Despre creşterea şi condiţia nativului – Dorotheus din Sidon (I)

“Carmen astrologicum”. Cartea I a lui Dorotheus

carmen-astrologicum-serie

Dorotheus din Sidon a fost un renumit astrolog elenist din secolul I e.n. A scris în limba greacă, a trăit în Alexandria şi se pare că era originar din Sidon (cf. Firmicus Maternus, „Mathesis”, 2, 29.2)

A rămas celebru pentru opera sa Pentateuch („Cinci cărţi”), un manual de astrologie în versuri, cunoscut mai târziu sub titlul latin „Carmen astrologicum” („Poemul astrologic” sau „Cântul astrologic”). Opera lui Dorotheus a avut un enorm impact asupra astrologilor elenişti, arabi şi medievali, între care Teófilo de Edesa, Ibn Abi l-Riyal, Masha’allah ibn Atharī, Al-Kindi ş.a. Alături de „Astrologica”, de Marcus Manilius, „Carmen astrologicum” se numără printre cele mai vechi texte de astrologie horoscopică1 din lume păstrate integral (ambele cărţi datează din secolul I).

Din originalul grec au dăinuit doar fragmente, fie ca atare, răzleţe, fie sub formă de citate, în alte lucrări. Hephaistion din Teba, de exemplu, îl citează pe larg pe Dorotheus în „Apotelesmatika”.

Textul lui Dorotheus care a ajuns până la noi provine printr-o filieră complicată, astfel:

  • în secolul al III-alea „Pentateuch” este tradus din greacă în pahlavi (persana medie), probabil după o transcriere a unei transcrieri etc a originalului.

  • în jurul anului 800 astrologul şi arhitectul persan Abû Hafs ‘Umar ibn Farrukhân Tabarî (cunoscut ca Omar Tiberiades) traduce textul din pahlavi în limba arabă

  • în 1976 David Pingree realizează traducerea din limba arabă în limba engleză, publicând-o sub numele „Carmen astrologicum”.

Având în vedere parcursul sinuos al textului, nu este de mirare că acesta este pe alocuri greu de înţeles sau că are unele lacune. Rămâne însă un text de referinţă, care conţine cam toate noţiunile esenţiale de astrologie.

Prezenta traducere are la bază versiunea în limba engleză aflată online, la adresa: http://www.skyscript.co.uk/dorotheus1.pdf

Mihaela Dicu

CARTEA I

Prima carte a lui Dorotheus, de la astre despre judecăţile cu privire la nativităţi: despre creşterea şi condiţia nativului

În numele Domnului, cel iertător şi milostiv. Fie ca Domnul să se arate plin de milostenie pentru voi.

Aceasta este prima carte a lui Dortheus egipteanul, despre judecăţile cu privire la nativităţi. El a ales-o şi a cules-o dintre cărţile care au fost înainte de el şi a scris-o pentru fiul lui, Hermes.

I-a spus fiului său la vremea testamentului: „Am să-ţi istorisesc, fiule, şi am să-ţi dau lămuriri, astfel ca în inima ta să poţi să te bizui şi să te încrezi în cele ce-am să-ți dezvălui din lucrarea şi vorbele mele despre astrele care arată pentru oameni ce le este dat, de la vremea naşterii nativului până la petrecerea lui din astă lume, daca aşa o fi vrerea Domnului. Am umblat, o, fiul meu, în multe oraşe şi am văzut lucrurile minunate care sunt în Egipt şi în Babilonul aflat înspre Eufrat. Am adunat ce-a fost mai bun dintre spusele celor dintâi autorităţi care au existat înaintea mea, aşa cum adună albinele miere din copaci şi de la tot felul de plante; căci de acolo provine mierea învăţăturii.

Capitolul 1. Cunoaşterea celor şapte [planete] în longitudine şi în latitudine şi a triplicităţilor semnelor şi stăpânilor lor.

Întotdeauna, fiul meu, înainte de toate cele, cercetează longitudinea şi latitudinea celor şapte planete, împarte cele patru cadrane [ale zodiacului] după gradele lor şi află astfel triplicităţile semnelor.

În ceea ce priveşte triplicităţile: Berbecul, Leul şi Săgetătorul sunt o triplicitate; Taurul, Fecioara şi Capricornul sunt o triplicitate; Gemenii, Balanţa şi Vărsătorul sunt o triplicitate; şi Racul, Scorpionul şi Peştii sunt o triplicitate.

Află stăpânii triplicităţilor semnelor: stăpânii triplicităţii Berbecului pe timp de zi sunt Soarele, apoi Jupiter, apoi Saturn; pe timp de noapte sunt Jupiter, apoi Soarele apoi Saturn; stăpânii triplicităţii Taurului pe timp de zi sunt Venus, apoi Luna, apoi Marte, pe timp de noapte Luna, apoi Venus, apoi Marte, şi în Fecioară este o parte şi pentru Mercur2; stăpânii triplicităţii Gemenilor pe timp de zi sunt Saturn, apoi Mercur, apoi Jupiter, pe timp de noapte Mercur, apoi Saturn, apoi Jupiter; stăpânii triplicităţii Racului pe timp de zi sunt Venus, apoi Marte, apoi Luna, pe timp de noapte sunt Marte, apoi Venus, apoi Luna.

