştig de cauză. Asta e tot! Fiecare dintre reguli are o justificare astrologică pe care, din lipsă de spaţiu, nu o voi explicita aici. Prin „harta alegerii” înţelegem harta răsăritului Soarelui din ziua alegerilor generale şi prin „hartă de învestitură”, harta din momentul în care preşedintele ales depune în mod public jurământul, hartă ce este ridicată pentru miezul zilei, oră prescrisă de lege din 1936.

8 reguli clare

Iată care sunt aceste reguli, pe care le vom ilustra mai departe începând cu ultimele două alegeri – cele din 2008 şi din 2012 –, înainte de a studia alegerile care vor urma: cele din 2016.

Regula nr. 1: În harta învestiturii, căutăm stăpânul Părţii Morţii, apoi ne uităm unde se află acesta în raport cu Soarele. Dacă este oriental, adică se află la dreapta Soarelui, atunci la alegerile următoare va fi alternanţă. Dacă se află la stânga, va fi continuitate. Dacă stăpânul Părţii Morţii este retrograd, rezultatul se inversează. De remarcat: această regulă este sensibilă la precizia orei oficiale a învestiturii.

În cele 42 de cazuri în care această regulă a putut fi aplicată, a dat de 27 de ori rezultatul exact (procentaj de reuşită = 64%). În ultimele 19 cazuri, la care ora învestiturii este sigură, nu au fost decât două eşecuri (procentaj de reuşită = 89%).

Partea Morţii se calculează luând distanţa de la Lună la Saturn şi adăugând-o la cuspida casei a VIII-a. Formula: VIII + Saturn – Luna. Stăpânirile utilizate sunt stăpânirile tradiţionale4; stăpâna Părţii Morţii este planeta ce are domiciliul în semnul în care se găseşte Partea Morţii. Nu se ţine cont de alte demnităţi (exaltare, triplicitate, termen, decan etc.). În această regulă, nu se utilizează planetele transsaturniene. Domificarea utilizată este Placidus.

Regula nr. 2: În harta alegerii vedem care dintre planetele septenarului (planetele vizibile) răsare prima. Dacă există o planetă la sfârşitul casei a IX-a şi la mai puţin de 2 grade de MC, se reţine această planetă deja culminantă. Apoi examinăm în harta învestiturii aspectele pe care le face, dacă e cazul, această planetă cu AS, cu MC, cu Soarele şi cu stăpânii AS şi MC. Dacă planeta este bine aspectată, există continuitate; dacă este rău aspectată, există alternanţă. De remarcat: această regulă este sensibilă la precizia orei oficiale a învestiturii, din cauza aspectelor cu AS şi cu MC.

În cele 42 de cazuri în care a putut fi aplicată această regulă, a dat de 32 de ori rezultatul exact (procentaj de reuşită = 75%). În ultimele 20 de cazuri, la care ora învestiturii este sigură, nu a existat decât un singur eşec (procentaj de reuşită = 95%).

La această regulă, se ţine cont de transsaturniene şi se consideră că MC poate avea doi stăpâni, Saturn şi Uranus sau Jupiter şi Neptun, în funcţie de faptul că învestitura are loc pe 20–21 ianuarie sau pe 4–5 martie. Sextilul şi trigonul sunt considerate aspecte pozitive, careul şi opoziţia sunt considerate aspecte negative. Conjuncţiile sunt pozitive, cu excepţia celor în care intervin Marte, Saturn, Uranus şi Neptun. Valoarea, pozitivă sau negativă, a unui aspect este cu atât mai ridicată cu cât aspectul este mai strâns. Aspectele partile (care se produc în puncte situate în acelaşi grad al semnelor respective) au o valoare şi mai ridicată.

Regula nr. 3: Căutăm în efemeride aspectele care s-au produs între răsăritul Soarelui din ziua alegerilor şi răsăritul Lunii care urmează după acesta, nereţinând decât primul dintre aspecte. Dacă nu există nici un aspect, reţinem ultimul aspect care s-a format înainte de răsăritul Soarelui. Dacă aspectul este pozitiv, există continuitate; dacă este negativ, există alternanţă.

Această regulă nu ţine cont de harta învestiturii, ci se bazează doar pe cerul din ziua alegerilor. În cele 42 de cazuri studiate, regula a dat de 28 de ori rezultatul exact (procentaj de reuşită = 67%).

