Sateliţii lui Uranus – un tărâm de basm şi poezie

William Herschel

William Herschel

În 1781 sir William Herschel, astronom britanic de origine germană (15 noiembrie 1738 – 25 august 1822), descoperea planeta Uranus. Tot el avea să descopere ulterior şi primii doi sateliţi ai lui Uranus. Născut pe o conjuncţie Uranus – Venus – Lună, Herschel (care era nu doar astronom, ci şi muzician), nu putea să aibă decât o viziune artistică, ba chiar poetică, asupra celor uraniene. Aşa că a botezat cei doi sateliţi Oberon şi Titania! Sunt numele unor personaje din povestirile Evului Mediu timpuriu, care se regăsesc şi în operele a doi mari scriitori ai literaturii universale: William Shakespeare şi Alexander Pope. De la „naşul” Herschel încoace, lui Uranus i s-au mai descoperit încă vreo 25 de sateliţi, care au primit, la fel, numele unor personaje din operele celor doi clasici.

Alexander Pope

Alexander Pope

Despre William Shakespeare (1564 – 1616) a auzit toată lumea. Alexander Pope (21 mai 1688 – 30 mai 1744) este un poet englez al cărui poem „Răpirea buclei” („The Rape of the Lock”), o strălucită parodie a epocii rococo, este considerat poemul eroi-comic desăvârșit al literaturii de limbă engleză. Din acest poem provin unele dintre denumirile sateliţilor uranieni.

Dar să vedem, în ordinea descoperirii, „lunile” lui Uranus şi provenienţa numelor lor:

1. Titania – descoperită pe 11 ianuarie 1787 de William Herschel.
În folclorul medieval, Titania este regina spiriduşilor, soţia regelui Oberon. Personajul este preluat aidoma de către William Shakespeare în „Visul unei nopţi de vară”.

2. Oberon – descoperit pe 11 ianuarie 1787 de William Herschel.
Oberon este regele spiriduşilor în povestirile din Evul Mediu timpuriu. Domneşte alături de soţia sa, Titania. Apare în piesa lui Shakespeare „Visul unei nopţi de vară”.

”The quarrel of Oberon and Titania”, Sir Joseph Noel Paton

”The quarrel of Oberon and Titania”, Sir Joseph Noel Paton

3. Ariel – descoperit în 1851 de astronomul englez William Lassell. Geamăn cu simţul umorului, Lassel continuă jocul început de Hershel şi numeşte cei doi sateliţi pe care-i descoperă în ton cu primii doi. Unul dintre ei, Ariel, apare atât în scrierile lui Shakespeare, cât şi în cele ale lui Pope:
– la Shakespeare este spiriduşul din piesa „Furtuna”, supusul vrăjitorului Prospero
– la Pope, Ariel este conducătorul elfilor şi servantul Belindei din poemul „Răpirea buclei”.

4. Umbriel – descoperit în 1851 de William Lassell.
Umbriel este spiritul adumbrit al melancoliei din „Răpirea buclei” de Alexander Pope. Va intra în peştera Reginei Melancoliei spre a cere ajutor pentru Belinda (vezi nr 15).

”Miranda”, Sir Frank Dicksee

”Miranda”, Sir Frank Dicksee

5. Miranda – descoperită în 1948 de Gerard Kuiper (cel ce a descoperit şi centura de corpuri cereşti care orbitează dincolo de Neptun).
Miranda este frumoasa fiică a vrăjitorului Prospero din „Furtuna” de Shakespeare. Se îndrăgosteşte de Ferdinand (vezi 24).

6. Puck – descoperit în 1985 de Voyager 2 (suntem deja în epoca tehnologiei avansate!).
În mitologia celtică, precum şi în folclorul englezesc, Puck este un spiriduş răutăcios şi poznaş (la origine, un demon). În „Visul unei nopţi de vară” de Shakespeare, Puck (tot pus pe rele) călătoreşte noaptea împreună cu zânele în jurul pământului.