Sa ştii că tot ce se hotărăşte sau se arată vine de la stăpânii triplicităţilor; iar toate chinurile şi suferinţele care îi ajung pe oamenii lumii şi omenirea întreagă, sunt statornicite de stăpânii triplicităţilor, într-o eclipsă a Soarelui sau a Lunii, care arată lucrurile care se petrec, cât de mult vor dura şi de ce natură vor fi. Dacă Soarele este
eclipsat, [când] eclipsa lui ţine două ore, fiecare oră înseamnă un an; cu privire la ce arată o eclipsă a Lunii, când eclipsa ţine două ore, fiecare oră înseamnă o lună3. Daca Soarele este eclipsat în Berbec, spun că suferinţa şi chinurile apar în rândul oilor; dacă este în Săgetător, spun că apar în rândul cailor de povară şi a cailor [de călărie]; dacă este în Leu, spun că apar în rândul leilor; şi aidoma se spune despre toate celelalte semne
[zodiacale].

Ştiu, o, fiul meu, căreia dintre cele şapte planete îi aparţine fiecare semn şi înţeleg semnele de lungă ascensiune şi pe cele de scurtă ascensiune4. Află casele planetelor5: Racul este casa Lunii, Leul este casa Soarelui, Capricornul şi Vărsătorul sunt casele lui Saturn, Săgetătorul si Peştii sunt casele lui Jupiter, Berbecul şi Scorpionul sunt casele lui Marte, Taurul şi Balanţa sunt casele lui Venus, şi Gemenii şi Fecioara sunt casele lui Mercur. Saturn se bucură6 când ajunge în Vărsător, Jupiter în Săgetător, Marte în Scorpion, Venus în Taur şi Mercur în Fecioară7

Capitolul 2. Exaltarea planetelor

Înălţarea Soarelui, care este exaltarea sa, este la nouăsprezece grade în Berbec, cea a Lunii, la trei grade în Berbec, cea a lui Saturn, la douăzeci şi unu de grade în Balanţă, cea a lui Jupiter la cincisprezece grade în Rac, cea a lui Marte la douăzeci şi opt de grade în Capricorn, cea a lui Venus la douăzeci şi şapte de grade în Peşti şi cea a lui Mercur la cincisprezece grade în Fecioară. Căderea fiecăreia dintre acestea este în punctual opus exaltării.

Va urma

Traducere și note de MIHAELA DICU,
Senior editor și președinte de onoare a AAR

mihaela-dicu

  1.  Astrologie horoscopică = astrologie care utilizează Ascendentul şi sistemul de douăsprezece case.
  2. Este o afirmaţie inedită, nemaiîntâlnită la alţi autori timpurii. Probabil că Dorotheus doreşte să sublinieze o dată în plus forţa lui Mercur în Fecioară, zodia sa de domiciliu şi de exaltare.
  3. Cu privire la durata efectelor eclipselor, teoria consemnată de Dorotheus o regăsim şi la Claudius Ptolemeu.
  4. Dorotheus va reveni asupra acestui subiect mai pe larg într-un alt capitol.
  5. Vechii greci şi, în general, vechii astrologi, foloseau termenul de “casă” (în greacă oikos) pentru ceea ce noi numim astăzi „domiciliu”. Pentru ceea ce noi numim astăzi „casă”, ei foloseau termenul „loc” (în greacă, topos)
  6. A nu se confunda preferinţa planetelor pentru unul dintre cele două domicilii, cum este cazul aici, cu bucuria planetelor, care este o demnitate accidentală ce arată casele în care Soarele, Luna şi planetele capătă un plus de putere. Există însă şi posibilitatea ca Dorotheus să ia în calcul două feluri de bucurii, una cea clasică, determinată de poziţia în casă, şi o alta care să confere un plus de forţă unei planete prin situarea într-unul dintre domiciliile sale. Poate, în sensul că o planetă este puternică oricum când este în domiciliu, dar capătă o forţă suplimentară când este într-unul anume din cele două.
  7. Este destul de clar de ce primele patru planete enunţate preferă unul dintre cele două case/domicilii pe care le stăpânesc:
    – Saturn este o planetă diurnă, deci va prefera domiciliul diurn, Vărsătorul, celui nocturn, Capricornul.
    – Jupiter este o planetă diurnă, deci va prefera domiciliul diurn, Săgetătorul, celui nocturn, Peştii.
    – Marte este o planetă nocturnă, deci va prefera domiciliul nocturn, Scorpionul, celui diurn, Berbecul
    – Venus este o planetă nocturnă, deci va prefera domiciliul nocturn, Taurul, celui diurn, Balanţa.
    În ce-l priveşte pe Mercur, dacă am urma aceeaşi logică, Mercur oriental ar trebui să prefere Gemenii, iar Mercur occidental ar trebui să prefere Fecioara. Dorotheus doreşte însă ca Mercur să prefere Fecioara, indiferent de occidentalitate/orientalitate, probabil din aceeaşi raţiune, a forţei lui Mercur în această zodie, în care este nu doar în domiciliu, ci şi în exaltare. Există însă şi posibilitatea ca textul original să fi conţinut cele două situaţii distincte în care Mercur preferă fie Gemenii, fie Fecioara, dar textul actual să aibă o lacună, o omisiune rezultată în urma transcrierilor/traducerilor succesive.
    Semnele diurne sunt Berbecul, Gemenii, Leul, Balanţa, Săgetătorul şi Vărsătorul; cele nocturne sunt Taurul, Racul, Fecioara, Scorpionul, Capricornul şi Peştii.
    Astrele diurne sunt Soarele, Jupiter şi Saturn, iar cele nocturne sunt Luna, Venus şi Marte. Mercur este diurn când este oriental (răsare înaintea Soarelui şi e vizibil pe cerul de dimineaţă) şi nocturn când este occidental (răsare după Soare şi e vizibil pe cerul de seară).

Lasă un răspuns