Somebody stop me!

somebody-stop-me

Harta solstițiului de iarnă, acel grafic încărcat de simboluri care ne stă călăuză până la echinocțiul de primăvară… Păream sincer determinată să scot untul din ea și să vi-l servesc pe o felie de pâine, cu un strat consistent de gem pe deasupra, alături de o cană de lapte cald cu miere și… Opriți-mă! În post nu-i voie nici măcar să gândim de dulce (vestea bună e că peste 3 zile ni se permite să ne dăm digestia peste cap)! Revenind la harta solstițiului [1], mă pornisem, cum vă spuneam, s-o investighez, însă n-am putut înainta nici doi pași… Am deschis-o, am dat cu ochii de Saturn în casa I și de Jupiter în casa a X-a și, privindu-i, n-am putut să nu mă gândesc la… ciocolaaaatăăă!!!

”N-ai voie să mănânci dulce!” – ce vizualizezi și ce simți citind asta? Te și vezi înfruptându-te din desertul preferat, ai? Încercat fiind de-un sentiment de vinovăție că, deh, e post! N-am nevoie de ghioc ca să-ți ghicesc că de-o fi să te-ntâlnești cu interdicția asta zilnic, te vei gândi numai la dulce și vei face orice ca să-l obții! Dar cum îți sună, în schimb, ”Ai permisiunea să mănânci sănătos!”? Ce vizualizezi și cum te simți acum? În control? Liber să te informezi și să decizi ce înseamnă a mânca sănătos pentru tine?

Iată-ne pe terenul Capricornului, reprezentantul autorității în zodiac! Văzându-i pe Saturn în Ascendent și pe stăpânul acestuia în casa a X-a, mi-am zis că-i momentul să reflectăm la ideea de autoritate și, în legătură strânsă cu aceasta, la instrumente ca interdicția și permisiunea.

Părerea mea [2] este că, în mintea fiecăruia dintre noi, există o voce autoritară, fie că suntem sau nu conștienți de ea, care ne spune ce avem voie și ce nu avem voie, așa cum în hărțile noastre există Saturn ca să traseze limite planetelor care-i sunt inferioare. Poate că acel Saturn împrumută, în viața noastră, chipul și vocea șefului, a duhovnicului, a profesorului, a medicului, a astrologului, a tatălui sau a altcuiva despre care credem că știe ce-i mai bine pentru noi. Poate că avem noroc și acel cineva e de bună-credință și posedă totodată cunoașterea și pregătirea necesare îndrumării noastre, dar poate că nu… În orice caz, decizia de a ne supune sau nu îndemnului său ar trebui să ne aparțină.

Dar poate că nu există nimeni care să știe mai bine decât noi și Saturn rămâne ascuns în interiorul nostru. Trebuie să admitem, însă, că a fost o vreme când credeam că cineva într-adevăr știe mai bine și ne plasam încrederea în acesta. Se întâmpla când eram copii. Poate că, în timp, vocea acelui cineva încă ne conduce din interior. Să ascultăm cu atenție ce spune și cum își formulează îndemnurile! Și să ne întrebăm dacă, într-adevăr, știe ce vorbește – ar trebui să putem evalua asta acum, când suntem mari! Și mai important e să ne întrebăm dacă este el e de bună-credință. Îndemnurile sale ne ajută să ne îmbunătățim viața sau nu? Să ne privim, așadar, viața. Ne place ce vedem? Dacă nu, ar fi cazul să preluăm conducerea, să devenim noi înșine principala figură autoritară din viața noastră!

Odată cu asta va fi nevoie să învățăm să stăpânim instrumente ca interdicția și permisiunea. Se pare că cel din urmă lucrează mult mai eficient asupra psihicului nostru. Dar să nu confundăm permisiunea cu atitudinea permisivă, auto-indulgentă, delăsătoare, pentru că nu este același lucru! Interdicțiile interioare trebuie înlocuite cu permisiuni constructive, începând cu cele mai importante: permisiunea de a gândi singuri și permisiunea de a ne opri din desfășurarea unor comportamente dăunătoare, infantile, prostești. Psihoterapeutul Eric Berne scria că întreaga concepție despre permisiune ca instrument terapeutic a pornit de la afirmația unui jucător patologic: ”N-am nevoie să-mi spună cineva să nu mai joc, ci am nevoie să-mi permită cineva să mă opresc, fiindcă, în mintea mea, cineva spune că nu am voie.”[3]

Forța de a sta în fața oglinzii, de a ne privi drept în ochi și de a ne acorda o permisiune cu suficientă autoritate încât să ne și supunem, se (re)câștigă în timp, prin multă muncă cu sine și, dacă-i nevoie, alături de un specialist. Haideți, pe moment, măcar să reflectăm la această temă!

Îmi vine acum în minte The Mask (Masca), alter-ego-ul pus pe rele al personajului principal interpretat de Jim Carrey (nativ Capricorn) în comedia cu același nume. Privindu-se arogant, triumfător, în oglindă, The Mask exclamă: Somebody stop me! / Să mă oprească cineva!. Expresia feței sale transmite, însă, mesajul Să mă oprească cine poate!, o provocare lansată, de fapt, lui Stanley, omul ascuns în spatele măștii care a preluat conducerea…


[1] Ingresul Soarelui în Capricorn are loc astăzi, 22 decembrie 2015, la ora 6:48 (considerați locația București pentru întreaga țară). Harta a fost ridicată în sistemul de case pe semne întregi (Whole).
[2] Părere bazată pe ce am citit și trăit. Menționez că studiez psihologia ca autodidact.
[3] Ce spui după Bună ziua?, pag. 172, Ed. Trei, 2006.

DIANA SPINEAN,
Redactor-șef și vicepreședinte AAR

diana-spinean(2)-autor

Lasă un răspuns