La această regulă se ţine cont de toate planetele (de la Soare la Pluto) şi nu se reţin decât aspectele majore. Nu se consideră evenimente semnificative staţiile planetelor (faptul că acestea îşi schimbă sensul, trecând, de exemplu, de la sensul direct la cel retrograd), nici eventualele lor ingrese (faptul că schimbă semnul).

Regula nr. 4: Ne uităm unde se află Luna atunci când Soarele culminează5 în ziua alegerilor. Dacă Luna se află la dreapta meridianului (axa MC-FC) din harta învestiturii precedente, există continuitate; dacă se află la stânga, există alternanţă. De remarcat: această regulă este sensibilă la precizia orei oficiale de învestitură, care determină poziţia meridianului. Ea nu poate fi prin urmare aplicată cu deplină certitudine decât începând din 1940, deoarece ora oficială a învestiturii din 1936 a fost – poate pentru prima oară – stipulată prin lege.

În cele 42 de cazuri în care această regulă a putut fi aplicată, a dat de 29 de ori rezultatul exact (procentaj de reuşită = 69%). În ultimele 19 cazuri – în care este sigură ora învestiturii din anul n – 4, au fost 4 eşecuri (procentaj de reuşită = 79%).

Regula nr. 5: Dacă în harta alegerilor Venus este orientală în raport cu Soarele, există continuitate. Dacă nu este cazul, aceasta nu înseamnă că va fi alternanţă, aşa că nu ne pronunţăm.

Din cele 42 de cazuri analizate, există 21 în care Venus se află la dreapta Soarelui şi, în aceste 21 de cazuri, această regulă a dat rezultatul exact de 15 ori (procentaj de reuşită = 71%).

Regula nr. 6: În harta învestiturii, ne uităm dacă Mercur sau Luna se află în casa a X-a. În caz afirmativ, ne uităm dacă Luna sau Mercur se află la dreapta meridianului (cu alte cuvinte, Mercur şi Luna se află de-o parte şi de alta a axei MC-FC şi una dintre cele două se află în casa a X-a). În caz afirmativ, există alternanţă. Dacă nu, nu ne pronunţăm.

Din cele 42 de cazuri analizate, această regulă a putut fi aplicată de 26 de ori şi a dat un rezultat exact de 22 de ori (procentaj de reuşită = 84%).

De notat că această regulă este sensibilă la precizia orei oficiale a învestiturii. De remarcat: această regulă depinde în egală măsură de metoda domificării6 utilizată. În plus, în aplicarea acestei reguli, Mercur sau Luna nu se consideră ca aflându-se în casa a X-a dacă se află la finalul casei a X-a şi se apropie de cuspida casei a XI-a.

Regula nr. 7: Examinăm harta ingresului Lunii care se produce înaintea alegerilor. Tranzitul Lunii printr-un semn acoperă o perioadă de aproximativ două zile şi jumătate. Dacă alegerile au loc imediat ce răsare Soarele după ingres, adică în primele 24 de ore ale perioadei în care Luna nu îşi schimbă semnul, există continuitate. Dacă alegerile au loc în ziua următoare, există alternanţă.

Această regulă nu ține cont de harta învestiturii, ci se bazează doar pe cerul din cele două sau trei zile de dinainte de alegeri. Din cele 42 de cazuri analizate, această regulă a dat rezultatul exact de 29 de ori (procentaj de reuşită = 67%).

Regula nr. 8: Examinăm harta ingresului Lunii care se produce înaintea alegerilor şi harta alegerilor. Dacă, în cele două hărţi Luna se află de aceeaşi parte a orizontului, fie deasupra, fie dedesubtul axei AS–DS, există alternanţă. În caz contrar, această configuraţie nu face deosebire în privinţa obiectivul urmărit, şi prin urmare nu ne pronunţăm.

Din cele 42 de cazuri analizate, această regulă a putut fi aplicată de 22 de ori şi a dat rezultat exact de 14 ori (procentaj de reuşită = 64%).

Totalizare şi prevederea rezultatului: o dată ce au fost examinate cele 8 reguli, se pot aplica cel puţin 5 dintre ele (fiindcă regulile nr. 5, 6 și 8 nu sunt întotdeauna aplicabile). Se face totalul rezultatelor obţinute şi se trage concluzia: alternanţă sau continuitate la Casa Albă. Este posibil ca rezultatul să fie nedeterminat, atunci când există egalitate între criteriile care sunt în favoarea alternanţei şi criteriile care sunt în favoarea continuităţii.

