Sexualitate și astrologie – când să facem dragoste și cum să (nu) facem copii

kama-sutra-paintingPublicul cunoaşte, în general, existenţa unor tratate tradiţionale de erotism de origine hindusă, de genul Kama-sutra (de care toată lumea a auzit) sau Ananga-ranga (mai puţin cunoscut), precum şi a unei ramuri spirituale destul de corelate cu erotismul, precum Tantra. Ceea ce se cunoaşte destul de puţin este că există şi o artă taoistă a amorului, care provine, evident, de la chinezi.

Cel mai cunoscut tratat de erotism tradiţional chinezesc este „Sou Nu Jing” (în traducere „Cartea fetei albe” sau „Cartea fetei sincere/fetei fără complexe”). Un comentator modern al lucrării o califică drept „un tratat de igienă sexuală, de ginecologie, precum şi al corolarului normal al sexualităţii: psihologia.” Acesta nu era singurul tratat despre acest subiect, fiind cunoscute şi alte lucrări, elaborate tot de chinezi, de genul „Sou Nu Fang”, „Yu Fang Pi Tsou”, „Tong Hsuan Tse” (sau „Dong Xuan Zi”).

Tratatul „Sou Nu Jing” este redactat sub forma unui dialog între Huang Ti, care este Împăratul Galben, şi cele trei iniţiatoare în arta şi misterele amorului taoist: Sou Nu (Fata cea Albă, Regina Râului Alb), de la Vest, Hsuan Nu (Fata cea Neagră, Piersica Nemuririi), de la Nord, şi Sai Nu (Fata cea Roşie, Fata cea Aleasă), de la Sud.

Prin referirea la cele 3 iniţiatoare, menţionarea culorilor şi a direcţiilor cardinale, deja întrevedem aici primele corelaţii cu astrologia chineză. În astrologia feng-shui (sau „a stelelor zburătoare”) este cunoscută diagrama Lo Shu (numit de europeni „pătratul magic al lui Saturn”).

patratul-magic
Prin urmare, înţelegem deja că Fata cea Albă este legată de elementul metal şi direcţia vest, Fata cea Roşie este corelată cu elementul foc şi cu direcţia sud, iar Fata cea Neagră este corelată cu elementul apă şi cu direcţia nord.

Direcţia vestică este asociată cu apusul de Soare, conjuncţia zilei cu noaptea, „intrarea lui yang în yin”, deci are un simbolism care vorbeşte despre uniunea amoroasă dintre bărbat (yang, cerul) şi femeie (yin, pământul).

Focul, situat la sud, descrie actul sexual propriu-zis.

Apa, situată la nord, ne vorbeşte despre potenţialul sexual latent ce există în fiecare fiinţă (în conexiune cu aşa-numitul Dragon Negru).

În astrologia feng-shui, manifestarea sexualităţii fiecărui om este descrisă în funcţie de stelele zburătoare predominante în diagrama sa astrală natală.

Sunt foarte interesante de examinat, din punct de vedere astrologic, precauţiile pe care chinezii din vremurile imperiale le luau pentru a nu concepe un copil cu probleme. Astfel:

„Viaţa omului începe în momentul unirii Yin-Yang (fecundare). Există nouă perioade ce trebuie evitate pentru zămislirea copilului:
1. Amiaza, căci copilul va avea tendinţa să se răzvrătească.
2. Miezul nopţii (miezul nopţii este momentul închiderii Cerului şi Pământului), căci copilul va fi surd sau mut.
3. Eclipsa de Soare, căci copilul nu va fi normal la trup.
4. Furtună (în timpul furtunii, cerul este mâniat). Copilul ar putea să fie nebun.
5. Eclipsa de Lună; copilul ar aduce nenorocire mamei sale.
6. Curcubeu; va fi un copil care va aduce nenorocire.
7. Solstiţiul de vară sau de iarnă; copilul ar dăuna părinţilor.
8. Lună Plină, la începutul sau la sfârşitul lunii; copilul va fi orb.
9. Copilul conceput în timp ce părinţii sunt beţi va fi nebun sau bolnav de furuncule sau abcese.” (Sou Nu Jing, pg.79-80)

Viziunea vechilor chinezi era că şi conjunctura astrală din momentul conceperii unui copil influenţa viitorul acestuia, nu doar cea din momentul naşterii (dar este limpede că între cele două momente există numeroase conexiuni; Constantin Eratostene, în lucrarea „Astre şi glande” observa că poziţia Lunii în momentul conceperii unui copil este similară cu poziţia Ascendentului în momentul naşterii).

Conceperea unui copil la amiază presupune o culminaţie a Soarelui (în funcţie de coordonatele locului), adică o conjuncţie Soare – Mijlocul Cerului. Această poziţie, deşi favorizează afirmarea, strălucirea personală, predispune şi la conflicte puternice cu orice gen de autoritate (mai ales dacă Soarele realizează aspecte nefavorabile cu alte planete). Această poziţie predispune la un exces de energie yang, ceea ce explică înclinaţia către rebeliune.

Miezul nopţii este momentul în care Soarele se află, în funcţie de coordonatele locului, pe nadir, adică în conjuncţie cu Fundul Cerului, ceea ce presupune o cvasiabsenţă a energiei yang (solare) şi un exces de energie yin (lunară). Această conjunctură, mai ales în condiţiile în care Soarele şi Luna realizează aspecte nefavorabile, poate predispune la naşterea unui copil cu tulburări de vorbire sau de auz.