7. Cordelia – descoperită în 1986 de Voyager 2.
Cordelia este fiica cea mică a regelui Lear din piesa „Regele Lear” de Shakespeare. Dezmoştenită şi alungată de tatăl ei, se va întoarce să-l îngrijească atunci când acesta, devenit nebun, va fi respins de cele două fiice mai mari. Cordelia este ucisă din ordinul uneia dintre surori.

8. Ophelia – descoperită în 1986 de Voyager 2.
Ophelia este fiica lui Polonius din „Hamlet” de Shakespeare. Are o idilă cu Hamlet. Moartea tatălui ei o dezechilibrează profund. Moare, la rândul ei, înecată într-un râu, fără a se şti vreodată precis în ce condiţii.

”Ophelia”, Alexandre Cabanel

”Ophelia”, Alexandre Cabanel

9. Bianca – descoperită în 1986 de Voyager 2.
Bianca este sora Katherinei din „Îmblânzirea scorpiei” de Shakespeare. Tot Bianca se numeşte şi amanta lui Michael Cassio din „Othello”.

”Cressida”, Edward J. Poynter

”Cressida”, Edward J. Poynter

10. Cressida – descoperită în 1986 de Voyager 2.
Cressida din „Troilus şi Cressida” de Shakespeare este fiica grecului Calchas. Se îndrăgosteşte de Troilus, fratele mai mic al lui Priam, regele Troiei. Va fi însă oferită grecilor într-un schimb de ostatici şi va avea o legătură de iubire cu eroul grec Diomede.

11. Desdemona – descoperită în 1986 de Voyager 2.
Desdemona este soţia lui Othello din piesa „Othello” de Shakespeare. Este ucisă de Othello, care o bănuieşte pe nedrept că i-ar fi fost necredincioasă.

12. Julieta – descoperită în 1986 de Voyager 2.
Binecunoscuta eroină din „Romeo şi Julieta” de Shakespeare.

13. Portia – descoperită în 1986 de Voyager 2.
Portia este numele a două eroine din piesele lui Shakespeare:
– moştenitoarea bogată din „ Neguţătorul din Veneţia”
– soţia lui Brutus din „Julius Caesar”.

”As you like it. Rosalind with Touchstone and Audrey in the forest of Arden”, Walter Paget

”As you like it. Rosalind with Touchstone and Audrey in the forest of Arden”, Walter Paget

14. Rosalind – descoperită în 1986 de Voyager 2 1986.
Rosalind este fiica ducelui alungat din „Cum vă place” de Shakespeare şi personajul principal al piesei. Petrece un timp în pădurea Arden, deghizată ca băiat sub numele de Ganymede.

15. Belinda – descoperită în 1986 de Voyager 2 1986.
Belinda este eroina principală din „Răpirea buclei” de Alexander Pope, posesoarea unui păr bogat şi ondulat. Un admirator, numit Baronul, îi taie o buclă fără ştirea ei şi o ia ca trofeu.

16. Caliban – descoperit pe 6-7 septembrie 1997 de Brett Gladman, Phil Nicholson, Joseph Burns şi JJ Kavelaars.
Caliban este fiul diform al vrăjitoarei Sycorax din „Furtuna” de Shakespeare

”Belinda. Rape of the lock”, Anna Bowles

”Belinda. Rape of the lock”, Anna Bowles

17. Sycorax – descoperit pe 6-7 septembrie 1997 de Brett Gladman, Phil Nicholson, Joseph Burns şi JJ Kavelaars.
Sycorax (mama lui Caliban) este vrăjitoarea de pe insula fermecată din „Furtuna” de Shakespeare. Este cea care l-a întemniţat pe Ariel pentru nesupunere. Sycorax moare înainte ca vrăjitorul Prospero şi fiica lui Miranda să ajungă pe insulă.

18. Stephano – descoperit în 1999 de JJ Kavelaars, Brett Gladman, M. Holman , J.-M. Petit , H. Scholl. A fost numit, după Stephano, majordomul beţiv al regelui Alonso din „Furtuna” de Shakespeare.