Rezultate probante

REZULTATE: pentru ansamblul celor 42 de cazuri studiate, această metodă a dat 8 erori şi 6 cazuri de rezultate de egalitate. Dacă se aplică ultimelor 19 alegeri, cele pentru care nu există niciun dubiu cu privire la ora oficială a învestiturii din anii n-4, modelul propus dă o singură eroare şi 3 egalităţi. De notat că, dacă aplicăm modelul ignorând regula nr. 7, pentru întreaga serie avem numai 5 erori şi 8 egalităţi, iar pentru ultimele 19 alegeri, cuprinse între 1940 şi 2012 inclusiv, nu avem nicio eroare şi doar un singur caz de egalitate.

Această metodă este aplicabilă, bineînţeles, tuturor alegerilor prezidenţiale viitoare din SUA, atâta timp cât calendarul şi regulile care determină procesul electoral şi învestitura preşedintelui nu vor fi schimbate.

Două exemple din trecutul recent

Să aplicăm metoda ultimelor două alegeri, cele din 2008 şi cele din 2012, care conţin ambele cazuri pe care încercăm să le prevedem: alternanţă sau continuitate. Astfel, alegerile din 2008 l-au avut ca succesor al republicanului George W. Bush pe democratul Barack Obama: a fost, aşadar, un caz de alternanţă la putere. În timp ce alegerile următoare, din 2012, au condus la realegerea preşedintelui care-şi încheiase mandatul, deci a fost un caz de continuitate. S-a văzut că anumite reguli depind de învestitura precedentă. Astfel, pentru a putea aplica toate regulile metodei, trebuie să ne întoarcem la învestitura precedentă alegerilor din 2008, adică la cea a lui G.W. Bush, care îşi inaugura cel de-al doilea mandat pe 20 ianuarie 2005.

La final, ca să facem cu adevărat astrologie, vom aplica metoda în scop previzional, pentru a afla rezultatul alegerilor viitoare, cele din noiembrie 2016. Va fi alternanţă la Casa Alba? Daca da, viitorul preşedinte nu va fi un democrat, ci republicanul Donald Trump. Sau va fi continuitate? În acest caz, va fi tot un democrat la Casa Albă, adică Hillary Clinton. (Ca să nu mai spunem că pentru a face această previziune, ca şi pe toate celelalte, datele de naştere ale candidaţilor sunt total inutile.)

Momentele şi, pe cât posibil, hărţile cerului luate în considerare sunt următoarele (se foloseşte ora legală în vigoare la Washington DC):
învestitură 2005: 20 ianuarie 2005, la prânz. Vezi harta nr. 1 mai jos.
răsăritul Soarelui, alegeri 2008: 4 noiembrie 2008, 6:44 (harta nr. 2). Următorul răsărit al Lunii are loc pe 4 noiembrie la 12:17.
ingresul Lunii care precede alegerile: 2 noiembrie 2008, 6:14; Ascendentul este la 5° Scorpion.
învestitură 2009: 20 ianuarie 2009 la prânz (harta nr. 3).
răsăritul Soarelui în ziua alegerilor 2012: 6 noiembrie 2012, 6:47 (harta nr. 4). Următorul răsărit al Lunii are loc pe 6 noiembrie la 23:27.
ingresul Lunii care precede alegerile: 6 noiembrie 2012, 00:40; Ascendentul este la 19° Peşti.
învestitură 2013: 21 ianuarie 2013, la prânz (harta nr. 5).
răsăritul Soarelui în ziua alegerilor 2016: 8 noiembrie 2016, 6:48 (harta nr. 6). Următorul răsărit al Lunii are loc pe 8 noiembrie, la 23:36.
ingresul Lunii care precede alegerile: 6 noiembrie 2016, 18:56 ; Ascendentul este la 11° Săgetător.
învestitură 2017: 20 ianuarie 2017, la prânz (harta nr. 7).