Eclipsa de Soare se produce în momentul în care Soarele, Luna şi Nodul Nord lunar se află în conjuncţie (prin interpunerea Lunii între Soare şi Terra, Soarele nu mai este periodic vizibil pentru oameni). Această conjunctură astrologică poate fi nefavorabilă prin faptul că Luna este combustată de către Soare, în acel moment, din punct de vedere astrologic, ceea ce poate afecta în primul rând funcţionarea ochilor viitorului copil. Energia yang este excesivă, energia yin este cvasiabsentă sau dominată total de yang, ceea ce poate predispune la disfuncţii corporale.

Furtunile atmosferice sau geomagnetice pot apare mai ales în momentul în care planetele Mercur (care guvernează curenţii de aer) şi/sau Uranus (al cărui nume în greaca veche însemna „cer” şi care semnifică, astrologic vorbind, geomagnetismul sau magnetismul terestru) sunt nefavorabil poziţionate şi aspectate, eventual retrograde, ceea ce poate predispune viitorul copil la tulburări psihomentale majore. Poziţionarea dificilă a celor două planete ne face să înţelegem din ce cauză „cerul este mâniat”.

Eclipsa de Lună se produce în momentul în care Soarele şi Luna se află în opoziţie, fiind conjuncte şi cu axa Dragonului. Luna devine invizibilă datorită interpunerii Terrei între Soare şi Lună. Este un moment în care energia yin se află la un maxim (plenitudine), dar este obstrucţionată în a ajunge pe Terra. Această conjunctură astrologică poate predispune la viitoare conflicte ale copilului cu mama sa (în condiţiile în care Luna semnifică mama subiectului).

Concepţia unui copil de către părinţi aflaţi în stare de intoxicaţie alcoolică (ebrietate, sau ceva şi mai grav) presupune o influenţă puternică (semnificativă), dar şi dizarmonioasă a planetei Neptun, fie în astrograma unuia dintre părinţi (sau a ambilor), fie în conjunctura astrologică în care se desfăşoară actul procreativ. Cum conjunctura astrologică a concepţiei, astrogramele părinţilor şi momentul naşterii copilului sunt corelate, viitorul copil se va naşte (cel mai probabil) cu planeta Neptun dominantă şi afectată (retrogradă, prost aspectată) în astrotema natală, ceea ce va predispune va apariţia unor afecţiuni cronice, relativ grave, de natură psihică sau fizică.

De ce anume concepţia unui copil în momentul existenţei unui curcubeu pe cer ar predispune la viitoare nenorociri pare mai dificil de înţeles, astrologic vorbind. Dacă ne raportăm la logica tradiţiei chineze, înţelegem că acea peliculă de vapori (care acţionează ca o prismă, descompune lumina solară şi generează acel caleidoscop de culori) separă „cerul” de „pământ”, iar un viitor copil va fi şi el separat, subtil-energetic vorbind, de influenţa spirituală a vibraţiilor celeste, ceea ce va avea o influenţă nefastă asupra destinului său.

În ce priveşte momentele de solstiţiu, se ştie că atunci Soarele traversează nişte puncte de hiatus (discontinuitate) pe cercul zodiacal, schimbând cadranul astrologic. Lipsa de continuitate energetică din acele momente poate predispune la posibile tensiuni psihomentale sau disfuncţionalităţi neuropsihice ale viitorului copil, care pot genera un potenţial de neînţelegere, de conflictualitate a copilului, mai ales în relaţia cu tatăl său, semnificat de Soare (cu mama tensiunile sunt posibile sau mai puţin, în funcţie de poziţia Lunii în acel moment).

Momentul de Lună Plină corespunde, la jumătatea ciclului lunar, cu opoziţia dintre Soare şi Lună, ceea ce presupune un conflict între energia yin (lunară), aflată la un maxim, dar dizarmonioasă, şi energia yang (solară), care este deci perturbată. Se ştie că afectarea dintre luminarii (Soare şi Lună) predispune la afectarea vederii (existând deci această predispoziţie pentru viitorul copil).

Acelaşi tratat de erotism stabileşte şi interdicţii pentru activitatea sexuală (care nu mai este acum obligatoriu legată de conceperea unui copil), în anumite perioade ale anului.

Sunt enumerate aceleaşi momente ca mai sus, la care se adaugă „cele şase zile de Ding sau de Bing (…) cea de a douăzeci şi opta zi a lunii (…) zilele de Bing Zi şi Ding Chu, care succed solstiţiului de vară; zilele de Gen Shen şi Xin Yu, care urmează solstiţiului de iarnă (…)”. Toate aceste denumiri exotice desemnează nişte zile precise din calendar, stabilite în funcţie de regulile unei ramuri astrologice chineze numită Ba Tze (Stâlpii Destinului). „Cea de a douăzeci şi opta zi a lunii” se referă nu la ziua 28 din luna calendaristică, ci la a 28-a zi a ciclului lunar (când se apropie următorul moment de Lună Nouă).

Iată deci cât de mare era influenţa astrologiei în viaţa vechilor chinezi, încât până şi viaţa sexuală era adaptată în funcţie de conjuncturile şi momentele astrale. Putem înţelege importanţa dată astrologiei în China imperială amintind faptul că în acele vremuri exista şi un Minister al Astrologiei.

Material prezentat în cadrul Congresului AAR, ediția a XI-a, octombrie 2015, București.

SORIN BRATOVEANU

sorin-bratoveanu-autor

Lasă un răspuns