19. Prospero – descoperit în 1999 de Matthew Holman.
Prospero este vrăjitorul din „Furtuna” de Shakespeare. Fost duce de Milano, este trimis la moarte într-o barcă, împreună cu fiica lui Miranda, de către fratele său Antonio, care vrea să-i ia titlul de duce. Prospero şi Miranda scapă cu viaţă şi se adăpostesc pe o mică insulă, unde învaţă arta vrăjitoriei. Prospero ajunge stăpânul lui Ariel şi Caliban. Când, din întâmplare, fratele său naviga într-o zi prin vecinătatea insulei, Prospero provoacă prin magie o furtună care-l forţează pe Antonio să tragă la mal. Până la urmă, Prospero îşi recâştigă ducatul furat.

Personajul Prospero i-a fost inspirat lui Shakespeare de către John Dee, un filozof contemporan lui, care avea reputaţia de a fi un mare magician şi care a fost astrologul reginei Elisabeta I.

Prospero și Miranda

Prospero și Miranda

20. Setebos – descoperit în 1999 de JJ Kavelaars şi echipa.
Setebos este numele unui zeu căruia i se închinau Caliban şi Sycorax din „Furtuna” de Shakespeare.

21. Perdita – descoperit în 1999 de Voyager 2.
Este fiica lui Leontes, regele Siciliei, din „Poveste de iarnă” de Shakespeare. Este abandonată pe coasta Boemiei şi crescută de un păstor. Se îndrăgosteşte de Prinţul Florizel.

”Perdita”, Anthony Frederick Augustus Sandys

”Perdita”, Anthony Frederick Augustus Sandys

22. Trinculo – descoperit în 2001 de Holman şi echipa.
Trinculo este un clovn, prietenul lui Stephano, din „Furtuna”, de Shakespeare.

23. Francisco – descoperit în 2003 de Holman şi echipa.
Francisco poate fi una dintre cele trei gărzi de la Elsinore, din piesa “Hamlet” sau unul dintre lorzii din “Furtuna”.

24. Ferdinand – descoperit în 2003 de Holman şi echipa.
Ferdinand este unicul fiu al lui Alonzo, regele Neapolelui din „Furtuna” de Shakespeare. Se îndrăgosteşte de Miranda, iar iubirea lui este pusă la încercare de Prospero, tatăl Mirandei.

25. Mab – descoperit în 2003 de Showalter şi Lissauer.
Regina Mab este o zână despre care vorbeşte Mercutio din „Romeo şi Julieta” de Shakespeare. Este descrisă ca fiind o creatură măruntă, care intră cu caleaşca ei în nasul şi în creierul celor care dorm, dând naştere viselor lor.

26. Cupid – descoperit în 2003 de Showalter şi Lissauer.
Cupid (Cupidon din mitologia romană) este cel ce citeşte prologul unei măşti în „Timon din Atena” de Shakespeare.

27. Margaret – descoperit în 2003 de Sheppard şi Jewitt.
Margaret este servitoarea frumoasei Hero din „Mult zgomot pentru nimic” de Shakespeare. Este folosită fără să vrea de către iubitul ei Borachio pentru a o compromite pe Hero. În operele lui Shakespeare mai apare şi Regina Margaret, în Henric al VI-lea, Richard al III-lea.

Aici se încheie lista sateliţilor uranieni care poartă numele unor personaje din operele lui Shakespeare şi Pope. S-ar putea să nu fie una definitivă. Poate că se vor mai descoperi şi alţi sateliţi. Iar comitetul care aprobă în mod oficial denumirile sateliţilor, International Astronomical Union (IAU), se pare că de-abia aşteaptă ca descoperitorii să le propună denumiri din sfera literară deja consacrată.

MIHAELA DICU,
Senior editor și președinte de onoare AAR

mihaela-dicu

Lasă un răspuns