Mai jos nu figurează decât hărţile cerului care necesită o examinare puţin mai atentă. Celelalte momente semnificative, ca, de exemplu, răsăritul Lunii care urmează după debutul alegerilor, necesar în regula nr. 3, servesc drept reper în timp şi nu este necesar să se ridice o hartă pentru ele. Hărţile ingresului Lunii nu figurează aici din lipsă de spaţiu şi fiindcă nu necesită o analiză detaliată: este suficient să avem Ascendentul pentru a şti dacă Luna este deasupra orizontului sau sub el (cf. regulii nr. 8).

Un caz de alternanţă

Alegerile prezidenţiale din 2008:

regula 1: în harta de învestitură precedentă alegerilor, cea din 2005 (vezi harta 1), Partea Morţii este la 26°30’ Capricorn. Stăpânul ei este Saturn. Unde se află Saturn în această hartă? Este la dreapta sau la stânga faţă de Soare? Este la stânga7, deci răspunsul ar fi continuitate. Dar Saturn este retrograd, iar atunci rezultatul trebuie inversat. Aşadar: alternanţă.

regula 2: prima planetă care răsare în ziua alegerilor din 2008 (harta 2) este Saturn. Care sunt aspectele lui Saturn în harta de învestitură din 2009 (harta 3)? Trigon cu MC, opoziţie cu Venus şi opoziţie cu Uranus (ignorăm trigonul cu Marte, fiindcă Marte nu este nici stăpânul AS, nici stăpânul MC). Ansamblul este negativ, deci alternanţă.

regula 3: care este primul aspect care se produce după răsăritul soarelui în ziua alegerilor (a se vedea harta nr. 2 şi efemeridele)? O opoziţie Saturn-Uranus. Este un aspect defavorabil, deci alternanţă.

regula 4 : în momentul în care Soarele trece la meridian (MC) în ziua alegerilor, Luna este la 26°26’ Capricorn. Este la stânga faţă de meridianul învestiturii precedente (2005, harta nr. 1), deci alternanţă.

regula 5: în harta alegerilor (harta 2), Venus este orientală faţă de Soare? Nu, ea se găseşte în partea a doua a Săgetătorului, în timp ce Soarele este în Scorpion. Deci nu se poate spune că este continuitate, dar asta nu însemnă că avem alternanţă. Este un caz în care regula nr. 5 nu intră la socoteală.

regula 6: în harta de învestitură (harta 3), găsim Mercur sau Luna în casa a X-a? Da, Mercur este în casa a X-a. În acest caz, Luna este la dreapta meridianului? Da, alternanţă.

regula 7: ingresul Lunii care precede alegerile are loc pe 2 noiembrie dimineaţa, iar alegerile pe 4 noiembrie; cu alte cuvinte, răsăritul Soarelui din ziua alegerilor nu este primul răsărit, ci al doilea din momentul în care Luna a intrat în semnul pe care îl ocupă în ziua alegerilor. Aşadar, alternanţă.

regula 8: la ingresul Lunii de dinaintea alegerilor Luna se află sub orizont; la fel şi în timpul răsăritului Soarelui din ziua alegerilor. Deci alternanţă.

– totalizare: din cele 8 reguli , 7 sunt aplicabile, iar toate indică alternanţă. Este, aşadar, de aşteptat o alternanţă la nivelul puterii la Casa Albă în 2008. Acesta a fost cazul alegerii lui Barack Obama.

Un caz de continuitate

Alegerile prezidenţiale din 2012:

regula 1: în harta de învestitură precedentă alegerilor, cea din 2009, pe care tocmai am studiat-o, Partea Morţii este la 4°11’ Balanţă. Ne uităm unde este Venus: la stânga meridianului, deci continuitate. Venus este directă, rezultatul nu se inversează. Deci continuitate.

regula 2: prima planetă care răsare în ziua alegerilor (harta 4) este Venus. În harta de învestitură din 2013 (harta 5), ea face un trigon cu AS, şi atâta tot. Aspect pozitiv, deci continuitate.

regula 3: care este primul aspect care se produce după răsăritul Soarelui în ziua alegerilor? Un sextil Lună–Venus, aspect favorabil. Deci continuitate.

regula 4: în momentul în care Soarele trece la meridian (MC) în ziua alegerilor Luna este la 10° Leu. Este la dreapta meridianului învestiturii precedente din 2009 (harta 3). Deci continuitate.

regula 5: în harta alegerilor (harta 4), Venus este orientală faţă de Soare? Da. Deci continuitate.

