Zodiile și inconștientul individual: Vărsător

Artist: Jean-Michel Basquiat, "Geniu nedescoperit" (1983)

Artist: Jean-Michel Basquiat, „Geniu nedescoperit” (1983)

Ce s-ar putea ascunde în inconştientul zodiei care reprezintă iubirea pentru umanitate, revoluţia, libertatea şi gândirea evoluată? Cum arată întunericul din nativul care este, oricând, la dispoziţia celorlalţi să îi înveţe, să îi conducă, să îi lumineze, să schimbe lumea pentru ei? Ce i-a rămas necunoscut celui care, prin cunoaşterea pe care o împarte cu masele, naşte atât de multe idei care revoluţionează gândirea omului, deci lumea?

În ciuda aurei de înţelept, de atoatecunoscător şi omnipotent, nativul Vărsător este măcinat în lumea sa interioară de numeroase angoase şi conflicte. Scopul său în viaţă este cel de a face o lume mai bună, ideală, nu pentru el, ci pentru întreaga umanitate, astfel încât ajunge în situaţia în care ideile de libertate pe care le promovează să nu se aplice şi propriei persoane. Luptă împotriva unui sistem care îl îngrădeşte, dar în propria viaţa este rigid în aplicarea regulilor.

Spre deosebire de celelalte semne de aer, care caută să cunoască, acumulează informaţii, nativul Vărsător deja ştie, întrucât cunoaşte lumea intuitiv. Astfel, îi este foarte simplu să abstractizeze şi să conceptualizeze, dar îi este dificil să aducă ceea ce gândeşte în concret, în realitatea cotidiană.

Lupta aceasta continuă, neobosită, împotriva legilor şi autorităţii are ca şi cauză principală angoasă de a rămâne în anonimat, de a nu lăsa ceva original în urma sa. Spaima de a dispărea din această lume, fără ca urmaşii să ia la cunoştinţă de trecerea lui pe pământ, îl împinge din interior să fie diferit. Şi când nu poate duce lupta în idei şi să modifice realitatea exterioară cu argumente, se limitează la a fi excentric în aspectul fizic. Gândurile care îl macină, în mod obsesiv, se pot transforma în unele cazuri în deliruri, combinate cu fantasme de preamărire.

Nativul Vărsător nu-şi doreşte puterea precum Capricornul, cu care îl împarte pe Saturn, într-o zonă practică, concretă, izvorâtă dintr-un complex de inferioritate. Nici nu-şi doreşte cunoaşterea din teama că nu ştie suficient, aşa cum şi-o doreşte Geamănul. Nici măcar grandoarea Leului nu o are. El vrea să rămână în istorie, să influenţeze masele, să se vorbească despre el mulţi ani după moartea sa. Pentru că, astfel, el va rămâne viu şi nu se va pierde în abis. Teama de dispariţie se manifestă cel mai pregnant în relaţiile de cuplu, cu cei apropiaţi. A se implica afectiv şi a practica libertatea pe care o propovăduieşte în viaţa personală este similar, la nivel inconştient, cu pierderea în abis. Gândirea sa fiind orientată spre abstractizare, nu poate tolera prea multă logică şi concreteţe. Ideile sunt jucăriile sale. Lipsa ideilor îl aduce în pericolul de a trezi angoasa dispariţiei. A nu avea o preocupare legată de schimbare, a nu sta să fantasmeze despre cum va schimba el lumea şi cum va influenţa mulţimi de oameni cu idealurile sale pentru Vărsător este similar cu a fi inexistent. Problemele sale apar atunci când, identificat complet cu propriul ideal, pierde simţul realităţii, cerând în mod tiranic, saturnian, celorlalţi, să adopte idealul lui, şi numai al lui, de schimbare.

O altă sursă de angoasă poate fi teama de lipsa originalităţii, de a nu repeta ceva ce alţii au făcut cu mult înaintea sa. Aceasta fiind, probabil, şi explicaţia pentru care zodia şi Uranus, guvernatorul său, sunt asociate cu invenţiile, cu tehnologia de înaltă clasă. Aşadar, teama de a nu fi original îl determină să fantasmeze cele mai ciudate scenarii, demne de producții cinematografice. Schemele multidimensionale pe care le făureşte în mintea sa sunt vii, adică nativul le simte şi le trăieşte cu intensitatea cu care face orice altă activitatea care îi produce plăcere.

Pe măsură ce cei din jur dispar, adică realitatea exterioară, aşa cum a vrut-o şi a avut-o pentru un timp, reflectă realitatea interioară, aflată în pericol de dispariţie în modul fantasmat în stările lungi de reverie, inconştient alimentează apărări care să îi păstreze neatins idealul. Mecanismele de apărare posibile în structura inconştientă a nativului Vărsător pot fi clivajul, intelectualizarea, negarea, deplasarea. Gândurile sale pot fi creatoare, inovatoare, revoluţionare, în apropierea genialităţii sau distructive, în special autodistructive atunci când, ieşind din tipare, îşi pune viaţa în pericol.

Marea provocare a nativului Vărsător, dar şi a celor care în harta natală au zodia plasată puternic sau marcată puternic de planete personale, este aceea de a coborî din abstract în concret, de a iubi nu doar umanitatea, cât mai ales omul de lângă el. Implicarea în activităţi umanitare sau în cele de protest împotriva autorităţilor îi aduce o satisfacţie mare pentru moment, dar odată obiectul dispărut, cauza, îşi pierde şi el simţul realităţii şi se refugiază în fantasmă.

Rezolvarea echilibrului este indicată nu de poziţia lui Uranus în astrogramă, care indică mai degrabă modul în care se manifestă caracteristicile inconştientului, ci de poziţia lui Saturn. Un Saturn în domiciliu ar putea da dureri de cap, accentuând rigiditatea internă, dacă nu este bine aspectat, deci lăsat de capul lui sau, şi mai rău, provocat. Conflictul între legea sa, a Vărsătorului, şi legea celorlalţi, adică a autorităţilor, se duce doar în activitatea exterioară familiei. În cămin lucrurile se schimbă, iar nativul, prin identificare cu autoritatea externă, devine legiuitorul.

ANDREEA TALMAZAN

andreea-talmazan-autor

Lasă un răspuns