regula 6: în harta de învestitură (harta 5) , găsim Mercur sau Luna în casa a X-a? Da, Mercur este în casa a X-a. În acest caz, Luna este la dreapta meridianului? Nu. Aşadar, nu putem spune că avem alternanţă. Dar nu ne putem pronunţa nici pentru continuitate. Este un caz în care regula nr. 6 nu intră la socoteală.

regula 7: ingresul Lunii care precede alegerile are loc pe 6 noiembrie, cu câteva ore înainte de începerea zilei alegerilor. Cu alte cuvinte, răsăritul Soarelui ce inaugurează ziua alegerilor este cel dintâi care survine după ingresul Lunii. Aşadar, continuitate.

regula 8: la ingresul Lunii de dinaintea alegerilor Luna se află sub orizont; nu se întâmplă la fel şi în timpul răsăritului Soarelui din ziua alegerilor. Deci nu putem spune că avem alternanţă, dar nu ne putem pronunţa nici pentru continuitate. Este un caz în care regula nr. 8 nu intră la socoteală.

totalizare: din cele 8 reguli, 6 sunt aplicabile, şi toate dau continuitate pentru aceste alegeri din 2012. Şi chiar a fost continuitate la Casa Albă, cu realegerea lui Barack Obama.

Previziunea pentru 2016: alternanţă sau continuitate?

Alegerile prezidenţiale din 2016:

Să purcedem acum la previziune şi să aplicăm simplu, în acelaşi mod, cele 8 reguli ale metodei pentru care am văzut deja două exemplificări.

alegeri-casa-alba-maurice-charvet

regula 1: în harta de învestitură precedentă alegerilor, cea din 2013 (harta 5), pe care tocmai am studiat-o, Partea Morţii este la 23° Taur. Stăpâna sa, Venus, este la dreapta Soarelui, deci alternanţă. Nu este retrogradă, rezultatul nu se inversează. Deci: alternanţă.

regula 2: prima planetă care răsare în ziua alegerilor (harta 6) este Jupiter. În harta de învestitură din 2017 (harta 7), Jupiter face un careu cu MC, un sextil cu Saturn şi o opoziţie cu Uranus. Ansamblul este negativ, deci alternanţă.

regula 3: care este primul aspect care se produce după răsăritul Soarelui în ziua alegerilor? Un sextil Lună–Venus, aspect favorabil. Deci continuitate.

regula 4: în momentul în care Soarele trece la meridian (MC) în ziua alegerilor, Luna este la 27° Vărsător. Este la stânga meridianului învestiturii precedente (2013). Deci alternanţă.

regula 5: în harta alegerilor (harta 6), Venus este orientală faţă de Soare? Nu. Deci nu se poate spune că va fi alternanţă, dar fără a ne putea pronunţa că va fi continuitate. Regula nr. 5 nu este aplicabilă în cazul de faţă.

regula 6: în harta de învestitură din 2017 (harta 7), nici Mercur nici Luna nu se găsesc în casa a X-a. Deci această regulă nu intră la socoteală.

regula 7: ingresul Lunii care precede alegerile are loc pe 6 noiembrie, cu două zile înainte de alegeri. Soarele va fi răsărit deja o dată înainte de ziua alegerilor. Deci alternanţă.

regula 8: la ingresul Lunii de dinaintea alegerilor, Luna se află sub orizont; la fel şi în timpul răsăritului Soarelui din ziua alegerilor. Deci alternanţă.

totalizare: din cele 8 reguli, 6 sunt aplicabile. Dintre cele 6 reguli, 5 indică alternanţă şi una continuitate. Concluzia: va fi alternanţă la Casa Albă, ca urmare a alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2016.

Şi pentru viitor…

Alegerile americane din secolul al XI-lea

Metoda pe care am elaborat-o şi a cărei modalitate de punere în aplicare tocmai am văzut-o, poate să fie – şi, de fapt, este – complet automatizată. Ea rămâne aplicabilă atâta timp cât calendarul electoral este neschimbat şi cât timp regimul orar actual este în vigoare, în consecinţă, cu harta de învestitură la ora 17:00 GMT. Iată, deci, previziunile care, în aceste condiţii, vor decurge în secolul al XXI-lea. Toate regulile enunţate mai sus au fost luate în considerare, cu excepţia regulii 7, deoarece aceasta este combinaţia care, de-a lungul timpului, a dat cele mai bune rezultate.

Se contabilizează criteriile alternanţă/continuitate. A înseamnă că va fi alternanţă la Casa albă, C, că va fi continuitate. Semnul întrebării (?), indică incertitudine.

2004 : 2/4 C 2008 : 6/0 A 2012 : 0/5 C 2016 : 4/1 A 2020 : 3/3 ?

2024 : 1/3 C 2028 : 2/4 C 2032 : 2/4 C 2036 : 3/3 ? 2040 : 3/1 A

2044 : 3/3 ? 2048 : 3/2 A 2052 : 2/3 C 2056 : 3/2 A 2060 : 4/2 A

2064 : 3/2 A 2068 : 2/3 C 2072 : 4/1 A 2076 : 3/2 A 2080 : 3/2 A

2084 : 2/4 C 2088 : 3/2 A 2092 : 4/2 A 2096 : 1/4 C 2100 : 3/3 ?

Se vor găsi mai târziu, cu siguranţă, unele erori în aceste previziuni. Nicio metodă, nicio construcţie umană nu este lipsită de defecte, iar acest sistem este, în mod cer, perfectibil; lucrez la perfecţionarea lui.

După câte ştiu, această metodă este inedită şi îi revendic paternitatea. Dacă, de-a lungul timpului, unii o vor folosi şi nu vor şti cum să o numească, ar putea să-i zică „Metoda Charvet”.

A! Un ultim cuvânt, important: cetăţenii sunt cei care votează, nu planetele! Dar stelele şi planetele bineînţeles că nu sunt lipsite de semnificaţie pentru rezultatul alegerilor. Pentru astrolog, astrele constituie semne şi elemente ale unui limbaj pe care se pune problema să-l interpretăm, şi nicidecum, cauza celor ce se petrec pe Pământ!

Copyright 2016 Maurice Charvet, 22 septembrie 2016.

Traducerea din limba franceză: MIHAELA DICU, MIHAELA MOROȘANU şi ADRIAN COTORA. Note de subsol: Mihaela Dicu

Hărţile prezentate:
Harta nr.1 – Învestitură 2005 (20 ianuarie 2005, 12:00, Washington, DC)

alegeri-casa-alba-harta1

Harta nr.2 – Alegeri 2008 (răsăritul Soarelui: 4 noiembrie 2008, 6:44, Washington, DC);

alegeri-casa-alba-harta2

Harta nr.3 – Învestitură 2009 (20 ianuarie 2009, 12:00, Washington, DC)

alegeri-casa-alba-harta3

Harta nr.4 – Alegeri 2012 (răsăritul Soarelui: 6 noiembrie 2008, 6:47, Washington, DC);

alegeri-casa-alba-harta4

Harta nr.5 – Învestitură 2013 (21 ianuarie 2013, 12:00, Washington, DC)

alegeri-casa-alba-harta5

Harta nr.6 – Alegeri 2016 (răsăritul Soarelui: 8 noiembrie 2016, 6:48, Washington, DC);

alegeri-casa-alba-harta6

Harta nr.7 – Învestitură 2017 (20 ianuarie 2017, 12:00, Washington, DC).

alegeri-casa-alba-harta7

  1. “Preşedintele depune jurământul în jurul orei 12, la prânz, sau după” https://en.wikipedia.org/wiki/United_States_presidential_inauguration 
  2.  Orizont: astrologic, axa Ascendent-Descendent (AS-DS) corespunde axei Răsărit-Apus.
  3.  Meridian: în astronomie, marele cerc care trece prin polii cereşti, zenitul şi nadirul unei anumite locaţii. În astrologie, axa Zenit-Nadir este totuna cu axa Mijlocul Cerului – Fundul Cerului (MC-FC), totuna cu axa S-N sau Miază-zi – Miază-noapte.
  4.  Stăpânirile tradiţionale: Marte pentru Scorpion, Saturn pentru Săgetător şi Jupiter pentru Peşti
  5.  Când Soarele se află pe MC
  6.  Domificare = sistem de case (de la domus, care în limba latina înseamnă casă)
  7.  La stânga, deci occidental. Răsare după Soare şi apune după el, fiind vizibil pe cerul de seară. (Nota traducerii).

Lasă un răspuns